Skip to content

Despre Yoga în diverse texte/tradiții

  • Yoga-sūtra I.2: yogaś – citta + vr̥tti + nirodhaḥ – [Starea de] yoga este cea în care activitățile (vr̥tti) psihicului (citta) sunt suspendate / oprite (nirodha).
  • Brahma-sūtra-bhāṣya II.1.3: atha tad + darśana + abhyupāyo yogaḥYoga este calea de a percepe [direct] această [Realitate].
  • Vaiśeṣika-sūtra V.2.16: tad + anārambha ātma + sthe manasi śarīrasya duḥkha + abhāvaḥ sa yogaḥ – Atunci când mintea (manas) se afă în sine (ātman) [apare] starea de neîncepere [a contactului dintre sine (ātman), simțuri (indriya), minte (manas) și obiecte (artha)] – yoga este această [stare de] non-existență a suferinței (duḥkha) trupului.
  • Yogaśataka 2: nicchayao iha jogo saṇṇāṇ āīṇ a tiṇ ha saṁbaṁdho – Cu certitudine aici yoga este asocierea celor trei, percepția corectă (saṁjñāna) etc. [i.e. doctrina corectă (sad-darśana) și conduita corectă (sac-cāritra)].
  • Bhagavad-gītā II.48: samatvaṁ yoga ucyate – Starea de echilibru (samatva) [interior] este numită yoga.
  • Bhagavad-gītā II.50: yogaḥ karmasu kauśalamYoga este măiestria în fapte / acțiuni (karman).
  • Bhagavad-gītā VI.23: duḥkha + saṁyoga + viyogaṁ yoga + saṁjñitam – Separarea din unirea cu suferința (duḥkha) este numită yoga.
  • Linga-purāṇa I.8.5: yoga + śabdena nirvāṇaṁ māheśaṁ padam – ucyate – Prin cuvântul yoga este descrisă nirvāṇa, caracteristica lui Śiva.
  • Mālinīvijayottara-tantra IV.4: yogam – ekatvam – icchanti vastuno – anyena vastunā – [Ei] susțin că yoga este starea de unitate a unei realități (vastu) cu altă realitate (vastu).
  • Svacchanda-tantra-uddyota VI.45: yogaṁ tad + aikātmya + praptimYoga este dobândirea identității de sine cu această [Realitate].
  • Mr̥gendra-tantra (yogapāda) 2: tad + ātmavattvaṁ yogitvaṁ jitākṣasya + upapadyate – Starea de yogin este acea stare de prezență de sine ce apare pentru cel ce și-a stăpânit simțurile.
  • Parākhya-tantra XIV.96-97: yogo vā śakti + yogataḥ, samādhi + yogataḥ yogo yoga + abhyāsa + gato athavā, yogo vā tat + samāveśas – tat + svarūpa + vibhāvanāt – Sau yoga rezultă din unirea cu Śakti, sau yoga rezultă din unirea în samādhi ce apare din practica yoga, sau yoga este absorbția în Acesta ce apare din reflectarea / perceperea clară a naturii Sale proprii.
  • Yoga-bīja 89-90: yo – apāna + prāṇayor + yogaḥ svarajo + retasos + tathā, sūrya + candramasor + yogo jīvātma + paramātmanoḥ, evaṁ tu dvandva + jālasya saṁyogo yoga ucyate – Acea unire (yoga) a [suflurilor] apāna și prāṇa, a [secrețiilor] masculine și feminine, unirea (yoga) soarelui cu luna, a sinelui individual (jīvātman) cu sinele universal (paramātman) – astfel se spune că yoga este acea unire a multitudinii de perechi de contrarii.
  • Guṇabharaṇīnāmaṣaḍaṅgayogaṭippaṇī LKC II.108: yogīti prāṇa + apānayoḥ paraspara + saṁ yogaḥ sa yasya + asti iti yogī – Yoginul este acela care identificarea mutuală a [suflurilor] prāṇa și apāna.
  • Śāradā-tilaka XXV.1-3: aikyaṁ jīvātmanor – āhur – yogaṁ yoga + viśāradāḥ, śivātmanor – abhedena pratipattiḥ […], śiva – śaktyātmakaṁ jñānaṁ […], purāṇa + puruṣasya – anye jñānam […] – Maeștrii în yoga spun ca yoga este starea de identitate a [sinelui] individual (jīva-ātman) cu sinele suprem (parama-ātman), [sau yoga este] percepția non-diferenței dintre Śiva și sine (ātman), [sau yoga este] acea cunoaștere (jñāna) alcătuită din Śiva și Śakti, [sau yoga este] acea cunoaștere (jñāna) a spiritului (puruṣa) primordial.
  • Viṣṇu-purāṇa III.7.39: ātma + prayatna + sāpekṣā viśiṣṭā yā mano + gatiḥ. tasyā brahmaṇi saṁyogo yoga ity + abhidhīyate – Acea mergere a minții (manas) . Unirea acesteia în brahman este menționată ca fiind yoga.
Published inUncategorized