Skip to content

Prefață – Bhagavad-gītā

– Theofil Simenschy –

Mai toate traducerile Bhagavadgītei au marele cusur că o „europenizează”, adică îi substituie noțiuni europene, ba chiar creștine, în locul celor specific hinduse. Aceasta se datorește în primul rând faptului că termenii din filosofia hindusă nu pot fi redați întocmai prin cuvinte europene, fiindcă ei exprimă noțiuni pe care gândirea noastră greco-latină nu le are, sau care corespund numai în parte cu ale noastre.

Pe lângă aceasta, cele mai multe traduceri păcătuesc prin aceea că sunt prea libere.

În sfârșit, multe traduceri nu sunt făcute după textul sanscrit, ci după alte traduceri. Se’nțelege dela sine că’n cazul acesta ele se depărtează încă și mai mult de original.

Pentru a evita aceste neajunsuri, am luat ca bază textul sanscrit al Bhagavadgītei editat de Schlegel (vezi pag. 3), și am căutat să-l redăm cât mai exact, suprimând numai unele epitete și repetări. În schimb am adăugat adesea cuvinte în paranteză, pentru a face textul mai clar.

Ortografia numelor proprii, ca: Bhīma, Dhṛtarāṣṭra ș.a., a fost simplificată (Bhima, Dhritaraștra etc.), cam la fel cum scriem și pronunțăm numele proprii grecești și latinești, de exemplu: Herodot, Eschil, Virgil, August, în loc de Herodotos, Aischylos, Vergilius, Augustus etc.

În introducere și’n comentar, pe lângă termenii românești, am adăugat adesea în paranteză și termenii corespunzători din sanscrită, spre a înlătura, pe cât posibil, orice confuzie. Am lăsat de o parte comentarul mistic și comparațiile cu Noul Testament; de cele mai adesea ori și una și alta sunt subiective și confundă noțiuni hinduse cu concepții creștine. De altfel cel mai bun comentar este însuși textul, și după acest principiu ne-am condus în explicarea lui.

Pentru înțelegerea filosofiei din Bhagavadgītā numai comentariul n’ar fi fost deajuns; de aceea am crezut nimerit să dăm o scurtă expunere a ideilor din acest poem, în special a sistemelor filosofice Sāmkhya, Yoga și Vedānta.

Operele de care ne-am folosit sunt indicate în bibliografia de la pag. 3.

Filosofia hindusă nu poate fi înțeleasă decât de acei care renunță deocamdată la concepțiile europene și își eliberează gândirea de idei preconcepute. Ca și filosofia lui Platon sau a lui Kant, filosofia hindusă, mai ales cea din Upanișadecere o mare concentrare a spiritului și exclude pe acei care nu vor sau nu pot să gândească.

Exprimăm aici adânca noastră gratitudine domnului Profesor N. Bagdasar, Administratorul Casei Școalelor, care a binevoit să publice Bhagavadgītā în editura acestei importante instituții de cultură.

30 Ianuarie 1944.

Published inCreștinismVedaVedāntaYoga