Skip to content

Despre maestru (guru/ācārya)

  • cca sec. XIII î.e.n. – Śukla-yajur-veda
    • XIX.30. Prin legământ (vrata) se obține inițierea (dīkṣā), prin inițiere se obține grația (dakṣiṇā), prin grație se obține credința (śraddhā), prin credință se obține adevărul (satya).
  • cca sec. IX-V î.e.n. – Mahābhārata (Vyāsa):
    • III.313.59. Yakṣa a spus: Ce crezi că este mai greu (guru) decât pământul (bhūmi)? Ce crezi că este mai înalt (ucca) decât cerul (kha)? Ce crezi că este mai iute (śīghra) decât vântul (vāyu)? Ce crezi că este mai numeros (bahu) decât iarba (tr̥ṇa)?
    • III.313.60. Yudhiṣṭhira a spus: Mama (mātr̥) este mai grea (guru) decât pământul (bhūmi), iar tatăl (pitr̥) este mai înalt (ucca) decât cerul (kha), mintea (manas) este mai iute (śīghra) decât vântul (vāta), grijile (cintā) sunt mai numeroase (bahu) decât iarba (tr̥ṇa).
    • VI.34.26. (trad. S.Al-G.) Să știi că prin supunere respectuoasă, întrebări lămuritoare și slujindu-i pe cei care văd adevărul (tattva) și au Cunoașterea (jñānin), ei ți-o vor dezvălui și ție.
    • XII.123.24. Ceea ce este declarat de către maeștrii (guru) realizează, căci este suprema lege (dharma)! Prin grația (prasāda) maestrului (guru) vei obține supremul bine (śreyas).
  • cca sec. VIII-VI î.e.n. – Chāndogya-upaniṣad (trad. Radu Bercea):
    • IV.9.3. Căci am auzit de la cei asemeni ție că numai știința aflată de la învățător (ācārya) duce la desăvârşire.
    • VI.14.2. …tot astfel şi aici, omul (puruṣa) care are învățător (ācārya) știe cât de lung este răstimpul până să se elibereze, dar că până la urmă i se va împlini.
  • cca sec. VI-IV î.e.n. – Śvetāśvatara-upaniṣad:
    • VI.23. Cel ce are supremă devoțiune (bhakti) pentru zeitate (deva) – și așa cum este pentru zeitate (deva) tot astfel este și pentru maestru (guru) – scopul acestor relatări (kathita) sunt iluminate pentru acest suflet nobil (mahātman).
  • cca sec. II î.e.n. – III e.n. – Manu-smr̥ti:
    • II.72. Îmbrățișarea [picioarelor] (upasaṃgrahaṇa) maestrului (guru) este realizată cu mâinile plasate în ordine inversă: cu [mâna] stânga trebuie atins [piciorul] stâng, iar cu [mâna] dreaptă [piciorul] drept.
    • II.142. Acela care realizează, conform celor prescrise, acțiuni (karman) precum inseminarea (niṣeka) etc. și hrănește prin alimente (anna) – acest înțelept / brāhmaṇa (vipra) se spune că este maestrul (guru).
  • cca sec. I î.e.n. – IV e.n. – Advayatāraka-upaniṣad:
    • 14. Profesorul (ācārya) este înzestrat cu adevărata cunoaștere (veda), adorator al lui Viṣṇu, lipsit de invidie, cunoscător în Yoga și devotat în Yoga, întotdeauna de natura Yoga, strălucitor (śuci),
    • 15. Plin de devoțiune (bhakti) față de maestru (guru), cunoscător al lui puruṣa mai înainte de toate – astfel, cel care este înzestrat cu aceste calități (lakṣaṇa) este descris ca fiind maestrul (guru).
    • 16. Cuvântul gu înseamnă întuneric (andhakāra), cuvântul ru înseamnă distrugătorul (nirodhaka) acestuia. Maestrul (guru) este cunoscut prin starea de distrugere/suspendare (nirodha) a întunericului (andhakāra).
    • 17. Maestrul (guru) este supremul brahman, maestrul (guru) este suprema cale (gati), maestrul (guru) este suprema cunoștere (vidyā), maestrul (guru) este desigur supremul (parāyaṇa).
    • 18. Maestrul (guru) este desigur supremul țel (kāṣṭhā), maestrul (guru) este desigur suprema avere (dhana), deoarece acesta invață despre Acela (i.e. brahman), atunci de aceea maestrul (guru) este foarte venerabil (guru-tara).
  • cca sec. IX e.n. – Śiva-sūtra (Vasugupta) 
    • II.6-7. Maestrul (guru) [mulțumit] este mijlocul (upāya) prin care [discipolul] obține înțelegerea perfectă (sambodha) a întregului (cakra) alfabet (mātṛkā).
  • cca sec. IX-X e.n. – Avadhūta-gītā
    • II.1. Calitățile unui guru, precum: tânăr, devotat plăcerii obiectelor simțurilor, incult, servitor ori familist, nu trebuie luate în seamă câtuși de puțin. Cine și cum ar putea părăsi o piatră prețioasă scufundată într-un loc impur?
    • II.2. Nici calitatea de poet-profet nu este luată în seamă, fiindcă numai esența (sāra) supremă este recunoscută de către cel virtuos (guṇavat). Oare barca, fără a fi strălucitor colorată cu minium și fără a avea o formă frumoasă, nu-i duce cu bine la mal pe călători?
  • cca sec. XI e.n. – Vikramacarita Siṁhāsanadvātriṁśikā
    • 9. Cunoașterea (vidyā) poate fi [obținută] prin ascultare (śuśrūṣā) față de maestru (guru), sau printr-o bogăție (dhana) foarte mare [donată maestrului], sau cunoașterea (vidyā) poate fi [obținută] printr-o [altă] cunoaștere (vidyā) [oferită la schimb maestrului – cunoașterea] nu poate fi obținută printr-o a patra [cale].
  • cca sec. XI-XV e.n. – Kulārṇava-tantra
    • XIII.104. Sunt numeroși maeștrii (guru) precum lămpile (dīpa) din fiecare casă. O, Devi! Greu de dobândit este acel maestru (guru) ce luminează totul precum soarele (sūrya).
    • XIII.105. Sunt numeroși maeștrii (guru) desăvârșiți în Veda, scripturi (śāstra) etc., o, Devi! Greu de dobândit este acel maestru (guru) desăvârșit întru supremul adevăr (tattva).
    • XIII.106. Sunt numeroși maeștrii (guru) pe pământ (bhū) care vorbesc altora despre ei (ātman), o, Devi! Greu de dobândit este acel maestru (guru) în lume (loka) care luminează sinele (ātman).
    • XIII.107. Sunt numeroși maeștrii (guru) versați în remedii (oṣadhi) și vrăji (ku-mantra), greu de găsit pe pământ (bhū) cunoscătorul (jña) mantra-elor descrise în scripturile (śāstraNigama și Āgama.
    • XIII.108. Sunt numeroși maeștrii (guru) care sustrag averea (vitta) discipolilor, o, Devi! Greu de dobândit este acel maestru (guru) care să sustragă suferința (duḥkha) discipolului.
    • XIII.109. Sunt numeroși pe pământ (bhū) cei atașați de castă (varṇa), etapă a vieții (āśrama) și îndatoririle familiale (kulācāra), dar lipsit de toate dorințele (saṁkalpa), o, Devi! Un astfel de maestru (guru) este greu de dobândit.
    • XIII.110. Desigur, din venirea împreună cu acel maestru (guru) se manifestă suprema beatitudine (ānanda). Acest maestru (guru) trebuie ales, și nu un altul, de către omul înțelept (matimat).
    • XVII.7. Cuvântul gu înseamnă întuneric (andhakāra), cuvântul ru înseamnă distrugătorul (nirodhaka) acestuia. Maestrul (guru) este cunoscut prin starea de distrugere/suspendare (nirodha) a întunericului (andhakāra).
    • XVII.8. Se spune că litera ga oferă perfecțiune (siddhi), litera ra este incineratorul păcatului (pāpa), litera u se spune că este Viṣṇu – maestrul (guru) ce posedă cele 3 este suprem.
    • XVII.9. Litera ga este împlinirea (sampatti) cunoașterii (jñāna), litera ra este aici iluminare (prakāśaka), litera u este identitatea cu Śiva – astfel este cunoscut maestrul (guru).
    • XVII.10. Prin trezirea celor legați de întuneric (andhas) cu privire la adevărul (tattva) despre sine (ātman) și scripturile (āgama) secrete, precum și prin natura zeilor precum Rudra etc. – astfel este cunoscut maestrul (guru).
  • cca sec. XV e.n. – Haṭha[yoga]pradipīkā (Svātmārāma):
    • IV.9. Fără compasiunea (karuṇā) unui maestru adevărat (sat-guru) greu de realizat este renunțarea la obiectele simțurilor (viṣaya), greu de realizat este perceperea Realității (tattva), greu de realizat este starea de naturalețe (sahajāvastha).

Bibliografie

Published inBuddhismTantraVedāntaYoga