Skip to content

Amaraugha-prabodha

Kindle

Gorakṣa Nātha

  1. ओं नमोऽस्त्वादिनाथाय मीननाथाय वै नमः। नमश्चौरङ्गिनाथाय सिद्धबुद्धाय धीमते॥
    • oṃ namo – astv – ādi + nāthāya mīna + nāthāya vai namaḥ, namaś – cauraṅgi + nāthāya siddha + buddhāya dhīmate.
    • OṂ! Închinare lui Ādi Nātha! Închinare lui Mı̄na Nātha! Închinare lui Cauraṅgi Nātha! [Închinare] înțeleptului Siddhabuddha!
  2. लयादिप्रतिपन्नानां कलहोत्सुकचेतसाम्। गोरक्षकेण कथितः प्रबोधप्रत्ययात्मकः॥
    • laya + ādi + pratipannānāṃ kalaha + utsuka + cetasām, gorakṣakeṇa kathitaḥ prabodha + pratyaya + ātmakaḥ.
    • Celor care au dobândit Laya[-yoga] etc., a căror minte (cetas) este dornică întru dispute, de către Gorakṣaka este povestită cea alcătuită întru înțelegerea trezirii (prabodha).
  3. लययोगो हठश्चैव मंत्रयोगस्तृतीयकः। चतुर्थो राजयोगश्च द्विधाभवविवर्जितः॥
  4. यच्चित्तसन्ततलयः स लयः प्रदिष्टः यस्तु प्रभञ्जनविधानरतो हठस्सः। यो मंत्रमूर्तिवशगः स तु मन्त्रयोगः यश्चित्तवृत्तिरहितः स तु राजयोगः॥
  5. ओषध्योऽध्यात्मकश्चेति राजयोगो द्विधा क्व​चित्। हठोऽपि द्विविधः कापि वायुबिन्दुनिषेवणात्॥
    • oṣadhyo – adhyātmakaś – ca – iti rāja + yogo dvidhā kva​cit, haṭho – api dvi + vidhaḥ kāpi vāyu + bindu + niṣevaṇāt.
    • Ierburi (oṣadhi) și sinele [suprem] (adhyātmaka), astfel este Rāja-yoga de două feluri; Haṭha[-yoga] de asemenea este de două tipuri, prin folosirea suflului (vāyu) sau a picăturii (bindu).
  6. षट्कर्मप्रतिपत्तिहेतुकमिदं मंत्रं न तद्दृश्यते भ्रूनासादिषु कीटवन्न (द) भिमनो मग्नं कथञ्चिद्भवेत। आ­धारे पवनो न याति विविधादभ्यासतो योगिनाम् नि­त्या­न­न्द­म­या­त्प्र­भा­व­नि­ल­या­च्छ्री­रा­ज­यो­गा­दृ­ते॥
    • ṣaṭ + karma + pratipatti + hetukam – idaṃ mantraṃ na tad dṛśyate bhrū + nāsa + ādiṣu kīṭavan – na (da) bhimano magnaṃ kathañ + cid + bhaveta, ādhāre pavano na yāti vividhād – abhyāsato yoginām nitya + ānanda + mayāt – prabhāva + nilayāc – chrī + rāja + yogād – ṛte.
    • Cauza efectivă sunt cele șase acțiuni [de purificare] (ṣaṭkarman), această mantra nu este de perceput, între sprâncene, [vârful] nasului etc., … În suport (ādhāra) suflul nu merge printr-o practică variată a yoginului alcătuită dintr-o eternă beatitudine (ānanda),
  7. नित्यं मंत्रयतो लभेन्न नृपतां (तिः) नैवाधिपत्यं तथा दिव्यस्त्रीनवसङ्गमोऽप्यनुदिनं न ध्यायतो ल­भ्य­ते। हस्तिन्यास्तुरगः खराञ्च करभः शाल्योदनं कोद्रवाज्जायन्ते हठतः कथं वद विभो स्वीयं प्रभावं विना॥
    • nityaṃ mantra + yato labhen – na nṛpatāṃ (tiḥ) na – eva – adhipatyaṃ tathā divya + strīnav – asaṅgamo – apy – anudinaṃ na dhyāyato labhyate, hastinyāsturagaḥ kharāñ – ca karabhaḥ śālyodanaṃ kodravāj – jāyante haṭhataḥ kathaṃ vada vibho svīyaṃ prabhāvaṃ vinā.
    • Trebuie să
  8. केचिन्मूत्रं पिबन्ति प्रमलमशनतः केचिदश्नन्ति लालां केचित्काष्ठीं प्रविष्टो युवतिभगवतद्विन्दुमूर्ध्वं नयन्ति। केचित्खादन्ति धातून्निखिलतनुसिरा वायुसञ्चारदक्षाः नैतेषां देहसिद्धिर्विगतनिजमनो रा­ज­यो­गादृतेऽस्मात्॥
    • kecin – mūtraṃ pibanti pramalamaśanataḥ kecid – aśnanti lālāṃ kecit – kāṣṭhīṃ praviṣṭo yuvati + bhagavatadvindum – ūrdhvaṃ nayanti, kecit – khādanti dhātūn – nikhila + tanu + sirā vāyu – sañcāra – dakṣāḥ na – eteṣāṃ deha + siddhir – vigata + nija + mano rāja + yogād – ṛte – asmāt.
    • Unii beau urină (mūtra), unii … unii mănâncă metale (dhātu), … desăvârșirea trupului, propria minte (manas) dispersată, prin Rāja-yoga
  9. चित्तो समत्वमापन्ने वायौ व्रजति मध्यमे। एषाऽमरोली वज्रोलीतदामति मतेति च (सहजोली प्रजायते)॥
    • citto samatvam – āpanne vāyau vrajati madhyame, eṣā – amarolī vajrolī + tadāmati mateti ca (sahajolī prajāyate).
    • Psihicul (citta) calm (samatva), atunci când merge pe [calea de] mijloc împreună cu suflul (vāyu); aceasta
  10. तथाच श्रीसम्पुटे। विभ्राणः पवनं हठान्नियमितं ग्रासोऽस्ति मीनोदरे कैवल्यो भगवान्विमुच्य सहसा या­वन्नचेतत्यसौ। तं चोक्त्वा गिरिशेन भाषितमिदं कालो न चेतः परं पार्वत्या सह मी­न­ना­थ­म­व­द­न्नि­त्यं चिरं जीमहि॥
    • tathāca śrī + sampuṭe, vibhrāṇaḥ pavanaṃ haṭhān – niyamitaṃ grāso – asti mīnodare kaivalyo bhagavān – vimucya sahasā yāvan – nacetaty – asau, taṃ ca – uktvā giriśena bhāṣitam – idaṃ kālo na cetaḥ paraṃ pārvatyā saha mīna + nātham – avadan – nityaṃ ciraṃ jīmahi.
    • În același fel în Śrī Sampuṭa: … „Acest timp (kāla) nu este superior conștiinței (cetas)”, iar această vorbă fiind spusă de către Śiva (Giriśa) împreunună cu Pārvatī, Mīna Nātha
  11. यदि जीवेदोषधीभिः संसारे निरुपद्रवे। आमयास्ता जराग्रस्ता म्रियन्ते भिषजः कथम्॥
    • yadi jīved – oṣadhībhiḥ saṃsāre nirupadrave, āmayāstā jarāgrastā mriyante bhiṣajaḥ katham.
    • Dacă poate trăi cu ierburi (oṣadhi) în saṃsāra fără nici o tulburare; atunci cum pot muri doctorii ca fiind consumați de bătrânețe ori boală/indigestie.
  12. चरकानुचरणचतुराश्चटुलधियः सुश्रुतश्रवणलोलाः। अमनस्कौषधि… वा …ज्या कथमखिलंगतं त­त्क्ष­यो भवति॥
    • caraka + anucaraṇa + caturāś – caṭula + dhiyaḥ suśruta + śravaṇa + lolāḥ, amanaska + oṣadhi… vā …jyā katham – akhilaṃ gataṃ tat + kṣayo bhavati.
    • … înțelegere (dhī) nestatornică, sunt dornici să asculte Suśruta,
  13. बिन्दुनादौ महौषध्यौ विद्येते सर्वजन्तुषु। तावविज्ञाय सर्वेऽपि म्रियन्ते गुरुवर्जिताः॥
    • bindu + nādau maha + oṣadhyau vidyete sarva + jantuṣu, tāvavijñāya sarve – api mriyante guru + varjitāḥ.
    • Bindu și nāda … Vor muri lipsiți fiind de maestru (guru)
  14. चालयेत्संवृतं वायुं भानुमग्निंच धुक्ष्यति। ज्वलन्नसौ चलत्यस्माद्बीजश्चलति पार्वति॥
    • cālayet – saṃvṛtaṃ vāyuṃ bhānum – agniṃ – ca dhukṣyati, jvalann – asau calaty – asmād – bījaś – calati pārvati.
    • Pārvati! Trebuie să agite … suflul (vāyu), Soarele și focul… strălucind, acesta se mișcă pe sine, sămânța se mișcă.
  15. यो जानात्यनयोस्सारं सद्गुरोरुपदेशतः। कायक्लेशजराव्याधिपापमृत्युभयं कुतः॥
    • yo jānāty – anayos – sāraṃ sad + guror – upadeśataḥ, kāya + kleśa + jarā + vyādhi + pāpa + mṛtyu + bhayaṃ kutaḥ.
    • Acela care știe esența (sāra) altuia prin învățătura maestrului adevărat (sad-guru), unde este frica pentru tulburările trupului, decrepitudine, boală, păcat și moarte?
  16. निर्याते चित्तराते व्रजति खररुचौ मेरुमार्गं समन्ताद्दुद्रज्ञे (?) वन्हिभावे स्रवति शशधरे पू­र­य­त्या­शु­का­ये। उद्यत्यानन्दवृन्दे त्यजति तव ममेत्यादि मोहान्धकारे प्रोद्भिन्ने ब्रह्मरन्धे जयति शिव शिवा स­ङ्ग­मः कोप्यपूर्वः॥
    • niryāte citta + rāte vrajati khara + rucau meru + mārgaṃ samantāt dudrajñe (?) vanhi + bhāve sravati śaśa + dhare pūrayatyāśukāye, udyaty + ānanda + vṛnde tyajati tava mama – ity – ādi moha + andha + kāre prodbhinne brahma + randhe jayati śiva śivā saṅgamaḥ kopy – apūrvaḥ.
    • … atunci când se manifestă orbirea confuziei … abandonează “al tău”, “al meu” etc., … în apertura lui Brahmā
  17. एक एवामरौघो हि राजयोगाभिधानकः। मयादिभिस्समायुक्तश्चतुर्थो दीयते कथम्॥
    • eka eva – amara + ogho hi rāja + yoga + abhidhānakaḥ, mayā + ādibhis – samā + yuktaś – caturtho dīyate katham.
    • Sunetul din Rāja-yoga este desigur un singur șuvoi de ambrozie (amaraugha). Cum ar putea să-i fie dată celui de-al patrulea care este devotat prin iluzie etc.?
  18. मृदुमध्याधिमात्रश्च अधिमात्रतरस्तथा। चतुर्धा साधको ज्ञेयस्तत्सोपानमिहोच्यते॥
    • mṛdu + madhya + adhi + mātraś – ca adhi + mātra + taras – tathā, catur + dhā sādhako jñeyas – tat + sopānam- iha – ucyate.
    • Plăpând (mṛdu), mediocru (madhya), excesiv (adhimātra) și de asemenea cel ce este mai mult decât excesiv (adhimātratara) – patru feluri de practicanții trebuie astfel cunoscuți; treptele acestora sunt spuse aici:
  19. मन्दोत्साही मन्दरागी पराधीनो विदूषकः। व्याधिस्थो हीनसत्वश्च​ ग्र (गृ) हवासी मृदुः स्मृतः॥
    • manda + utsāhī manda + rāgī parādhīno vidūṣakaḥ, vyādhi + stho hīna + satvaś – ca​ gra (gṛ) ha + vāsī mṛduḥ smṛtaḥ.
    • Indolent, lipsit de pasiune, dependent de un altul, bufon, bolnav și lipsit de bunătate (satva), locuitor al casei – astfel este amintit cel plăpând (mṛdu).
  20. समबुद्धिः समाभ्यासी समकायः समाश्रयः। मध्यस्थः सर्वकार्येषु मध्यसत्वोऽभिधीयते॥
    • sama + buddhiḥ sama + abhyāsī sama + kāyaḥ sama + āśrayaḥ, madhya + sthaḥ sarva + kāryeṣu madhya + satvo – abhidhīyate.
    • Intelectul (buddhi) echilibrat, practica echilibrată, corpul echilibrat, adăpostul echilibrat, stând la mijloc între toate activitățile (kārya) – este numit cel mediocru (madhya)…
  21. क्षमावीयेनयेर्युक्तो वयस्थस्सत्ववानपि। स्वाधीनश्च खरश्शूरस्सोऽधिमात्रो निगद्यते॥
    • kṣamāvīyenayer – yukto vayasthas – satvavān – api, svādhīnaś – ca kharaś – śūras – so – adhimātro nigadyate.
    • …, independent și foarte puternic, brav – astfel este descris cel excesiv (adhimātra).
  22. सर्वशास्त्रकृताभ्यासो मनोज्ञो वीर्यशौर्यवान्। निर्मोहस्सर्वसम्पन्नो निर्विकारो महाश्रयः॥
    • sarva + śāstra + kṛta + ābhyāso mano + jño vīrya + śauryavān, nirmohas – sarva + sampanno nirvikāro maha + āśrayaḥ.
    • Practica descrisă în toate scripturile, cunoscător al minții (manas), …, lipsit de smintire (moha), …, lipsit de transformare (nirvikāra), mare…
  23. अधिमात्रतरस्सोऽपि महाकायः प्रवर्तते। तरन्ति च भवाम्भोधिं तारयन्ति परानपि॥
    • adhi + mātra + taras – so – api mahā – kāyaḥ pravartate, taranti ca bhavāmbhodhiṃ tārayanti parān – api.
    • Astfel, cel ce este mai mult decât excesiv (adhimātratara) …
  24. मृदवे दीयते मंत्रो मध्याय लय उच्यते। अधिमात्रे हठं दद्यादमरौघो महेश्वरे॥
    • mṛdave dīyate mantro madhyāya laya ucyate, adhi + mātre haṭhaṃ dadyād – amara + ogho maheśvare.
    • Pentru cel plăpând (mṛdu) a fost dată Mantra[-yoga], pentru cel mediocru (madhya) se spune că este Laya[-yoga], pentru cel excesiv (adhimātra) ar trebui dată Haha[-yoga] – revărsare a imortalității (amaraugha) – o, Maheśvara!
  25. तत्र मंत्रम्। अह (ओ) मिति एकाक्षरं मंत्रं तत्सप्रणवादिकम्। शिवं शम्भं हृदि ध्यात्वा द्वादशे भि­न्न­म­ण्ड­ले॥
  26. एकलक्षजपान्मृत्युं नाशयेदतिदारुणम्। दशांशं हवनं कृत्वा क्षौद्रक्षीरघृताम्बुजैः॥
    • eka + lakṣa + japān – mṛtyuṃ nāśayed – atidāruṇam, daśāṃśaṃ havanaṃ kṛtvā kṣaudra + kṣīra + ghṛtāmbujaiḥ.
    • Prin repetarea de o sută de mii de ori moartea care este extrem de înspăimântătoare poate fi distrusă, …
  27. अथलय। कामरूपे शिवं देवं लिङ्गाभं मणिसन्निभम्। स्रवन्तं चामृतरसं यो ध्यायेन्निजविग्रहे॥
    • atha + laya, kāma + rūpe śivaṃ devaṃ liṅgābhaṃ maṇi + sannibham, sravantaṃ ca – amṛta + rasaṃ yo dhyāyen – nija + vigrahe.
    • Acum despre Laya[-yoga]. Zeul Śiva, aflat în Kāmarūpa, … , iar acela trebuie să mediteze în propriul trup asupra esenței nectarului (amṛta) ce curge foarte lent.
  28. निरन्तरकृताभ्यासात्पण्मासात् सिद्धिभाग्भवेत्। वलीपलितनिर्मुक्तो जीवेदब्दशतत्रयम्॥
    • nirantara + kṛta + ābhyāsāt – paṇ + māsāt siddhi + bhāg – bhavet, valīpalita + nirmukto jīved – abda + śata + trayam.
    • Din practica realizată fără întrerupere timp de cinci luni de zile poate deveni cel ce se bucură de desăvârșire (siddhi), poate trăi eliberat pe deplin de riduri și încărunțire trei secole.
  29. अथ हठ। पादमूलेन वामेन योनिं सम्पीड्य दक्षिणम्। प्रसारितं पदं कृत्वा कराभ्यां पूरयेन्मुखे॥
    • atha haṭha, pāda + mūlena vāmena yoniṃ sampīḍya dakṣiṇam, prasāritaṃ padaṃ kṛtvā karābhyāṃ pūrayen – mukhe.
    • Acum despre Hatha[-yoga]. Presând perineul (yoni) cu rădăcina (i.e. talpa) piciorului stâng, făcând piciorul drept întins; trăgând/umplând în gură
  30. कण्ठे बन्धं समारोप्याधाराद्वायुमूर्ध्वतः। यथा दण्डाहतस्सर्पो दण्डाकारः प्रजायते॥
    • kaṇṭhe bandhaṃ samāropya ādhārād – vāyum – ūrdhvataḥ, yathā daṇḍāhatas – sarpo daṇḍa + ākāraḥ prajāyate.
    • Suflul (vāyu) care a fost făcut să se ridice din „suport” (ādhāra) este ținut în gât (kaṇṭha); astfel, precum șarpele care a fost lovit cu un baston devine aidoma unui baston,
  31. ऋजुभूता तदा शक्तिः कुण्डली सहसा भवेत्। तदासौ मरणावस्था जायते द्विपुटाश्रिता॥
    • ṛju + bhūtā tadā śaktiḥ kuṇḍalī sahasā bhavet, tadā – asau maraṇa + avasthā jāyate dvi + puṭa + āśritā.
    • La fel atunci, fiind dreaptă, energia (śakti) Kuṇḍalī se poate manifesta imediat/puternic; starea de mortalitate se manifestă în acel moment, situată fiind în cele două cavități/nări (puṭa).
  32. महारोगा महाक्लेशा जीर्य​न्ते मरणादयः। महामुद्रांच तेनैनां वदन्ति विबुधोत्तमाः॥
    • mahā + rogā mahā + kleśā jīrya​nte maraṇa + ādayaḥ, mahā + mudrāṃ – ca tena – enāṃ vadanti vibudha + uttamāḥ.
    • Bolile mari, tulburările mari, moartea etc. dispar – și astfel a fost descris acest mare sigiliu (mahā-mudrā) de către cei mai mari desăvârșiți (vibudha).
  33. महामुद्राकृता येन साधकाय प्रसिध्यति। कथ्यतेऽसौ महाबन्धो जरामरणनाशकः॥
    • mahā + mudrā + kṛtā yena sādhakāya prasidhyati, kathyate – asau mahā + bandho jarā + maraṇa + nāśakaḥ.
    • Prin realizarea acestei mahā-mudrā pentru practicant devine desăvârșit. Această mahā-bandha este descrisă ca fiind distrugătoarea decrepitudinii și a morții.
  34. पूरयित्वा मुखे वायुं हृदय चु (चि) बुक कृते। निभृतं योनिमाकुञ्चेन्मनो मध्ये नियोजयेत्॥
    • pūrayitvā mukhe vāyuṃ hṛdaya cu(ci)buka kṛte, nibhṛtaṃ yonim – ākuñcen – mano madhye niyojayet.
    • Inspirând suflul (vāyu) prin gură trebuie să pună bărbia în piept (hṛdaya), perineul (yoni) așezat/închis trebuie presat/contractat, mintea (manas) trebuie plasată în mijloc.
  35. अयं च सर्वनाडीनामूर्ध्वं गतिविशोधनः। त्रिवेणीसङ्गमं कृत्वा केदारं प्रापयेन्मनः॥
    • ayaṃ ca sarva + nāḍīnām – ūrdhvaṃ gati + viśodhanaḥ, tri + veṇī + saṅgamaṃ kṛtvā kedāraṃ prāpayen – manaḥ.
    • Iar acesta în sus, puritatea căii tuturor traseelor psiho-energetice (nāḍī); făcând astfel ca cele trei curente să meargă împreună, mintea (manas) poate dobândi [starea] lui Śiva (Kedāra).
  36. रूपलावण्यसम्पन्ना यथा स्त्री पुरुषं विना। महामुद्रामहाबन्धौ निष्फलौ वेधवर्जितौ॥
  37. सव्यं प्रसारितं पादं कराभ्यां धारयेद् दृढम्। आन्दोलनं ततः कुर्याच्छरीरस्य त्रिमार्गतः॥
    • savyaṃ prasāritaṃ pādaṃ karābhyāṃ dhārayed dṛḍham, āndolanaṃ tataḥ kuryāc – charīrasya tri + mārgataḥ.
    • Piciorul stâng fiind întins, trebuie ținut ferm cu ambele mâini; apoi trebuie să …
  38. पुनरास्फालनं कट्यां सुस्थिरं कण्ठमुद्रया। वायुना गतिमाहृत्य कृत्वा पूरककुम्भकौ॥
    • punar – āsphālanaṃ kaṭyāṃ susthiraṃ kaṇṭha + mudrayā, vāyunā gatim – āhṛtya kṛtvā pūraka + kumbhakau.
    • Frecând/presând din nou ferm pe șold, cu sigiliul gâtului; prin suflu (vāyu) se mișcă, fiind preluat/controlat făcând inspirul (pūraka) și apneea (kumbhaka).
  39. समहस्तयुगो भूत्वा समपादयुगस्तथा। वेधयेत्क्रमयोगेन चतुष्पीठं तु वायुना॥
    • sama + hasta + yugo bhūtvā sama + pāda + yugas – tathā, vedhayet – krama + yogena catuṣ + pīṭhaṃ tu vāyunā.
    • Fiind apucată cu aceeași mână, desigur apucat fiind același picior…
  40. आफालयेन्महामेरू वायुवज्राग्निकोटिभिः। पुटद्वयं समाक्रम्य वायुः स्फुरति सत्वरम्॥
    • āphālayen – mahā + merū vāyu + vajrāgni + koṭibhiḥ, puṭa + dvayaṃ samākramya vāyuḥ sphurati satvaram.
  41. सोमसूर्याग्निसम्बन्धं जानीयादमृताय वै। मृतावस्स्था समुत्पन्ना ततो मृत्युभयं कुतः॥
    • soma + sūrya + agni + sambandhaṃ jānīyād – amṛtāya vai, mṛta + avassthā samutpannā tato mṛtyu + bhayaṃ kutaḥ.
    • Nectarul (soma), soarele (sūrya) și focul (agni) împreună trebuie cunoscute desigur întru nemurire (amṛta); starea morții (mṛta) apare … astfel, de unde să fie frică de moarte? 
  42. एतत्त्रयं महागुण्यं जरामृत्युविनाशनम्। अष्टधा क्रियते चैतत् यामे यामे दिने दिने॥
    • etat – trayaṃ mahā + guṇyaṃ jarā + mṛtyu + vināśanam, aṣṭa + dhā kriyate ca – etat yāme yāme dine dine.
    • Acestea trei [împreună] sunt înzestrate cu mari calități, fiind distrugătoarea decrepitudinii și a morții; aceasta este realizată de opt ori, din trei în trei ore, zi de zi.
  43. वह्निवृद्धिकरं चैव अणिमादिगुणप्रदम्। पुण्यं सञ्चयसंहारि पापौधभिदुरं सदा॥
    • vahni + vṛddhi + karaṃ ca – eva aṇima + ādi + guṇa + pradam, puṇyaṃ sañcaya + saṃhāri pāpaudhabhiduraṃ sadā.
    • Iar dacă producerea creșterii focului, dăruiește calități precum aṇiman etc. Distrugerea  acumulării virtuții…
  44. सम्यग्शिक्षावतामेवं स्वल्पं प्रथमसाधने। वह्निस्त्रीपथसेवानामादौ वर्जनमाचरेत्॥
    • samyag + śikṣāvatām – evaṃ svalpaṃ prathama + sādhane, vahni + strī + patha + sevānām + ādau varjanam – ācaret.
    • Desigur, al celor pe deplin cunoscători, puțin este în prima practică… trebuie să renunțe mai întâi la dependența de foc (vahni), femeie (strī) și drum (patha).
  45. आरम्भश्च घटश्चैव प्रत्ययश्च तृतीयकः। निष्पत्तिः सर्वयोगेषु योगावस्था चतुर्विधा॥
    • ārambhaś – ca ghaṭaś – ca – eva pratyayaś – ca tṛtīyakaḥ, niṣpattiḥ sarva + yogeṣu yoga + avasthā catur + vidhā.
    • Etapele yoga sunt de patru feluri pentru toate [tradițiile] Yoga: începutul (ārambha), angajarea deplină (ghaṭa), a treia este credința deplină (pratyaya) și desăvârșirea (niṣpatti).
  46. ब्रह्म​ग्रन्थे भवेद् वेधादानन्दा…न्यसम्भवम्। विचित्रक्व​णको देहेनाहतः श्रूयते ध्वनिः॥
    • brahma + ​granthe bhaved vedhād – ānandā… nyasambhavam, vicitra + kva​ṇako dehena – āhataḥ śrūyate dhvaniḥ.
    • Din străpungerea nodului lui Brahmā… prin trup este auzit sunetul (dhvani).
  47. दिव्यदेहश्च तेजस्वी दिव्यगन्धस्त्वरोगवान्। सम्पूर्णहृदयश्शूर आरम्भे योगिनो भवेत्॥
    • divya + dehaś – ca tejasvī divya + gandhas – tv – arogavān, sampūrṇa + hṛdayaś – śūra ārambhe yogino bhavet.
    • În [etapa de] început a yoginului devine puternic (śūra), cu inima plină, cu trup divin și strălucitor (tejasvin), având de asemenea un miros divin și lipsit de boală.
  48. द्वितीयायां घटीकृत्य वायुर्भवति मध्यगः। दृढासनो भवेद्योगी ज्ञानादेव समप्रभः॥
    • dvitīyāyāṃ ghaṭī + kṛtya vāyur – bhavati madhya + gaḥ, dṛḍhāsano bhaved – yogī jñānād – eva samaprabhaḥ.
    • … suflul este pe calea din mijloc …
  49. विष्णुग्रन्थेस्तथा वेधात् परमानन्दसूचकः। अतिशून्ये विमर्दश्च भेरीशब्दस्तथा भवेत्॥
    • viṣṇu + granthes – tathā vedhāt parama + ānanda + sūcakaḥ, ati + śūnye vimardaś – ca bherī + śabdas – tathā bhavet.
    • Din străpungerea nodului lui Viṣṇu, de asemenea, … mare beatitudine …
  50. तृतीयायां ततो भित्वा विपाको (विहायो) मर्द्द​लध्वनिः। महाशून्यं तदा जातं सर्वसन्धि (सद्धि)समाश्रयम्॥
    • tṛtīyāyāṃ tato bhitvā vipāko (vihāyo) mardda​la + dhvaniḥ, mahā + śūnyaṃ tadā jātaṃ sarva + sandhi (saddhi) samāśrayam.
    • Străpungând astfel apoi cel de-al treilea sunetul unei tobe (mardala) se manifestă; atunci o mare vacuitate (śūnya) apare, refugiul tuturor înțelepților.
  51. चित्तानन्दं ततो जित्वा सहजानन्दसम्भवः। दोषमृत्युजरादुःखक्षुधानिद्राविवर्जितः॥
  52. रुद्रग्रन्थिं ततो भित्वा सत्वपीठगतोऽनिलः। निष्पत्तौ वैणवश्शब्दः क्वणन्वीत (न्निव) क्वणो भवेत्॥
    • rudra + granthiṃ tato bhitvā satva + pīṭha + gato – anilaḥ, niṣpattau vaiṇavaś – śabdaḥ kvaṇanvīta (nniva) kvaṇo bhavet.
    • Străpungând astfel nodul lui Rudra, suflul merge în locul (pīṭha) pur; atunci când a fost împlinit sunetul unui flaut (vaiṇava) … sunetul se poate manifesta.
  53. एकीभूतं तदा चित्तं राजयोगाभिधानकम्। सृष्टिसंहारकर्ताऽसौ योगीश्वरसमोभवेत्॥
    • ekībhūtaṃ tadā cittaṃ rāja + yoga + abhidhānakam, sṛṣṭi + saṃhāra + kartā – asau yogi + īśvara + samo bhavet.
    • Atunci când psihicul (citta) este o singură natură sunetul din Rāja-yoga apare; cel ce realizează manifestarea (sṛṣṭi) și resorbția (saṃhāra) devine asemenea Domnului yoginilor.
  54. न नादो न च बिन्दुश्च न चेतो नाप्यचेतनः। नाभ्यासदुस्तरं किञ्चित् राजयोगो निगद्यते॥
    • na nādo na ca binduś – ca na ceto na – apy – acetanaḥ, na – abhyāsa + dustaraṃ kiñcit rāja + yogo nigadyate.
    • Nu este sunet/semicerc (nāda) și nu este punct (bindu); nu este conștiință (cetas) dar nici lipsit de conștiință (acetana);
  55. लीनं यत्र च­रा­च­रं ल­य­व­शा­त्त­ल्लि­ङ्ग­मि­त्यु­च्य­ते सा श­क्ति­र्य­द­चि­न्त्य­रू­प­ग­ह­ना­ल्लो­क­त्र­यो­द्भा­सि­नी। त­द्ध्या­नं य­द­शे­ष­व­स्तु­वि­ष­य­व्या­पा­र­ही­नं म­नः त­त्क्षा­त्र य­द­सी­म­का­ल­प­ट­ल­ध्या­ना­स­नं हे­ल­या॥
    • līnaṃ yatra cara + acaraṃ laya + vaśāt tal + liṅgam – ity – ucyate sā śaktir – yad + acintya + rūpa + gahanāl – loka + traya + udbhāsinī, tad + dhyānaṃ yad + aśeṣa + vastu + viṣaya + vyāpāra + hīnaṃ manaḥ tat + kṣātra yad + asīmakāla + paṭala + dhyāna + āsanaṃ helayā.
    • Fiind dizolvat acolo, ceea ce se mișcă și ceea ce nu se mișcă, din șederea în dizolvare apare semnul (liṅga) aceluia – astfel a fost descrisă această putere (śakti) …
  56. पञ्चभूतात्मको देहः पञ्चमण्डलपूरितः। काठिन्यात्पृथिवी ज्ञेया पानीयं यद्द्रुवाकृतिः॥
    • pañca + bhūta + ātmako dehaḥ pañca + maṇḍala + pūritaḥ, kāṭhinyāt – pṛthivī jñeyā pānīyaṃ yad + druvā + kṛtiḥ.
    • Trupul, alcătuit din cele cinci elemente, este umplut cu cele cinci maṇḍala. Pământul trebuie cunoscut prin fermitate (), apa …
  57. दीपनं तु भवेत्तेजः स्पर्शे वायोस्तथा भवेत्। आकाशे चेतनं सर्वं ज्ञातव्यं योगमिच्छता॥
    • dīpanaṃ tu bhavet – tejaḥ sparśe vāyos – tathā bhavet, ākāśe cetanaṃ sarvaṃ jñātavyaṃ yogam – icchatā.
    • Focul trebuie să fie strălucitor/arzător, de asemenea vântul trebuie [cunoscut] în atingere, în eter (ākāśa) trebuie cunoscută toată percepția (cetana) de către cel ce dorește yoga.
  58. षट्च्छतान्यधिकान्यत्र सहस्राण्येकविशंतिः। अहोरात्रं वहेच्छ्वासो वायुमण्डलरेचनात्॥
    • ṣaṭ + cchatāny – adhikāny – atra sahasrāṇy – eka + viśaṃtiḥ, aho + rātraṃ vahec – chvāso vāyu + maṇḍala + recanāt.
    • Șase sute plus o mie și douăzeci și unul, zi și noapte trebuie să inspire respirația, apoi expirația vârtejului de aer.
  59. तत्पृथ्वीमण्डले क्षीणे बलिरायाति देहिनाम्। तोये क्षीणे तृणानीव चिकुराः पाण्डुराः क्रमात्॥
    • tat + pṛthvī + maṇḍale kṣīṇe balir – āyāti dehinām, toye kṣīṇe tṛṇāni – iva cikurāḥ pāṇḍurāḥ kramāt.
    • Atunci când este diminuat/distrus în zona pământului (pṛthvī), ofranda celor întrupați revine; atunci când este diminuat/distrus în [zona] apei, precum firele de iarbă sunt firele de păr albe în mod gradat.
  60. तेजःक्षीणे क्षुधाकान्तिर्नश्यते मारुते श्लथे। वेपथुश्च भवेन्नित्यं साहसेनैव जीवति॥
    • tejaḥ + kṣīṇe kṣudhā + kāntir – naśyate mārute ślathe, vepathuś – ca bhaven – nityaṃ sāhasena – eva jīvati.
    • Atunci când este diminuat/distrus în [zona] focului (tejas) … Iar cel ce tremură trăiește întotdeauna cu putere/violență.
  61. इत्थंभूतक्षयान्मृत्युजीवितं भूतधारणात्। प…श्चेद्वर्षशते लक्ष्येन्नान्यथा मरणं भवेत्॥
    • itthaṃ + bhūta + kṣayān – mṛtyu + jīvitaṃ bhūta + dhāraṇāt, pa…śced – varṣaśate lakṣyen – na – anyathā maraṇaṃ bhavet.
    • Astfel, prin diminuarea/distrugerea elementelor (bhuta) …moartea și viața din concentrarea asupra elementelor (bhuta) …
  62. यामाष्टककृताभ्यासात्सर्वाञ्छ्वासान् ग्रसत्यसौ। स षोडशकलोपेतश्शशी तिष्ठति पूरकात्॥
    • yāmā + aṣṭaka + kṛta + ābhyāsāt – sarvāñ – chvāsān grasaty – asau, sa ṣoḍaśa + kalā + upetaś – śaśī tiṣṭhati pūrakāt.
    • Din practica efectuată 24 ore toate problemele de respirație sunt distruse de acesta. Această Lună, fiind înzestrată cu 16 părți (kalā), stă deoarece a fost împlinită/umplută.
  63. निस्तरङ्गे स्थिरे चित्ते वायुर्भवति मध्यगः। रविरूर्ध्व​पदं याति बिन्दुरायाति वश्यताम्॥
    • nistaraṅge sthire citte vāyur – bhavati madhya + gaḥ, ravir – ūrdhva + ​padaṃ yāti bindur āyāti vaśyatām.
    • Atunci când psihicul (citta) se află ferm în neclintire, suflul este pe calea din mijloc. Soarele dobândește starea de deasupra, bindu ajunge controlat
  64. आनन्दपूरितो योगी जायते शिवसन्निभः। तदेश्वरगुणास्सर्वे दृश्यन्ते दशमासतः॥
    • ānanda + pūrito yogī jāyate śiva + sannibhaḥ, tadā – īśvara + guṇās – sarve dṛśyante daśa + māsataḥ.
    • Yoginul umplut cu beatitudine (ānanda) apare precum Śiva; atunci toate calitățile (guṇa) lui Īśvara sunt văzute în zece luni de zile.
  65. इत्यमरौघसंसिद्धौ गोरक्षेण प्रकाशितः। लयाद्युपायकौशल्यप्रबोधप्रत्ययात्मकः॥
    • ity – amara + ogha + saṃsiddhau gorakṣeṇa prakāśitaḥ, laya + ādy + upāya + kauśalya + prabodha + pratyaya + ātmakaḥ.
    • Astfel, atunci când este desăvârșită pe deplin revărsarea nectarului (amaraugha) de către Gorakṣa, devine vizibilă/manifestată, fiind alcătuită din …
  66. सर्वचिन्तां परित्यज्य दिनमेकं परीक्ष्यताम्। यदि तत्प्रत्ययो नास्ति तदा मे तु मृषा वचः॥
    • sarva + cintāṃ parityajya dinam – ekaṃ parīkṣyatām, yadi tat + pratyayo na – asti tadā me tu mṛṣā vacaḥ.
    • Renunțând la toată gândirea (cintā), trebuie să fie investigată doar pentru o zi; dacă nu există o cauză a acestuia, atunci pentru mine vorbirea este inutilă/falsă (mṛṣā).
  67. रुमो (?) मरीचि खद्योत दीपज्वालेन्दु भास्कराः। अमी कला महाविम्बं विश्वविम्बं प्रकाशते॥
    • rumo (?) marīci khadyota dīpa + jvāla + indu bhāskarāḥ, amī kalā mahā + vimbaṃ viśva + vimbaṃ prakāśate.
    • Soarele, luna, flacăra lămpii, licuriciul, scânteia, …, acestea forma universală se manifestă (strălucește).
  68. प्रबोधं यो न जानाति सोऽमरौघं न विन्दति। समीभावे समुत्पन्ने चित्ते द्वैतविवर्जिते॥
    • prabodhaṃ yo na jānāti so – amara + oghaṃ na vindati, samī + bhāve samutpanne citte dvaita + vivarjite.
    • Cel care nu cunoaște trezvia (prabodha), acela nu dobândește „revărsarea nectarului” (amaraugha). Atunci când devine o stare normală, apărută în psihicul (citta) lipsit pe deplin de dualitate,
  69. अहं ममेत्यपीत्युक्त्वा सोऽमरौघं विचिन्तयेत्। चित्तं जीवितमित्याहुरचित्तं मरणं विदुः॥
    • ahaṃ mama – ity – api – ity – uktvā so – amara + oghaṃ vicintayet, cittaṃ jīvitam – ity – āhur – acittaṃ maraṇaṃ viduḥ.
    • Spunând „eu” și „al meu”, acela trebuie să mediteze asupra „revărsării nectarului” (amaraugha). „Psihicul (citta) este viața, iar absența psihicului este moartea” au spus înțelepții.
  70. चित्ताचित्ते समीभूते जीवन्मुक्तिरिहोच्यते। यत्र स्वभावसद्भावो भाषितुं नैव शक्यते॥
    • citta + acitte samī + bhūte jīvan + muktir – iha – ucyate, yatra sva + bhāva + sad + bhāvo bhāṣituṃ na – eva śakyate.
    • Aflată în mod egal în starea cu și fără de psihic (citta), aici se spune că este starea de eliberare în timpul vieții (jīvanmukti). Starea pură fiind propria stare, desigur nu poate să vorbească.
  71. न जीवति ततः कोऽपि न च कोऽपि मरिष्यति। राजयोगं पदं प्राप्य सर्वसत्ववशङ्करम्॥
    • na jīvati tataḥ ko – api na ca ko – api mariṣyati, rāja + yogaṃ padaṃ prāpya sarva + satva + vaśaṅkaram.
    • De aceea, cine nu trăiește? Cine nu moare? Dobândind starea Rāja-yoga ce subjugă tot ceea ce este satva.
  72. सर्वं कूर्यान्न कूर्याद्वा यथारुचि विचेष्टितम् नग्नः कोऽपि गुहासु दिव्यवसनः कौपीनवासाः क्व​चित्। दि­व्य­स्त्रीसुरतान्वितोऽपि कुहचित्स ब्रह्मचारी क्वचित्। भिक्षाहाररतः क्व​चित्क्व​चिदपि प्राप्नोति भो­गा­स्पदं सर्वत्राप्रतिबद्धवृत्तिरखिलक्लेशापहा योगिराट्॥
    • sarvaṃ kūryān – na kūryād – vā yathā – aruci viceṣṭitam nagnaḥ ko – api guhāsu divya + vasanaḥ kaupīna + vāsāḥ kva​cit, divya + strī + suratā + anvito – api kuhacit – sa brahmacārī kvacit, bhikṣa + āhāra + rataḥ kva​cit kva​cid – api prāpnoti bhoga + āspadaṃ sarvatra – apratibaddha + vṛttir – akhila + kleśa + apahā yogi + rāṭ.
    • Realizând totul sau nerealizând [nimic], aversiunea, efortul, cine este cel dezbrăcat? trăitor divin în peșteri… sălașul/puterea plăcerii (bhoga) pretutindeni, regele yoginilor, distrugător al tuturor tulburărilor (kleśa),
  73. श्रीमद्गोर​क्षनाथेन सदामरौघवर्तिनालयमंत्रहठाः प्रोक्ताः राजयोगाय केवलम्॥
  74. कायेनैव परीक्षेत वाक्पठुः किं करिष्यति। चिकित्सापाठमात्रेण रोगिणः किं करिष्यति॥
    • kāyena – eva parīkṣeta vāk + paṭuḥ kiṃ kariṣyati, cikitsā + pāṭha + mātreṇa rogiṇaḥ kiṃ kariṣyati.
    • Examinarea doar prin trup ce poate să facă elocvența? Doar prin studierea medicinei (cikitsā) ce poate să facă pentru cel bolnav?
॥इति श्रीमद्गोरक्षनाथविरचितं॥
॥अमरौघप्रबोधं सम्पूर्णम्॥
iti śrīmad + gorakṣa + nātha + viracitaṃ
amaraugha + prabodhaṃ sampūrṇam
Astfel este împlinită Amaraugha-prabodha,
alcătuită fiind de domnul Gorakṣa Nātha

Text sanskrit după:


Traducere de Vlad Șovărel

Kindle