Skip to content

Despre maestru (guru/ācārya)

Haṭhayoga-pradīpikā IV.9

दुर्लभो विषयत्यागो दुर्लभं तत्त्वदर्शनम्।
दुर्लभा सहजावस्था सद् गुरोः करुणां विना॥

dur + labho viṣaya + tyāgo dur + labhaṃ tattva + darśanam,
dur + labhā sahaja + avasthā sad + guroḥ karuṇāṃ vinā.

Fără compasiunea (karuṇā) unui maestru adevărat (sat-guru)
Greu de realizat este renunțarea la obiectele simțurilor (viṣaya),
Greu de realizat este perceperea Realității (tattva),
Greu de realizat este starea de naturalețe (sahajāvastha).

Śukla-yajur-veda XIX.30

व्रतेन दीक्षामाप्नोति दीक्षयाप्नोति दक्षिणाम्।
दक्षिणा श्रद्धामाप्नोति श्रद्धया सत्यमाप्यते॥

vratena dīkṣām – āpnoti dīkṣayā – āpnoti dakṣiṇām,
dakṣiṇā śraddhām – āpnoti śraddhayā satyam – āpyate.

Prin legământ (vrata) se obține inițierea (dīkṣā),
Prin inițiere se obține grația (dakṣiṇā),
Prin grație se obține credința (śraddhā),
Prin credință se obține adevărul (satya).

Vikramacarita Siṁhāsanadvātriṁśikā 9

गुरुशुश्रूषया विद्या पुष्कलेन धनेन वा।
अथवा विद्यया विद्या चतुर्थं नोपलभ्यते॥

guru + śuśrūṣayā vidyā puṣkalena dhanena vā,
athavā vidyayā vidyā caturthaṁ na – upalabhyate.

Cunoașterea (vidyā) poate fi [obținută] prin ascultare (śuśrūṣā) față de maestru (guru),
Sau printr-o bogăție (dhana) foarte mare [donată maestrului],
Sau cunoașterea (vidyā) poate fi [obținută] printr-o [altă] cunoaștere (vidyā) [oferită la schimb maestrului] –
[Cunoașterea] nu poate fi obținută printr-o a patra [cale].

Avadhūta-gītā II.1-2

बालस्य वा विषयभोगरतस्य वापि मूर्खस्य सेवकजनस्य गृहस्थितस्य।
एतद्गुरोः किमपि नैव न चिन्तनीयं रत्नं कथं त्यजति कोऽप्यशुचौ प्रविष्टम्॥

bālasya vā viṣaya + bhoga + ratasya vā – api mūrkhasya sevaka + janasya gr̥ha + sthitasya, 
etad – guroḥ kim – api na – eva na cintanīyaṁ ratnaṁ kathaṁ tyajati ko – apy – aśucau praviṣṭam.

Calitățile unui guru, precum: tânăr, devotat plăcerii obiectelor simțurilor,
Incult, servitor ori familist,
Nu trebuie luate în seamă câtuși de puțin.
Cine și cum ar putea părăsi o piatră prețioasă scufundată într-un loc impur?

नैवात्र काव्यगुण एव तु चिन्तनीयो ग्राह्यः परं गुणवता खलु सार एव।
सिन्दूरचित्ररहिता भुवि रूपशून्या पारं न किं नयति नौरिह गन्तुकामान्॥

na – eva atra kāvya + guṇa eva tu cintanīyo grāhyaḥ paraṁ guṇavatā khalu sāra eva,
sindūra + citra + rahitā bhuvi rūpa + śūnyā pāraṁ na kiṁ nayati naur – iha gantukāmān.

Nici calitatea de poet-profet nu este luată în seamă,
Fiindcă numai esența (sāra) supremă este recunoscută de către cel virtuos (guṇavat).
Oare barca, fără a fi strălucitor colorată cu minium și fără a avea o formă frumoasă,
Nu-i duce cu bine la mal pe călători?

Kulārṇava-tantra XIII.104-110

गुरवो बहवः सन्ति दीपवच्च गृहे गृहे।
दुर्लभोऽयं गुरुर्देवि सूर्यवत्सर्वदीपकः

guravo bahavaḥ santi dīpavac – ca gr̥he gr̥he,
dur + labho – ayaṁ gurur – devi sūryavat – sarva + dīpakaḥ.

Sunt numeroși maeștrii (guru)
Precum lămpile (dīpa) din fiecare casă.
O, Devi! Greu de dobândit este acel maestru (guru)
Ce luminează totul precum soarele (sūrya).

गुरवो बहवः सन्ति वेदशास्त्रादीपरगाः।
दुर्लभोऽयं गुरुर्देवि परतत्त्वार्थपारगः॥

guravo bahavaḥ santi veda + śāstra + ādī + pāra + gāḥ,
dur + labho – ayaṁ gurur – devi para + tattva + artha pāra + gaḥ.

Sunt numeroși maeștrii (guru)
Desăvârșiți în Veda, scripturi (śāstra) etc.,
O, Devi! Greu de dobândit este acel maestru (guru)
Desăvârșit întru supremul adevăr (tattva).

गुरवो बहवः सन्ति आत्मनोऽन्यप्रदा भुवि।
दुर्लभोऽयं गुरुर्देवि लोकेष्वात्मप्रकाशकः॥

guravo bahavaḥ santi ātmano – anya + pradā bhuvi,
dur + labho – ayaṁ gurur – devi lokeṣvātma + prakāśakaḥ.

Sunt numeroși maeștrii (guru)
Pe pământ (bhū) care vorbesc altora despre ei (ātman),
O, Devi! Greu de dobândit este acel maestru (guru)
În lume (loka) care luminează sinele (ātman).

गुरवो बहवः सन्ति कुमन्त्रौषधिवेदिनः।
निगमागमशास्त्रोक्तमन्त्रज्ञो दुर्लभो भुवि

guravo bahavaḥ santi ku + mantra + oṣadhi + vedinaḥ,
nigama + āgama + śāstra + ukta + mantra + jño dur + labho bhuvi.

Sunt numeroși maeștrii (guru)
Versați în remedii (oṣadhi) și vrăji (ku-mantra),
Greu de găsit pe pământ (bhū) cunoscătorul (jña) mantra-elor
Descrise în scripturile (śāstraNigama și Āgama.

गुरवो बहवः सन्ति शिष्यवित्तापहारकाः।
दुर्लभोऽयं गुरुर्देवि शिष्यदुःखापहारकाः॥

guravo bahavaḥ santi śiṣya + vitta + apahārakāḥ,
dur + labho – ayaṁ gurur – devi śiṣya + duḥkha + apahārakāḥ.

Sunt numeroși maeștrii (guru)
Care sustrag averea (vitta) discipolilor,
O, Devi! Greu de dobândit este acel maestru (guru)
Care să sustragă suferința (duḥkha) discipolului.

वर्णाश्रमकुलाचारनिरता बहवो भुवि।
सर्वसङ्कल्पहीनो यः स गुरुर्देवि दुर्लभः॥

varṇa + āśrama + kulācāra + niratā bahavo bhuvi,
sarva + saṅkalpa + hīno yaḥ sa gurur – devi dur + labhaḥ.

Sunt numeroși pe pământ (bhū) cei atașați de
Castă (varṇa), etapă a vieții (āśrama) și îndatoririle familiale (kulācāra),
Dar lipsit de toate dorințele (saṁkalpa),
O, Devi! Un astfel de maestru (guru) este greu de dobândit.

गुरोर्यस्यैव सम्पर्कात् परानन्दोऽभिजायते।
गुरुं तमेव वृणुयान्नापरं मतिमान्नरः

guror – yasya – eva samparkāt para + ānando – abhijāyate,
guruṁ tam – eva vr̥ṇuyān – na aparaṁ matimān – naraḥ.

Desigur, din venirea împreună cu acel maestru (guru)
Se manifestă suprema beatitudine (ānanda).
Acest maestru (guru) trebuie ales, și nu un altul,
De către omul înțelept (matimat).

Kulārṇava-tantra XVII.7-10

गुशब्दस्त्वन्धकारः स्यात्रुशब्दस्तन्निरोधकः।
अन्धकारनिरोधत्वात्गुरुरित्यभिधीयते॥

gu + śabdas – tv – andha + kāraḥ syāt – ru + śabdas – tan + nirodhakaḥ,
andha + kāra + nirodhatvāt – gurur – ity – abhidhīyate.

Cuvântul gu înseamnă întuneric (andhakāra),
Cuvântul ru înseamnă distrugătorul (nirodhaka) acestuia.
Maestrul (guru) este cunoscut
Prin starea de distrugere/suspendare (nirodha) a întunericului (andhakāra).

गकारः सिद्धिदः प्रोक्तो रेफः पापस्य दाहकः।
उकारो विष्णुरित्युक्तस्त्रितयात्मा गुरुः परः॥

ga + kāraḥ siddhi + daḥ prokto rephaḥ pāpasya dāhakaḥ,
u + kāro viṣṇur – ity – uktas – tritayātmā guruḥ paraḥ.

Se spune că litera ga oferă perfecțiune (siddhi),
Litera ra este incineratorul păcatului (pāpa),
Litera u se spune că este Viṣṇu
Maestrul (guru) ce posedă cele 3 este suprem.

गकारो ज्ञानसम्पत्ती रेफस्तत्र प्रकाशकः।
उकारः शिवतादात्म्यं गुरुरित्यभिधीयते॥

ga + kāro jñāna + sampattī rephas – tatra prakāśakaḥ,
u + kāraḥ śiva + tādātmyaṁ gurur – ity – abhidhīyate.

Litera ga este împlinirea (sampatti) cunoașterii (jñāna),
Litera ra este aici iluminare (prakāśaka),
Litera u este identitatea cu Śiva
Astfel este cunoscut maestrul (guru).

गुह्यागमात्मतत्त्वान्धनद्धानां बोधनादपि।
रुद्रादिदेवरूपत्वाद् गुरुरित्यभिधीयते॥

guhya + āgama + ātma + tattva + andha + naddhānāṁ bodhanād – api,
rudra + ādi + deva + rūpatvād gurur – ity – abhidhīyate.

Prin trezirea celor legați de întuneric (andhas)
Cu privire la adevărul (tattva) despre sine (ātman) și scripturile (āgama) secrete,
Precum și prin natura zeilor precum Rudra etc. –
Astfel este cunoscut maestrul (guru).

Advayatāraka-upaniṣat 14-18

आचार्यो वेदसम्पन्नो विष्णुभक्तो विमत्सरः।
योगज्ञो योगनिष्ठश्च सदा योगात्मकः शुचिः॥

ācāryo veda + sampanno viṣṇu + bhakto vimatsaraḥ,
yoga + jño yoga + niṣṭhaś – ca sadā yoga + ātmakaḥ śuciḥ.

Profesorul (ācārya) este înzestrat cu adevărata cunoaștere (veda),
Adorator al lui Viṣṇu, lipsit de invidie,
Cunoscător în Yoga și devotat în Yoga,
Întotdeauna de natura Yoga, strălucitor (śuci), 

गुरुभक्तिसमायुक्तः पुरुषज्ञो विशेषतः।
एवं लक्षणसम्पन्नो गुरुरित्यभिधीयते॥

guru + bhakti + samāyuktaḥ puruṣa + jño viśeṣataḥ,
evaṁ lakṣaṇa + sampanno gurur – ity – abhidhīyate.

Plin de devoțiune (bhakti) față de maestru (guru),
Cunoscător al lui puruṣa mai înainte de toate –
Astfel, cel care este înzestrat cu aceste calități (lakṣaṇa)
Este descris ca fiind maestrul (guru).

गुशब्दस्त्वन्धकारः स्यात्रुशब्दस्तन्निरोधकः।
अन्धकारनिरोधित्वात् गुरुरित्यभिधीयते॥

gu + śabdas – tv – andha + kāraḥ syāt – ru + śabdas – tan + nirodhakaḥ,
andha + kāra + nirodhitvāt gurur – ity – abhidhīyate.

Cuvântul gu înseamnă întuneric (andhakāra),
Cuvântul ru înseamnă distrugătorul (nirodhaka) acestuia.
Maestrul (guru) este cunoscut
Prin starea de distrugere/suspendare (nirodha) a întunericului (andhakāra).

गुरुरेव परं ब्रह्म गुरुरेव परा गतिः।
गुरुरेव परा विद्या गुरुरेव परायणम्॥

gurur – eva paraṁ brahma gurur – eva parā gatiḥ,
gurur – eva parā vidyā gurur – eva parāyaṇam.

Maestrul (guru) este supremul brahman,
Maestrul (guru) este suprema cale (gati),
Maestrul (guru) este suprema cunoștere (vidyā),
Maestrul (guru) este desigur supremul (parāyaṇa).

गुरुरेव परा काष्ठा गुरुरेव परं धनम्।
यस्मात्तदुपदेष्टाऽसौ तस्माद् गुरुतरो गुरुरिति॥

gurur – eva parā kāṣṭhā gurur – eva paraṁ dhanam,
yasmāt – tad + upadeṣṭā – asau tasmād – guru + taro gurur – iti.

Maestrul (guru) este desigur supremul țel (kāṣṭhā),
Maestrul (guru) este desigur suprema avere (dhana),
Deoarece acesta invață despre Acela (i.e. brahman),
Atunci de aceea maestrul (guru) este foarte venerabil (guru-tara).

Manu-smr̥ti II.72 & 142

व्यत्यस्तपाणिना कार्यमुपसङ्ग्रहणं गुरोः।
सव्येन सव्यः स्प्रष्टव्यो दक्षिणेन च दक्षिणः॥

vyatyasta + pāṇinā kāryam – upasaṅgrahaṇaṃ guroḥ,
savyena savyaḥ spraṣṭavyo dakṣiṇena ca dakṣiṇaḥ.

Îmbrățișarea [picioarelor] (upasaṃgrahaṇa) maestrului (guru)
Este realizată cu mâinile plasate în ordine inversă:
Cu [mâna] stânga trebuie atins [piciorul] stâng,
Iar cu [mâna] dreaptă [piciorul] drept.

निषेकादीनि कर्माणि यः करोति यथाविधि।
सम्भावयति चान्नेन स विप्रो गुरुरुच्यते॥

niṣeka + ādīni karmāṇi yaḥ karoti yathā + vidhi,
sambhāvayati ca – annena sa vipro gurur – ucyate.

Acela care realizează, conform celor prescrise,
Acțiuni (karman) precum inseminarea (niṣeka) etc.
Și hrănește prin alimente (anna) –
Acest înțelept/brāhmaṇa (vipra) se spune că este maestrul (guru).

Śvetāśvatara-upaniṣat VI.23

यस्य देवे परा भक्तिः यथा देवे तथा गुरौ
तस्यैते कथिता ह्यर्थाः प्रकाशन्ते महात्मनः॥

yasya deve parā bhaktiḥ yathā deve tathā gurau,
tasya – ete kathitā hy – arthāḥ prakāśante mahātmanaḥ.

Cel ce are supremă devoțiune (bhakti) pentru zeitate (deva) –
Și așa cum este pentru zeitate (deva) tot astfel este și pentru maestru (guru)
Scopul acestor relatări (kathita)
Sunt iluminate pentru acest suflet nobil (mahātman).

Śiva-sūtra II.6-7

गुरुरुपायः। मातृकाचक्रसम्बोधः

gururupāyaḥmātṛkā + cakra + sambodhaḥ.

Maestrul (guru) [mulțumit] este mijlocul (upāya) prin care [discipolul] obține înțelegerea perfectă (sambodha) a întregului (cakra) alfabet (mātṛkā).

Chāndogya-upaniṣat IV.9.3 & VI.14.2 (trad. Radu Bercea)

श्रुतꣳह्येव मे भगवद्दृशेभ्य आचार्याद्धैव विद्या विदिता साधिष्ठं प्रापतीति…

śrutam hy – eva me bhagavad – dṛśebhya ācāryād – dhaiva vidyā viditā sādhiṣṭhaṃ prāpati – iti…

Căci am auzit de la cei asemeni ție că numai știința aflată de la învățător (ācārya) duce la desăvârşire.

…एवमेवेहाचार्यवान्पुरुषो वेद तस्य तावदेव चिरं यावन्न विमोक्ष्येऽथ सम्पत्स्य इति॥

…evam – eva – iha – ācāryavān + puruṣo veda tasya tāvad – eva ciraṃ yāvan – na vimokṣye – atha sampatsya iti.

...tot astfel şi aici, omul (puruṣa) care are învățător (ācārya) știe cât de lung este răstimpul până să se elibereze, dar că până la urmă i se va împlini.

Mahābhārata (śānti parva) XII.123.24

गुरवोऽपि परं धर्मं यद् ब्रूयुस्तत्तथा कुरु
गुरूणां हि प्रसादाद्धि श्रेयः परमवाप्स्यसि

guravo – api paraṁ dharmaṁ yad + brūyus – tat – tathā kuru,
gurūṇāṁ hi prasādād – dhi śreyaḥ param – avāpsyasi.

Ceea ce este declarat de către maeștrii (guru)
Realizează, căci este suprema lege (dharma)!
Prin grația (prasāda) maestrului (guru)
Vei obține supremul bine (śreyas).

Bhagavad-gītā IV.34 (trad. Sergiu Al-George)

तद्विद्धि प्रणिपातेन परिप्रश्नेन सेवया।
उपदेक्ष्यन्ति ते ज्ञानं ज्ञानिनस्तत्त्वदर्शिनः॥

tad + viddhi praṇipātena paripraśnena sevayā,
upadekṣyanti te jñānaṃ jñāninas – tattva + darśinaḥ.

Să știi că prin supunere respectuoasă, întrebări lămuritoare și slujindu-i pe cei care văd adevărul (tattva) și au Cunoașterea (jñānin), ei ți-o vor dezvălui și ție.

Mahābhārata III.313.59-60

यक्ष उवाच।
किंस्विद्गुरुतरं भूमेः किंस्विदुच्चतरं च खात्।
किंस्विच्छीघ्रतरं वायोः किंस्विद्बहुतरं तृणात्॥

yakṣa uvāca:
kiṁ svid – guru + taraṁ bhūmeḥ kiṁ svid – ucca + taraṁ ca khāt,
kiṁ svic – chīghra + taraṁ vāyoḥ kiṁ svid – bahu + taraṁ tr̥ṇāt.

Yakṣa a spus:

Ce crezi că este mai greu (guru) decât pământul (bhūmi)?
Ce crezi că este mai înalt (ucca) decât cerul (kha)?
Ce crezi că este mai iute (śīghra) decât vântul (vāyu)?
Ce crezi că este mai numeros (bahu) decât iarba (tr̥ṇa)?

युधिष्ठिर उवाच।
माता गुरुतरा भूमेः खात् पितोच्चरस्तथा।
मनः शीघ्रतरं वाताच्चिन्ता बहुतरी तृणात्॥

yudhiṣṭhira uvāca:
mātā guru + tarā bhūmeḥ khāt pitā – uccaras – tathā,
manaḥ śīghra + taraṁ vātāc – cintā bahu + tarī tr̥ṇāt.

Yudhiṣṭhira a spus:

Mama (mātr̥) este mai grea (guru) decât pământul (bhūmi),
Iar tatăl (pitr̥) este mai înalt (ucca) decât cerul (kha),
Mintea (manas) este mai iute (śīghra) decât vântul (vāta),
Grijile (cintā) sunt mai numeroase (bahu) decât iarba (tr̥ṇa).


Bibliografie

Published inYoga