Skip to content

Month: June 2017

Diferite doctrine (vāda)

A/Ā

  • ābhāsa-vāda – „doctrina reflectării / manifestării” (Śaiva-tantra & Advaita-vedānta);
  • acintya-bheda-abheda-vāda – „doctrina de neconceput a dualismului și monismului” (Vedānta, Caitanya);
  • advaita-vāda – „doctrina nondualității” (Advaita-vedānta); monism;
  • ahetu-vāda – „doctrina absenței cauzei” (Kassapa);
  • ajāt[a/i]-vāda – „doctrina non-nașterii / manifestării” cauzei (Advaita-vedānta); cf. Gauḍapāda, Realitatea este nenăscută, neschimbătoare și nepieritoare;
  • ajñāna-vāda – „doctrina imposibilității cunoașterii;
  • akāraka-vāda – „doctrina non-instrumentalității / non-acțiunii” (Kassapa); v. și ahetu-vāda;
  • ākasmikatva-vāda – „doctrina accidentalității”;
  • akriyā-vāda – „doctrina non-acțiunii” (Kassapa);
  • aneka-jīva-vāda – „doctrina pluralității de sinelui individual (jīva)”;
  • aneka-vāda – „doctrina pluralității” (Jaina);
  • anekānta-vāda – „doctrina pluralității concluziilor” (Jaina); doctrina incertitudinii; nu există un singur punct de vedere adevărat asupra Realității, aceasta este percepută diferit din perspective diferite;
  • anyāpoha-vāda – „doctrina negării celuilalt” (Buddhism, Diṅnāga);
  • apekṣa-samutpāda-vāda – „doctrina co-apariției” (v. pratītyasamutpāda-vāda);
  • apoha-vāda – „doctrina negării”, a îndepărtării sensului contrar (Buddhism – Diṅnāga);
  • arambha-vāda – „doctrina începutului” fără o cauză (Nyāya-Vaiśeṣika; v. asatkārya-vāda);
  • asatkārya-vāda – „doctrina inexistenței efectului” în cauză;
  • asatkhyāti-vāda – „doctrina percepției non-existenței” (Cārvāka);
  • asti-nāsti-vāda – „doctrina este și nu este” (Jaina); doctrina multiplelor puncte de vedere;
  • ātma-vāda – „doctrina existenței sinelui” (ātman);
  • avaccheda-vāda – „doctrina limitării” (Vedānta, Bhāmatī); brahman limitat de māyā este īśvara, iar limitat de avidyā este jīva;
  • avikr̥ta-pariṇāma-vāda – „doctrina transformării nemodificate” (Śuddhādvaita-vedānta, Vallabha);

B

  • bahuśrutīya-vibhajya-vāda – „doctrina …” (Buddhism);
  • bheda-vāda – „doctrina diferențierii” (Vedānta, Nimbārka);
  • bhūta[pañcaka]-vāda – „doctrina [celor 5] elemente [materiale]”; școală materialistă diferită de Cārvāka prin admiterea eterului (ākāśa);
  • bimba-pratibimba-vāda – vezi pratibimba-vāda (Vedānta);
  • brahma-pariṇāma-vāda – „doctrina transformării lui brahman” (Viśiṣṭādvaita-vedānta); nimic nu este în afara lui brahman;

D

  • dravya-vāda – „doctrina substanței” (Patañjali, Mahābhāsya);
  • dr̥ṣṭi-sr̥ṣṭi-vāda – „doctrina creației prin percepție” (Advaita-vedānta); manifestarea este un construct mental, existentă doar atât timp cât este percepută; māyā nu reprezintă o realitate obiectivă; īśvara este conștiință pură (brahman) afectată de ignoranță (avidyā); reflectarea conștiinței în avidyā este jīva care reprezintă cauza materială și operativă a manifestării (v. și ajāta-vāda);
  • dvaitādvaita-vāda – „doctrina dualității non-dualitate” (Vedānta, Nimbārka);
  • dvaita-vāda – „doctrina dualității” (Vedānta, Madhva);

E

  • eka-jīva-vāda – „doctrina unui singur jīva”;
  • ekānta-vāda – „doctrina inevitabilității/exclusivității”; doctrina monoteistă;

I/Ī

  • īśvara-vāda – „doctrina teismului/Īśvara”;

K

  • kāla-vāda – „doctrina timpului” (Veda);
  • kārya-karaṇa-vāda – „doctrina cauzei și efectului”;
  • kevalādvaita-vāda – „doctrina non-dualității absolute” (Advaita-vedānta);
  • kevala-vyakti-vāda – „doctrina individualității absolute” (Raghunātha); vezi și dravya-vāda;
  • khyāti-vāda – „doctrina percepției” eronate a lui ātman (Sāṁkhya); teoria face referire la percepția eronată a celorlalte darśana, fiind subîmpărțită astfel: Cārvāka – asat-khyāti-vāda, …;
  • kṣaṇa-vāda – „doctrina momentaneității” (Buddhism);
  • kṣaṇika-vāda – v. kṣaṇa-vāda;

L

  • līlā-vāda – „doctrina jocului” (Vedānta, Vallabha); Dumnezeu crează universul din preaplinul stării de beatitudine (ānanda); vezi și avikr̥ta-pariṇāma-vāda;

M

  • māyā-vāda – „doctrina iluziei” existenței unei cauze și a unui efect (Advaita-vedānta);

N

  • nāhiya-vāda – v. nāstik[y]a-vāda;
  • nairātmya-vāda – „doctrina non-existenței lui ātman” (Buddhism); ateism;
  • nāstik[y]a-vāda – „doctrina non-existenței [lui ātman]” (Cārvāka); ateism;
  • natthiya-vāda – v. nāstik[y]a-vāda;
  • naya-vāda – „doctrina rațiunii / metodei”; teoria punctelor de vedere parțiale;
  • nirātman-vāda – v. nairātmya-vāda;
  • niyati-vāda – „doctrina predeterminarii / destinului” imperceptibile (Ājīvika); nu există legea cauzalitații;

P

  • pariṇāma-vāda – „doctrina transformării” care presupune continua transformare a cauzei în efecte (Sāṁkhya-Yoga); efectul, diferit ca formă, este cosubstanțial cu cauza, preexistând latent în aceasta; teoria este subîmpărțită în: satkārya-vāda, prakr̥tipariṇāma-vāda & brahma-pariṇāma-vāda;
  • pradhāna[kāraṇa]-vāda – „doctrina cauzei originare” (Sāṁkhya);
  • prajñapti-vāda – „doctrina conceptualizării” (Buddhism); numiți și bahuśrutīya-vibhajya-vāda; fac diferența dintre realitate (tattva) și concept (prajñapti);
  • prakr̥ti-pariṇāma-vāda – „doctrina transformării naturii” (Śaiva-siddhānta);
  • prāpya-samutpāda-vāda – „doctrina co-apariției” (v. pratītyasamutpāda-vāda);
  • pratibimba-vāda – „doctrina reflectării” (Vedānta, Vivaraṇa); māyā & avidyā acționează aidoma unui mediu reflectant pentru brahman, a.î. acesta reflectat în māyā este īśvara, iar reflectat în avidyā este jīva;
  • pratītya-samutpāda-vāda – „doctrina co-apariției interdependente” (Buddhism);
  • pudgala-vāda – „doctrina persoanei” (Buddhism);
  • puruṣa-vāda – „doctrina omului / principiului conștient”;

Ś/Ṣ/S

  • śabda-vāda – „doctrina cuvântului / sunetului”;
  • śakti-pariṇāma-vāda – „doctrina transformării Puterii” (Tantra);
  • śakti-vāda – „doctrina puterii” (Nimbārka);
  • saṁghāta-vāda – „doctrina …” (Nyāya);
  • saṁśaya-vāda – „doctrina incertitudinii” (Nyāya);
  • sāpekṣa-vāda – „doctrina/teoria relativității” (Fizică);
  • sarvāsti-vāda – „doctrina existenței ” (Buddhism); dharma există în trecut, prezent și viitor;
  • śāśvata-vāda – „doctrina eternității” sinelui (ātman) după moarte;
  • satkāraṇa-vāda – „doctrina realității cauzei” (Vedānta); vezi sat-kārya-vāda & vivarta-vāda;
  • satkārya-vāda – „doctrina [pre-]existenței efectului” în cauză (Sāṁkhya-Yoga); cauza materială este prakr̥iti;
  • skandha-vāda – „doctrina [celor 5] agregate” (Buddhism); v. sarvāsti-vāda;
  • sthavira-vāda – „doctrina bătrânilor / venerabililor” (Buddhism);
  • śuddha-dvaita-vāda – „doctrina dualismului pur” (Vedānta, Madhva);
  • śūnya-vāda – „doctrina vacuității” (Buddhism);
  • svabhāva-vāda – „doctrina propriei existențe / naturi” (Kassapa, Nimbārka); v. și ahetu-vāda;
  • svātantrya-vāda – „doctrina voinței de sine” a lui Dumnezeu (Pratyabhijñā);
  • syād-vāda – „doctrina circumstanțialității (Jaina); teoria predicației condiționate; saptibhaṅgīnāya (teoria celor 7 predicații condiționate: syād-asti (într-un anumit fel, este), syān-nāsti (într-un anumit fel, nu este), syād-asti-nāsti (într-un anumit fel, este și nu este), syād-asti-avaktavyaḥ (într-un anumit fel, este, și este de nedescris), syān-nāsti-avaktavyaḥ (într-un anumit fel, nu este, și este de nedescris), syādasti-nāsti-avaktavyaḥ (într-un anumit fel, este și nu este, și este de nedescris), syādavaktavyaḥ (într-un anumit fel, este de nedescris);

T

  • tattva-vāda – „doctrina realității” (Vedānta, Madhva); vezi și śuddha-dvaita-vāda;
  • thera-vāda – v. sthavira-vāda;

U/Ū

  • uccheda-vāda – „doctrina distrugerii” definitive a sinelui (ātman) odată cu moartea;

V

  • veda-vāda – „doctrina Vedelor”;
  • vibhāgya-vāda – „doctrina separării / dividerii” (Jaina; v. syādvāda);
  • vibhajya-vāda – „doctrina discriminativă / analitică” (Buddhism); în opoziție cu sarvāsti-vāda, fac diferența dintre dharma care există și cea care nu există;
  • vijñāna-vāda – „doctrina conștiinței” (Buddhism, Yogācāra); doar inteligența / conștiința este reală, nu și obiectele exterioare ei;
  • viśiṣṭādvaita-vāda – „doctrina non-dualității distinctive” (Vedānta, Rāmānujācārya);
  • viśiṣṭa-vyakti-vāda – „doctrina individualității distinctive” (Nyāya);
  • viśiṣṭa-śakti-vāda – „doctrina puterii distinctive” (Nyāya, Gadādharabhaṭṭa & Rājacūḍāmaṇimakhin);
  • vivarta-vāda – „doctrina falsei/iluzoriei transformări” a Realității / brahman (Advaita-vedānta); are la bază teoria „suprapunerii” (adhyāsa) sau a falsei atriburi a caracteristicilor unui obiect altuia (v. șarpele și frânghia);

Y

  • yadr̥cchā-vāda – „doctrina accidentalității” (elementaliști, vezi bhūta[pañcaka]-vāda); non-existența legii cauzalității;

Posibile traduceri pentru postúri &c.

Terminologia folosită pentru descrierea / numirea postúrilor din Yoga permite multiple traduceri / interpretări. Din acest motiv cele traduse mai jos suportă multiple variante (uneori redate) ce pot ține cont de tradiția și perioada în care au fost folosite, dar și de natura posturii în sine. 

A/Ā

  • adho-mukha-śvan-āsana – postura câinelui cu fața în jos;
  • adho-mukha-vr̥kṣa-āsana – postura copacului cu fața în jos;
  • ākarṇa-dhanur-āsana – postura arcului până la ureche;
  • āgneyī-dhāraṇā-mudrā – sigiliul concentrării ignice (v. pañca-dhāraṇā-mudrā);
  • ākāśī-dhāraṇā-mudrā – sigiliul concentrării eterice (v. pañca-dhāraṇā-mudrā);
  • amarolī-mudrā – sigiliul …;
  • āmbhasī-dhāraṇā-mudrā – sigiliul concentrării acvatice (v. pañca-dhāraṇā-mudrā);
  • aṅguṣṭha-āsana – postura degetelor groase [de la picioare];
  • ardha-baddha-padma-paścima-uttāna-āsana – postura extinderii părții dorsale stând în jumătate de lotus legat;
  • ardha-baddha-padma-uttāna-āsana – postura extinderii jumătății de lotus legat;
  • ardha-cakra-āsana – postura jumătății de cerc; postura semicercului;
  • ardha-candra-āsana – postura jumătății de lună; postura semilunii;
  • ardha-kūrma-āsana – postura jumătate de țestoasă;
  • ardha-matsyendra-āsana – postura jumătate de Matsyendra;
  • ardha-padma-āsana – postura jumătate de lotus;
  • ardha-śalabha-āsana – postura jumătate de lăcustă / greier;
  • ardha-āsana – postura jumătății, semi-postura;
  • ardha-śīrṣa-āsana – postura jumătate în cap;
  • aśvinī-mudrā – sigiliul ecvestru (contracția repetată a sfincterelor anale);

B

  • baddha-hasta-śīrṣa-āsana – postura în cap cu mâinile legate / împreunate;
  • baddha-koṇa-āsana – postura unghiulară legată;
  • baddha-padma-āsana – postura lotusului legat;
  • baka-āsana – postura cocorului;
  • bhadra-āsana – postura prosperității / prielnică / minunată;
  • bharadvāja-āsana – postura rapidă / puternică;
  • bheka-āsana – postura broaștei;
  • bhrū-madhye dr̥ṣṭi – privirea în mijlocul dintre sprâncene (v. śāmbhavī-mudrā);
  • bhujaṁga-āsana – postura șarpelui;
  • bhujaṁginī-mudrā – sigiliul șarpelui femelă;
  • bhujāpīḍa-āsana – postura îmbrățișării;
  • brahmacarya-āsana – postura celui cast; postura învățăcelului;

C

  • cakra-āsana – postura cercului / roții;
  • catur-aṅga-daṇḍa-āsana – postura bastonului în 4 membre;

D

  • daṇḍa-āsana – postura bățului / bastonului;
  • dhanur-āsana – postura arcului / semi-cercului;
  • dvi-pāda-śīrṣa-āsana – postura capului la ambele picioare;

E

  • eka-pāda-sarva-aṅga-āsana – postura tuturor membrelor cu un singur picior;
  • eka-pāda-śīrṣa-āsana – postura capului la un singur picior;
  • eka-setu-bandha-sarva-aṅga-āsana – postura tuturor membrelor cu [un picior] în podul legat;

G

  • garbha-pīḍa-āsana – postura îmbrățișării copilului;
  • garuḍa-āsana – postura vulturului;
  • go-mukha-āsana – postura feței de vacă;
  • go-rakṣa-āsana – postura văcarului / lui Gorakṣa;
  • gupta-āsana – postura ascunsă;

H

  • hala-āsana – postura plugului;
  • hasta-pāda-āsana – v. pāda-hasta-āsana;

J

  • jālaṁdhara-bandha – contracția purtătorului capcanei;
  • jānu-śīrṣa-āsana – postura capului la genunchi;
  • jīva-bala-āsana – postura energiei vieții;
  • jñāna-mudrā – sigiliul cunoașterii;

K

  • kākī-mudrā – sigiliul [ciocului de] cioară;
  • kaṁdhara-āsana – postura gâtului (susținătorului capului);
  • kandhara-āsana – v. kaṁdhara-āsana;
  • kapola-śakti-vardhaka – exercițiu pentru …;
  • kapota-āsana – postura porumbelului;
  • karāndāva-āsana – postura raței / gâștei himalayene;
  • karṇa-pīḍa-āsana – postura acoperirii urechilor;
  • kaṭi-cakra-āsana – postura rotirii mijlocului;
  • khaga-āsana – postura păsării;
  • khe-carī-mudrā – sigiliul deplasării prin spațiu;
  • kokila-āsana – postura cucului;
  • krauñca-āsana – postura becaței;
  • kukkuṭa-āsana – postura cocoșului;
  • kūrma-āsana – postura țestoasei;

L

  • laghu-vajra-āsana – postura ușoară a diamantului;

M

  • madhyama-dr̥ṣṭi – privirea la mijloc;
  • mahā-bandha – marea contracție;
  • mahā-bedha – v. mahā-vedha;
  • mahā-mudrā – marele sigiliu;
  • mahā-vedha – marea străpungere;
  • makara-āsana – postura crocodilului;
  • maṇḍūka-āsana – postura broaștei;
  • māṇḍukī-mudrā – sigiliul broaștei (v. nabho-mudrā);
  • marīca-āsana – postura piperului negru;
  • mātaṁgī-mudrā – sigiliul elefantului femelă;
  • matsya-āsana – postura peștelui;
  • matsyendra-āsana – postura pescarului / lui Matsyendra;
  • mayūra-āsana – postura păunului;
  • mayūra-padma-āsana – postura lotus & păun;
  • mīna-āsana – postura peștelui;
  • mr̥ta-āsana – postura mortului (v. śava-āsana);
  • mukta-āsana – postura izbăvitului;
  • mukta-hasta-śīrṣa-āsana – postura în cap relaxată (nesprijinită);
  • mūla-bandha – contracția rădăcinii;

N

  • nabhi-āsana – postura ombilicală;
  • nabho-mudrā – sigiliul cerului gurii;
  • nakra-āsana – postura crocodilului;
  • naṭa-rāja-āsana – postura regelui dansului (Śiva);
  • nauli-dakṣiṇa – … către dreapta;
  • nauli-kriyā – acțiunea …;
  • nauli-madhyama – …;
  • nauli-vāma – …;
  • nāva-āsana – postura bărcii;
  • netra-śakti-vikṣaka – …;
  • netra-vyāyāma – exercițiul ochilor;
  • nindra-kokku-āsana – postura cocorului în picioare;
  • nirālamba-sarva-aṅga-āsana – postura tuturor membrelor nesusținută;

P

  • pāda-hasta-āsana – postura mână-picior;
  • pāda-aṅguṣṭha-āsana – postura degetului gros de la picior;
  • padma-āsana – postura lotusului;
  • pañca-dhāraṇā-mudrā – sigiliul cvintuplei concentrări;
  • paryaṅka-āsana – postura patului;
  • parigha-āsana – postura buzduganului; postura urciorului;
  • parivr̥ta-tri-koṇa-āsana – postura triunghiului acoperit;
  • pārśva-dhanur-āsana – postura laterală a arcului;
  • pārśva-uttāna-āsana – postura extinderii laterale;
  • pārthivī-dhāraṇā-mudrā – sigiliul concentrării telurice (v. pañcadhāraṇā-mudrā);
  • pāśa-āsana – postura lațului;
  • paścima-tāna-āsana – postura [întinderii] fibrei părții dorsale;
  • paścima-uttāna-āsana – postura extinderii părții dorsale;
  • pāśinī-mudrā – sigiliul înlănțuitor;
  • pavana-mukta-āsana – postura eliberării vântului;
  • phaṇīndra-āsana – postura regelui-șarpe (Śeṣa, Patañjali);
  • piñcha-mayūra-āsana – postura aripii de păun;
  • piṇḍa-āsana – postura embrionului;
  • prasārita-pāda-uttāna-āsana – postura extinderii picioarelor întinse;
  • pūrva-uttāna-āsana – postura extinderii părții frontale;

Ś/Ṣ/S

  • sahajolī-mudrā – sigiliul …;
  • śakti-calana/ī-mudrā – sigiliul agitării puterii;
  • śalabha-āsana – postura lăcustei / greierului;
  • sālamba-sarva-aṅga-āsana – postura susținută a tuturor membrelor;
  • śāmbhavī-mudrā – sigiliul lui Śiva;
  • saṁkaṭa-āsana – postura adunată;
  • ṣaṇ-mukhī-mudrā – sigiliul celor șase deschizături (v. yoni-mudrā);
  • sarva-aṅga-āsana – postura tuturor membrelor;
  • śava-āsana – postura cadavrului;
  • setu-bandha-āsana – postura legării podului;
  • siddha-āsana – postura perfectă / desăvârșitului;
  • siṁha-āsana – postura leului;
  • śīrṣa-āsana – postura în cap;
  • sukha-āsana – postura confortabilă;
  • supta-koṇa-āsana – postura unghiulară inertă;
  • supta-kūrma-āsana – postura țestoasei inerte;
  • supta-pāda-aṅguṣṭha-āsana – postura inertă a degetului gros de la picior;
  • supta-ūrdhva-pāda-vajra-āsana – postura inertă a diamantului cu un picior ridicat;
  • supta-vajra-āsana – postura inertă a diamantului;
  • supta-vr̥ścika-āsana – postura inerta a scorpionului;
  • sūrya-namas-kāra – salutul Soarelui;
  • svastika-āsana – postura prosperității;

Ṭ/T

  • tāḍa-āsana – postura muntelui;
  • tāḍāgī-mudrā – sigiliul [lotusului din] eleșteu;
  • tāla-āsana – postura palmierului;
  • tiryaṅg-mukha-eka-pāda-paścima-uttāna-āsana – postura extinderii părții dorsale cu un picior și cu fața într-o parte;
  • ṭiṭṭibha-āsana – postura leprosului;
  • tola-āsana – postura ridicată;
  • tri-koṇa-āsana – postura triunghiului;

U/Ū

  • ubhaya-pāda-aṅguṣṭha-āsana – postura ambelor degete groase de la picioare;
  • uḍḍīyana-bandha – contracția înălțătoare;
  • ugra-āsana – postura teribilă;
  • upaviṣṭha-koṇa-āsana – postura unghiulară așezată;
  • ūrdhva-daṇḍa-āsana – postura bățului (bastonului) ridicat;
  • ūrdhva-mukha-paścima-uttāna-āsana – postura extinderii părții dorsale cu fața în sus;
  • ūrdhva-padma-āsana – postura lotusului ridicat;
  • ūrdhva-paścima-uttāna-āsana – postura extinderii părții dorsale în sus;
  • uṣṭra-āsana – postura cămilei;
  • utkaṭa-āsana – postura dificilă;
  • utpluti-āsana – postura ridicată;
  • uttāna-kūrma[ka]-āsana – postura țestoasei răsturnate;
  • uttāna-maṇḍūka-āsana – postura broaștei răsturnate;
  • uttāna-pāda-āsana – postura piciorului ridicat;
  • utthita-ardha-dhanur-āsana – postura jumătate de arc/cerc extins;
  • utthita-dhanur-āsana – postura arcului; postura cercului extins;
  • utthita-hasta-pāda-aṅguṣṭha-āsana – postura degetului gros de la picior cu mâna extinsă;
  • utthita-pārśva-koṇa-āsana – postura unghiului lateral extins;
  • utthita-tri-koṇa-āsana – postura triunghiului extins;

V

  • vajra-āsana – postura diamantului / adamantină;
  • vajrolī-mudrā – sigiliul membrului în receptacul;
  • vakra-āsana – postura răsucită (v. ardha-matsyendra-āsana);
  • vāta-ayana-āsana – postura curgerii vântului;
  • vāyavī-dhāraṇā-mudrā – sigiliul concentrării aeriene (v. pañca-dhāraṇā-mudrā);
  • viparīta-karī-mudrā – sigiliul inversiunii;
  • vīra-āsana – postura eroului;
  • vīra-bhadra-āsana – postura vestitului erou;
  • vr̥kṣa-āsana – postura arborelui;
  • vr̥ṣa[bha]-āsana – postura taurului;
  • vr̥ścika-āsana – postura scorpionului;

Y

  • yoga-āsana – postura yoga;
  • yoga-mudrā – sigiliul yoga;
  • yoga-nidrā-āsana – postura lui Durgā; postura somnului meditativ;
  • yoni-āsana – postura receptacului;
  • yoni-mudrā – sigiliul receptacului;

Despre Yoga în diverse texte/tradiții

  • Yoga-sūtra I.2: yogaś – citta + vr̥tti + nirodhaḥ – [Starea de] yoga este cea în care activitățile (vr̥tti) psihicului (citta) sunt suspendate / oprite (nirodha).
  • Brahma-sūtra-bhāṣya II.1.3: atha tad + darśana + abhyupāyo yogaḥYoga este calea de a percepe [direct] această [Realitate].
  • Vaiśeṣika-sūtra V.2.16: tad + anārambha ātma + sthe manasi śarīrasya duḥkha + abhāvaḥ sa yogaḥ – Atunci când mintea (manas) se afă în sine (ātman) [apare] starea de neîncepere [a contactului dintre sine (ātman), simțuri (indriya), minte (manas) și obiecte (artha)] – yoga este această [stare de] non-existență a suferinței (duḥkha) trupului.
  • Yogaśataka 2: nicchayao iha jogo saṇṇāṇ āīṇ a tiṇ ha saṁbaṁdho – Cu certitudine aici yoga este asocierea celor trei, percepția corectă (saṁjñāna) etc. [i.e. doctrina corectă (sad-darśana) și conduita corectă (sac-cāritra)].
  • Bhagavad-gītā II.48: samatvaṁ yoga ucyate – Starea de echilibru (samatva) [interior] este numită yoga.
  • Bhagavad-gītā II.50: yogaḥ karmasu kauśalamYoga este măiestria în fapte / acțiuni (karman).
  • Bhagavad-gītā VI.23: duḥkha + saṁyoga + viyogaṁ yoga + saṁjñitam – Separarea din unirea cu suferința (duḥkha) este numită yoga.
  • Linga-purāṇa I.8.5: yoga + śabdena nirvāṇaṁ māheśaṁ padam – ucyate – Prin cuvântul yoga este descrisă nirvāṇa, caracteristica lui Śiva.
  • Mālinīvijayottara-tantra IV.4: yogam – ekatvam – icchanti vastuno – anyena vastunā – [Ei] susțin că yoga este starea de unitate a unei realități (vastu) cu altă realitate (vastu).
  • Svacchanda-tantra-uddyota VI.45: yogaṁ tad + aikātmya + praptimYoga este dobândirea identității de sine cu această [Realitate].
  • Mr̥gendra-tantra (yogapāda) 2: tad + ātmavattvaṁ yogitvaṁ jitākṣasya + upapadyate – Starea de yogin este acea stare de prezență de sine ce apare pentru cel ce și-a stăpânit simțurile.
  • Parākhya-tantra XIV.96-97: yogo vā śakti + yogataḥ, samādhi + yogataḥ yogo yoga + abhyāsa + gato athavā, yogo vā tat + samāveśas – tat + svarūpa + vibhāvanāt – Sau yoga rezultă din unirea cu Śakti, sau yoga rezultă din unirea în samādhi ce apare din practica yoga, sau yoga este absorbția în Acesta ce apare din reflectarea / perceperea clară a naturii Sale proprii.
  • Yoga-bīja 89-90: yo – apāna + prāṇayor + yogaḥ svarajo + retasos + tathā, sūrya + candramasor + yogo jīvātma + paramātmanoḥ, evaṁ tu dvandva + jālasya saṁyogo yoga ucyate – Acea unire (yoga) a [suflurilor] apāna și prāṇa, a [secrețiilor] masculine și feminine, unirea (yoga) soarelui cu luna, a sinelui individual (jīvātman) cu sinele universal (paramātman) – astfel se spune că yoga este acea unire a multitudinii de perechi de contrarii.
  • Guṇabharaṇīnāmaṣaḍaṅgayogaṭippaṇī LKC II.108: yogīti prāṇa + apānayoḥ paraspara + saṁ yogaḥ sa yasya + asti iti yogī – Yoginul este acela care identificarea mutuală a [suflurilor] prāṇa și apāna.
  • Śāradā-tilaka XXV.1-3: aikyaṁ jīvātmanor – āhur – yogaṁ yoga + viśāradāḥ, śivātmanor – abhedena pratipattiḥ […], śiva – śaktyātmakaṁ jñānaṁ […], purāṇa + puruṣasya – anye jñānam […] – Maeștrii în yoga spun ca yoga este starea de identitate a [sinelui] individual (jīva-ātman) cu sinele suprem (parama-ātman), [sau yoga este] percepția non-diferenței dintre Śiva și sine (ātman), [sau yoga este] acea cunoaștere (jñāna) alcătuită din Śiva și Śakti, [sau yoga este] acea cunoaștere (jñāna) a spiritului (puruṣa) primordial.
  • Viṣṇu-purāṇa III.7.39: ātma + prayatna + sāpekṣā viśiṣṭā yā mano + gatiḥ. tasyā brahmaṇi saṁyogo yoga ity + abhidhīyate – Acea mergere a minții (manas) . Unirea acesteia în brahman este menționată ca fiind yoga.