Skip to content

Despre Haṭha-yoga

!DRAFT!

Haṭha – violență, forță; necesitate absolută / inevitabilă;

Cu toate acestea, termenul tehnic implică mai multe înțelesuri în perioada medievală a unor tradiții Yoga (cronologia este pur speculativă):

  • cca sec. XII – Dattātreyayoga-śāstra atribuită lui Dattātreya:
    • 27. […] ascultă despre Karma-yoga (i.e. Haṭha-yoga)!
    • 28. Regulile obligatorii (yama) și cele opționale (niyama), după care urmează postura (āsana), controlul suflurilor (prāṇāyāma) este al patrulea, restrângerea (pratyāhāra) simțurilor este a cincea,
    • 29. Concentrarea (dhāraṇā) este descrisă după aceea, meditația (dhyāna) este descrisă a șaptea, contemplarea (samādhi) este descrisă a opta, fiind cea care acordă recompensa tuturor virtuților.
    • 30. Aṣṭāṅga-yoga a fost cunoscută tot așa și de către Yājñavalkya etc.; tot așa au practicat Haṭha-yoga și discipolii lui Kapila etc.
    • 31. Și astfel marele sigiliu (mahā-mudrā), marea contracție (mahā-bandha), apoi sigiliul zborului (khecarī-mudrā) și contracția purtătorului capcanei (jālaṁdhara-bandha),
    • 32. Contracția înălțătoare (uḍḍiyāna-bandha) și cea a rădăcinii (mūla-bandha), sigiliul inversiunii (viparītā-karaṇa-mudrā) și de asemenea, repetarea (japamantrei AUM̐ (praṇava) – toate acestea trebuie facute în mare secret.
    • 33. Întreitul vajrolī este cunoscut ca fiind: membrul în receptacul (vajrolī), amaroli și sahajolī. 
  • cca sec. XIV – Yogaśikha-upaniṣad:
    • I.133. Litera HA(M̐) este Soarele (sūrya), litera SA(Ḥ) se spune că este Luna (indu) – unitatea Soarelui cu Luna se spune că este haṭha.
  • cca sec. XV – Haṭha[yoga]pradipīkā alcătuită de Svātmārāma:
    • I.1. Plecăciune lui Śrī Ādinātha prin care a fost revelată știința despre Haha-yoga, ce strălucește precum o scară pentru cel dornic să se ridice până la excelenta Rāja-yoga.
    • I.2. Prosternându-se lui Śrī Gurunātha, de către yoginul Svātmārāma este stabilit că doar prin știința (vidyā) Haṭha-yoga este dobândită Rāja-yoga.
    • I.3. Pentru cei care nu cunosc Rāja-yoga, printr-o rătăcire în negura nenumăratelor opinii (mata), Svātmārāma care este plin de compasiune oferă Haṭhapradīpikā.
    • I.4. Desigur, știința (vidyāHaṭha-yoga este cunoscută de către Matsyendra, Gorakṣa etc., și astfel yoginul Svātmārāma o cunoaște prin grația (prasāda) acestora.
    • I.9. […] marii desăvârșiți (mahāsiddha), sfărâmând „bastonul timpului” (kāla-daṇḍa) prin eficacitatea științei Haṭha-yoga, se mișcă prin univers (brahmāṇḍa).
    • I.10. Pentru cei afectați de dogoarea lumii (saṁsāra), Haṭha-yoga este coliba spre adăpostire; Haṭha-yoga este pentru toate tradițiile Yoga aidoma țestoasei ce susține pământul.
    • I.11. Știința Haṭha-yoga este extrem de secretă (gopya) pentru yoginul care dorește desăvârșirea (siddhi); dacă este ținută secret (gupta) devine eficace (vīryavat), dar dacă este desvăluită devine ineficientă (nirvīrya).
    • II.1. Primul aspect din Haṭha-yoga este postura (āsana), de aceea este descrisă la început. Fiind realizată postura (āsana), din aceasta rezultă absența bolilor și membre (aṅga) sănătoase.
    • II.39. Postura (pīṭha) etc., apneea (kumbhaka) și toate instrumentele, precum sigiliul (mudrā) etc., desigur toate acestea intră în practica (abhyāsa) Haṭha-yoga până când apare rezultate în Rāja-yoga.
    • IV.68. Prin practicarea apneei (kumbhaka) apare trezirea (bodha) lui kuṇḍalī; din trezirea lui kuṇḍalī suṣumṇā devine liberă, obținând astfel desăvârșirea (siddhi) în Haṭha-yoga.
    • IV.69. Haṭha-yoga nu poate fi împlinită fără Rāja-yoga, nici Rāja-yoga nu poate fi împlinită fără Haṭha-yoga – de aceea trebuie practicate pe deplin ambele până când este obținută starea de niṣpatti.
    • IV.71. Suplețea trupului, chip luminos, manifestarea sunetului subtil (nāda), ochii perfect curați, stare de sănătate, subjugarea „seminței” (bindu), întețirea focului (agni) și purificarea deplină a traseelor psihoenergetice (nāḍī) – acestea sunt semnele desăvârșirii în Haṭha-yoga.
    • VII.11. De aceea, ceea ce trebuie realizat în Haṭha-yoga trebuie aplicat conform celor prescrise; de către cel înțelept (manīṣin) activitatea (vr̥tti) minții (manas) nu este în altă îndeletnicire (kartavya).
    • VIII.47. Toate metodele Haṭha-yoga și Laya-yoga sunt necesare până la obținerea stării de Rāja-yoga; fiind obținută starea de Rāja-yoga, el dobândește starea de neprihănire (nirañjana).
    • VIII.48. Realitatea / sinele (tatva / tattva) este sămânța (bīja), Haṭha-yoga este câmpul (kṣetra), detașarea (audāsīnya) este menționată ca fiind apa (jala) – desigur în acel moment se va manifesta planta cățărătoare (kalpalatikā) unmanī.
    • X.37. Întreaga practică Haṭha-yoga și Laya-yoga este spre desăvârșirea Rāja-yogăi; persoana (puruṣa) care a dobândit Rāja-yoga este un înșelător al timpului / morții (kāla).
  • cca sec. XVI – Gorakṣa-paddhati atribuită lui Gorakṣa:
    • I.51. Așa cum o ușă trebuie deschisă prin forță (haṭha) cu o cheie, tot astfel poarta mân­tu­i­rii trebuie deschisă de către yogin prin Kuṇḍalinī.
  • cca sec. XVII – Gheraṇḍa-saṁhitā de Gheraṇḍa:
    • III.51. Așa cum ușa trebuie deschisă cu ajutorul unei chei, tot așa ”poarta lui Brahmā” se deschide prin trezirea lui Kuṇḍalinī cu forța (haṭha).
  • cca sec. XVII – Haṭharatnāvalī de Śrīnivāsayogī:
  • cca sec. XVIII-XIX – Haṭhatatvakaumudī de Sundaradeva:
    • II.28. Rāja-yoga nu desăvârșește fără Haṭha-yoga, și nici Haṭha-yoga fără Rāja-yoga; astfel Haṭha-yoga trebuie practicată mai întâi prin consilierea unui maestru adevărat (sad-guru) până la stabilirea stării de niṣpatti.
    • II.55. […] Yoga este declarată ca fiind suspendarea (rodha) activității (vr̥tti) mentale (mānasa), Haṭha-yoga este parte componentă (aṅga) a practicii (sādhana).
    • IV.17. […] Cel mai important aspect în Haṭha-yoga este controlul (rodha) suflului (prāṇa).
    • XVII.12. În Haṭha-yoga, în scopul dobândirii depline a controlului asupra lui bindu, a fost bine descrisă vajrolī, sahajolikā etc. […] Atunci când psihicul (citta) este murdar / impur (kaluṣa) nu există desăvârșire prin Haṭha-yoga.
    • L.3. […] Pentru ce practicile Haṭha-yoga atunci când nu este obținută prin Bhakti starea de neclintire (acalatā) și ambrozia (amr̥ta) […]

 


Bibliografie

Published inUncategorized