Skip to content

Avadhūta-gītā I

  1. ईश्वरानुग्रहादेव पुंसामद्वैतवासना। महद्भयपरित्राणाद्विप्राणामुपजायते॥
    • īśvara + anugrahād – eva puṁsām – advaita + vāsanā, mahad + bhaya + paritrāṇād – viprāṇām – upajāyate.
    • – Desigur, prin grația Domnului (Īśvara) se manifestă ideea non-dualității (advaita) la oamenii înțelepți (vipra) pentru a-i salva din marea frică (bhaya).
  2. येनेदं पूरितं सर्वमात्मनैवात्मनात्मनि। निराकारं कथं वन्दे ह्यभिन्नं शिवमव्ययम्॥
    • yena – idaṁ pūritaṁ sarvam – ātmanā – eva ātman + ātmani, nirākāraṁ kathaṁ vande hy – abhinnaṁ śivam – avyayam.
    • Cum aș putea eu să-l ador pe cel lipsit de formă (nirākāra), indivizibil (abhinna), binevoitor (śiva), nepieritor (avyaya), prin care acest întreg Univers este împlinit precum și pe sinele individual (ātman) cu propriul Sine (ātman)?
  3. पञ्चभूतात्मकं विश्वं मरीचिजलसन्निभम्। कस्याप्यहो नमस्कुर्यामहमेको निरञ्जनः॥
    • pañca + bhūta + ātmakaṁ viśvaṁ marīci + jala + sannibham, kasya – apy – aho namas + kuryām – aham – eko nirañjanaḥ.
    • Universul compus din cele 5 elemente (bhūta) este aidoma reflexiei în apă; eu însă, care sunt Unul-neîntinat (nirañjana), oare cui să mă închin?
  4. आत्मैव केवलं सर्वं भेदाभेदो न विद्यते। अस्ति नास्ति कथं ब्रूयां विस्मयः प्रतिभाति मे॥
    • ātma – eva kevalaṁ sarvaṁ bheda + abhedo na vidyate, asti na – asti kathaṁ brūyāṁ vismayaḥ pratibhāti me.
    • Desigur, tot Universul este numai și numai sine (ātman), distincția (bheda) și non-distincția (abheda) nu există – nedumerirea (vismaya) mi-a cuprins mintea: cum aș putea spune: „este” ori „nu este”?
  5. वेदान्तसारसर्वस्वं ज्ञानं विज्ञानमेव च। अहमात्मा निराकारः सर्वव्यापी स्वभावतः॥
    • vedānta + sāra + sarvasvaṁ jñānaṁ vijñānam – eva ca, aham – ātmā nirākāraḥ sarva + vyāpī svabhāvataḥ.
    • Cunoașterea (jñāna) care rezidă în întreaga esență a a Vedāntei este cunoașterea supremă (vijñāna), și anume că: eu sunt prin a mea natură ātman, cel lipsit de orice formă (nirākāra) și atotpătrunzător (sarva-vyāpin).
  6. यो वै सर्वात्मको देवो निष्कलो गगनोपमः। स्वभावनिर्मलः शुद्धः स एवायं न संशयः॥
    • yo vai sarva + ātmako devo niṣkalo gagana + upamaḥ, svabhāva + nirmalaḥ śuddhaḥ sa eva – ayaṁ na saṁśayaḥ.
    • Fără îndoială că „Eu sunt Acela”, acel zeu (deva) care este sinele (ātman) tuturor, indivizibil (niṣkala) asemenea văzduhului (gagana), fără de prihană (nirmala) prin propria-i natură și strălucitor/pur (śuddha).
  7. अहमेवाव्ययोऽनन्तः शुद्धविज्ञानविग्रहः। सुखं दुःखं न जानामि कथं कस्यापि वर्तते॥
    • aham – eva – avyayo – anantaḥ śuddha + vijñāna + vigrahaḥ, sukhaṁ duḥkhaṁ na jānāmi kathaṁ kasya – api vartate.
    • Eu sunt nepieritor (avyaya), infinit (ananta), de natura cunoașterii (vijñāna) pure (śuddha), nu cunosc plăcerea (sukha) ori suferința (duḥkha) și nici cum sau în relație cu cine ar exista acestea.
  8. न मानसं कर्म शुभाशुभं मे न कायिकं कर्म शुभाशुभं मे। न वाचिकं कर्म शुभाशुभं मे ज्ञानामृतं शुद्धमतीन्द्रियोऽहम्॥
    • na mānasaṁ karma śubha + aśubhaṁ me na kāyikaṁ karma śubha + aśubhaṁ me, na vācikaṁ karma śubha + aśubhaṁ me jñāna + amr̥taṁ śuddham – atīndriyo – aham.
    • Nu am activitate (karman) mentală – bună sau rea; nu am activitate (karman) verbală – bună sau rea; nu am activitate (karman) trupească – bună sau rea. Eu sunt mai presus de simțuri, ambrozie a cunoașterii (jñāna-amr̥ta).
  9. मनो वै गगनाकारं मनो वै सर्वतोमुखम्। मनोऽतीतं मनः सर्वं न मनः परमार्थतः॥
    • mano vai gagana + ākāraṁ mano vai sarvato + mukham, mano – atītaṁ manaḥ sarvaṁ na manaḥ parama + arthataḥ.
    • Mintea (manas) are cu siguranță forma văzduhului (gagana); mintea (manas) are toate fețele (mukha); mintea (manas) este trecutul (atīta); mintea (manas) este totul (sarva) – dar mintea nu există în realitatea supremă (parama-artha).
  10. अहमेकमिदं सर्वं व्योमातीतं निरन्तरम्। पश्यामि कथमात्मानं प्रत्यक्षं वा तिरोहितम्॥
    • aham – ekam – idaṁ sarvaṁ vyoma + atītaṁ nirantaram, paśyāmi katham – ātmānaṁ pratyakṣaṁ vā tirohitam.
    • Eu-unul sunt acest întreg Univers, dincolo de spațiu (vyoman) și neîntrerupt (nirantara) – cum aș putea vedea sinele (ātman) ca fiind perceptibil ori ascuns?
  11. त्वमेवमेकं हि कथं न बुध्यसे समं हि सर्वेषु विमृष्टमव्ययम्। सदोदितोऽसि त्वमखण्डितः प्रभो दिवा च नक्तं च कथं हि मन्यसे॥
    • tvam – evam – ekaṁ hi kathaṁ na budhyase samaṁ hi sarveṣu vimr̥ṣṭam – avyayam, sadā – udito – asi tvam – akhaṇḍitaḥ prabho divā ca naktaṁ ca kathaṁ hi manyase.
    • La fel, Tu-Unul, cum de nu cunoști că ești neschimbător (avyaya) și reflectat (vimr̥ṣṭa) în toate în mod egal? O, atotputernice! Tu, care ești de-a pururi răsărit și nedivizat, cum de cugeți la zi și la noapte?
  12. आत्मानं सततं विद्धि सर्वत्रैकं निरन्तरम्। अहं ध्याता परं ध्येयमखण्डं खण्ड्यते कथम्॥
    • ātmānaṁ satataṁ viddhi sarvatra – ekaṁ nirantaram, ahaṁ dhyātā paraṁ dhyeyam – akhaṇḍaṁ khaṇḍyate katham.
    • Cunoaște sinele (ātman) întotdeauna ca fiind pretutindeni unul și neîntrerupt! Eu sunt cel care meditează și obiectul meditației – atunci de ce-l împarți pe cel indivizibil (akhaṇḍa)?
  13. न जातो न मृतोऽसि त्वं न ते देहः कदाचन। सर्वं ब्रह्मेति विख्यातं ब्रवीति बहुधा श्रुतिः॥
    • na jāto na mr̥to – asi tvaṁ na te dehaḥ kadācana, sarvaṁ brahma – iti vikhyātaṁ bravīti bahudhā śrutiḥ.
    • Tu nu ești născut (jāta), nici mort (mr̥ta) nu ești fiindcă nu a existat niciodată un trup (deha) pentru tine. Acest adevăr este spus de scripturi (śruti) în multe feluri, precum bine cunoscuta afirmație: „Totul este brahman”.
  14. स बाह्याभ्यन्तरोऽसि त्वं शिवः सर्वत्र सर्वदा। इतस्ततः कथं भ्रान्तः प्रधावसि पिशाचवत्॥
    • sa bāhya + abhyantaro – asi tvaṁ śivaḥ sarvatra sarvadā, itastataḥ kathaṁ bhrāntaḥ pradhāvasi piśācavat.
    • Tu ești El – care este exterior-interior, binevoitor (śiva), omniprezent (sarvatra) și etern (sarvadā) – atunci de ce alergi de colo-colo, brambura (bhrānta) precum un demon (piśāca)?
  15. संयोगश्च वियोगश्च वर्तते न च ते न मे। न त्वं नाहं जगन्नेदं सर्वमात्मैव केवलम्॥
    • saṁyogaś – ca viyogaś – ca vartate na ca te na me, na tvaṁ na – ahaṁ jagan – na – idaṁ sarvam – ātma – eva kevalam.
    • Unirea și despărțirea nu sunt pentru tine și nici pentru mine; tu nu exiști, eu nu exist, Universul nu există – tot acest întreg Univers este unicul sine (ātman).
  16. शब्दादिपञ्चकस्यास्य नैवासि त्वं न ते पुनः। त्वमेव परमं तत्त्वमतः किं परितप्यसे॥
    • śabda + ādi + pañcakasya – asya na – eva – asi tvaṁ na te punaḥ, tvam – eva paramaṁ tattvam – ataḥ kiṁ paritapyase.
    • Celui compus din cele 5: sunet etc., cu adevărat tu nu-i aparții, dar nici nu-ți aparține; tu ești realitatea supremă (parama-tattva) – atunci, oare de ce suferi?
  17. जन्म मृत्युर्न ते चित्तं बन्धमोक्षौ शुभाशुभौ। कथं रोदिषि रे वत्स नामरूपं न ते न मे॥
    • janma mr̥tyur – na te cittaṁ bandha + mokṣau śubha + aśubhau, kathaṁ rodiṣi re vatsa nāma + rūpaṁ na te na me.
    • Nașterea (janman), moartea (mr̥tyu) – nu-s ale tale; psihicul (citta) este încătușat (bandha) și mântuit (mokṣa), virtuos (śubha) și păcătos (aśubha); – Hei, copile! De ce plângi? Numele (nāman) și forma (rūpa) nu sunt nici ale tale, nici ale mele.
  18. अहो चित्त कथं भ्रान्तः प्रधावसि पिशाचवत्। अभिन्नं पश्य चात्मानं रागत्यागात्सुखी भव॥
    • aho citta kathaṁ bhrāntaḥ pradhāvasi piśācavat, abhinnaṁ paśya ca – ātmānaṁ rāga + tyāgāt – sukhī bhava.
    • – O, psihe (citta)! De ce alergi brambura (bhrānta) asemenea unui demon (piśāca)? Privește indivizibilul ātman și fii fericită prin renunțarea (tyāga) la atașament (rāga)!
  19. त्वमेव तत्त्वं हि विकारवर्जितं निष्कम्पमेकं हि विमोक्षविग्रहम्। न ते च रागो ह्यथवा विरागः कथं हि सन्तप्यसि कामकामतः॥
    • tvam – eva tattvaṁ hi vikāra + varjitaṁ niṣkampam – ekaṁ hi vimokṣa + vigraham, na te ca rāgo hy – athavā virāgaḥ kathaṁ hi santapy – asi kāma + kāmataḥ.
    • Cu adevărat tu ești realitatea (tattva) unică, lipsită de schimbare (vikāra), neclintită (niṣkampa) și lipsită de orice formă (vigraha); tu nu ai atașament (rāga) și nici aversiune (virāga) – atunci cum de suferi din cauza dorinței (kāma) pentru obiectele plăcerii (kāma)?
  20. वदन्ति श्रुतयः सर्वाः निर्गुणं शुद्धमव्ययम्। अशरीरं समं तत्त्वं तन्मां विद्धि न संशयः॥
    • vadanti śrutayaḥ sarvāḥ nirguṇaṁ śuddham – avyayam, aśarīraṁ samaṁ tattvaṁ tan – māṁ viddhi na saṁśayaḥ.
    • Toate scripturile (śruti) spun că Realitatea este fără atribute (nirguṇa), pură (śuddha), indestructibilă (avyaya), netrupească (aśarīra) și egal existentă în toate – cunoaște-mă fără ezitare ca fiind aceasta!
  21. साकारमनृतं विद्धि निराकारं निरन्तरम्। एतत्तत्त्वोपदेशेन न पुनर्भवसम्भवः॥
    • sākāram – anr̥taṁ viddhi nirākāraṁ nirantaram, etat – tattva + upadeśena na punar + bhava + sambhavaḥ.
    • Cunoaște că tot ceea ce posedă formă (sākāra) este fals (anr̥ta), iar ceea ce este fără formă (nirākāra) este adevărat (nirantara) – prin realizarea (upadeśa) acestei Realități (tattva) nu va mai exista o nouă naștere pe pământ.
  22. एकमेव समं तत्त्वं वदन्ति हि विपश्चितः। रागत्यागात्पुनश्चित्तमेकानेकं न विद्यते॥
    • ekam – eva samaṁ tattvaṁ vadanti hi vipaścitaḥ, rāga + tyāgāt – punaś + cittameka + anekaṁ na vidyate.
    • Înțelepții spun că Realitatea (tattva) este unică și întotdeauna aceeași. Prin renunțarea (tyāga) la atașament (rāga), psihicul (citta), care este simplu și totuși multiplu, nu mai există.
  23. अनात्मरूपं च कथं समाधिरात्मस्वरूपं च कथं समाधिः। अस्तीति नास्तीति कथं समाधिर्मोक्षस्वरूपं यदि सर्वमेकम्॥
    • anātma + rūpaṁ ca kathaṁ samādhir – ātma + svarūpaṁ ca kathaṁ samādhiḥ, asti – iti na – asti – iti kathaṁ samādhir – mokṣa + sva + rūpaṁ yadi sarvam – ekam.
    • Dacă totul este Unul – natura-i fiind mântuirea (mokṣa) – atunci cum ar putea exista samādhi? Dacă propria natură este non-ātman – atunci cum ar putea exista samādhi? Dacă propria natură este ātman – atunci cum ar putea exista samādhi? Dacă „este” și „nu este” deopotrivă – atunci cum ar putea exista samādhi?
  24. विशुद्धोऽसि समं तत्त्वं विदेहस्त्वमजोऽव्ययः। जानामीह न जानामीत्यात्मानं मन्यसे कथम्॥
    • viśuddho – asi samaṁ tattvaṁ videhas – tvam – ajo – avyayaḥ, jānāmīha na jānāmi – ity – ātmānaṁ manyase katham.
    • Ești întotdeauna aceeași Realitate (tattva) prea-pură (viśuddha) și netrupească (videha), nenăscută (aja) și indestructibilă (avyaya) – atunci cum de gândești despre tine: „cunosc aici” ori „nu cunosc”?
  25. तत्त्वमस्यादिवाक्येन स्वात्मा हि प्रतिपादितः। नेति नेति श्रुतिर्ब्रूयादनृतं पाञ्चभौतिकम्॥
    • tat – tvam – asy + ādi + vākyena svātmā hi pratipāditaḥ, neti neti śrutir – brūyād – anr̥taṁ pāñca + bhautikam.
    • Propriul sine (ātman) este afirmat doar cu ajutorul afirmațiilor (vākya) „Acela ești Tu” etc.; cât despre cel care este compus din cele 5 elemente (i.e. Universul) scripturile (śruti) au spus că este fals (anr̥ta): „Nu acesta, nu acesta!”
  26. आत्मन्येवात्मना सर्वं त्वया पूर्णं निरन्तरम्। ध्याता ध्यानं न ते चित्तं निर्लज्जं ध्यायते कथम्॥
    • ātmany – eva – ātmanā sarvaṁ tvayā pūrṇaṁ nirantaram, dhyātā dhyānaṁ na te cittaṁ nirlajjaṁ dhyāyate katham.
    • Precum sinele (ātman) este umplut de sine (ātman), la fel totul este umplut continuu de către Tine. Cum poate să mediteaze nerușinata ta minte (citta), care nu este nici cel care meditează, nici obiectul meditației?
  27. शिवं न जानामि कथं वदामि शिवं न जानामि कथं भजामि। अहं शिवश्चेत्परमार्थतत्त्वं समस्वरूपं गगनोपमं च॥
    • śivaṁ na jānāmi kathaṁ vadāmi śivaṁ na jānāmi kathaṁ bhajāmi, ahaṁ śivaś – cet – parama + artha + tattvaṁ sama + sva + rūpaṁ gagana + upamaṁ ca.
    • Nu-l cunosc pe Śiva! Atunci cum aș putea vorbi despre El? Nu-l cunosc pe Śiva! Atunci cum l-aș putea venera? Dacă eu sunt Śiva, realitatea supremă a cărei natură proprie este omogenă asemenea văzduhului (gagana) – atunci cum aș putea vorbi despre El sau cum l-aș putea venera?
  28. नाहं तत्त्वं समं तत्त्वं कल्पनाहेतुवर्जितम्। ग्राह्यग्राहकनिर्मुक्तं स्वसंवेद्यं कथं भवेत्॥
    • na – ahaṁ tattvaṁ samaṁ tattvaṁ kalpanā + hetu + varjitam, grāhya + grāhaka + nirmuktaṁ svasaṁvedyaṁ kathaṁ bhavet.
    • Dacă nu „eul” (aham) este Realitatea (tattva) omogenă, liberă de imaginație (kalpanā), eliberată de distincția dintre obiect (grāhya) și subiect (grāhaka) – atunci cum ar putea fi inteligibil sieși (svasaṁvedya)?
  29. अनन्तरूपं न हि वस्तु किंचित्तत्त्वस्वरूपं न हि वस्तु किंचित्। आत्मैकरूपं परमार्थतत्त्वं न हिंसको वापि न चाप्यहिंसा॥
  30. विशुद्धोऽसि समं तत्त्वं विदेहमजमव्ययम्। विभ्रमं कथमात्मार्थे विभ्रान्तोऽहं कथं पुनः॥
    • viśuddho – asi samaṁ tattvaṁ videham – ajam – avyayam, vibhramaṁ katham – ātma + arthe vibhrānto – ahaṁ kathaṁ punaḥ.
    • Tu ești întotdeauna aceeași Realitate (tattva) prea-pură (viśuddha), netrupească (videha), nenăscută (aja) și indestructibilă (avyaya) – atunci cum de există confuzie cu privire la natura sinelui (ātman)? Și, din nou, cum poți să spui: „Eu sunt confuz”?
  31. घटे भिन्ने घटाकाशं सुलीनं भेदवर्जितम्। शिवेन मनसा शुद्धो न भेदः प्रतिभाति मे॥
    • ghaṭe bhinne ghaṭa + ākāśaṁ sulīnaṁ bheda + varjitam, śivena manasā śuddho na bhedaḥ pratibhāti me.
    • Când urciorul/trupul (ghaṭa) se sparge, spațiul (ākāśa) urciorului/trupului (ghaṭa) este absorbit pe deplin, devenind astfel lipsit de diferențiere (bheda) – tot astfel eu nu văd (prātibha) nici o diferență (bheda) între Śiva și mintea (manas) pură.
  32. न घटो न घटाकाशो न जीवो जीवविग्रहः। केवलं ब्रह्म संविद्धि वेद्यवेदकवर्जितम्॥
    • na ghaṭo na ghaṭa + ākāśo na jīvo jīva + vigrahaḥ, kevalaṁ brahma saṁviddhi vedya + vedaka + varjitam.
    • Nu există urcior/trup (ghaṭa), nu există spațiul (ākāśa) urciorului/trupului (ghaṭa), nu există suflet individual (jīva) și nici formă a sufletului individual (trup). Cunoaște-l pe unicul brahman ca fiind lipsit de cunoaștere (vedya) și cunoscător (vedaka)!
  33. सर्वत्र सर्वदा सर्वमात्मानं सततं ध्रुवम्। सर्वं शून्यमशून्यं च तन्मां विद्धि न संशयः॥
    • sarvatra sarvadā sarvam – ātmānaṁ satataṁ dhruvam, sarvaṁ śūnyam – aśūnyaṁ ca tan – māṁ viddhi na saṁśayaḥ.
    • Cunoaște-mă pe mine, fără nici o ezitare, ca fiind acest ātman care este totul – omniprezent (sarvatra), etern (sarvadā), constant (satata), ferm (dhruva), care este deopotrivă vacuitate (śūnya) și non-vacuitate (aśūnya)!
  34. वेदा न लोका न सुरा न यज्ञा वर्णाश्रमो नैव कुलं न जातिः। न धूममार्गो न च दीप्तिमार्गो ब्रह्मैकरूपं परमार्थतत्त्वम्॥
    • vedā na lokā na surā na yajñā varṇa + āśramo na – eva kulaṁ na jātiḥ, na dhūma + mārgo na ca dīpti + mārgo brahma + eka + rūpaṁ parama + artha + tattvam.
    • Nu există Vede, nu există lumi (loka), nu există zei (sura) și nici sacrificii (yajña), nu există caste (varṇa) și nici etape ale vieții (āśrama), nu există familie (kula) și nici naștere (jāti), nu există calea întunericului (dhūma) dar nici calea luminii (dīpti) – deoarece natura (rūpa) unică a lui brahman este Realitatea supremă (parama-artha).
  35. व्याप्यव्यापकनिर्मुक्तः त्वमेकः सफलं यदि। प्रत्यक्षं चापरोक्षं च ह्यात्मानं मन्यसे कथम्॥
    • vyāpya + vyāpaka + nirmuktaḥ tvam – ekaḥ sa + phalaṁ yadi, pratyakṣaṁ ca – aparokṣaṁ ca hy – ātmānaṁ manyase katham.
    • Dacă tu ești Unul, împlinit, nefiind pătruns (vyāpaka) – pătrunzător (vyāpaka), cum de gândești despre sine (ātman) ca fiind perceptibil (pratyakṣa) – imperceptibil (aparokṣa)?
  36. अद्वैतं केचिदिच्छन्ति द्वैतमिच्छन्ति चापरे। समं तत्त्वं न विन्दन्ति द्वैताद्वैतविवर्जितम्॥
    • advaitaṁ kecid – icchanti dvaitam – icchanti ca – apare, samaṁ tattvaṁ na vindanti dvaita + advaita + vivarjitam.
    • Unii doresc dualitatea iar alții unitatea, căci nu cunosc Realitatea care este întotdeauna aceeași, total diferită atât de dualitate cât și de unitate.
  37. श्वेतादिवर्णरहितं शब्दादिगुणवर्जितम्। कथयन्ति कथं तत्त्वं मनोवाचामगोचरम्॥
    • śveta + ādi + varṇa + rahitaṁ śabda + ādi + guṇa + varjitam, kathayanti kathaṁ tattvaṁ mano + vācām – agocaram.
    • Cum ar putea ei să descrie Realitatea inaccesibilă minții și vorbelor, lipsită de culori precum albul (śveta) etc., lipsită de calități precum sunetul (śabda) etc.?
  38. यदाऽनृतमिदं सर्वं देहादिगगनोपमम्। तदा हि ब्रह्म संवेत्ति न ते द्वैतपरम्परा॥
    • yadā – anr̥tam – idaṁ sarvaṁ deha + ādi + gagana + upamam, tadā hi brahma saṁvetti na te dvaita + paramparā.
    • Când acest întreg Univers devine pentru tine fals iar trupul etc. devin asemenea văzduhului, atunci îl cunoști cu adevărat pe brahman iar seria dualităților nu-ți mai aparține.
  39. परेण सहजात्मापि ह्यभिन्नः प्रतिभाति मे। व्योमाकारं तथैवैकं ध्याता ध्यानं कथं भवेत्॥
    • pareṇa sahaja + ātmā – api hy – abhinnaḥ pratibhāti me, vyoma + ākāraṁ tathā – eva – ekaṁ dhyātā dhyānaṁ kathaṁ bhavet.
    • Mie, propriul meu Sine îmi apare (prātibha) ca fiind de-a pururi indivizibil și asemenea Supremului brahman – atunci cum ar putea exista meditație (dhyāna) ori meditator (dhyātr̥)?
  40. यत्करोमि यदश्नामि यज्जुहोमि ददामि यत्। एतत्सर्वं न मे किंचिद्विशुद्धोऽहमजोऽव्ययः॥
    • yat – karomi yad – aśnāmi yaj – juhomi dadāmi yat, etat – sarvaṁ na me kiṁcid – viśuddho – aham – ajo – avyayaḥ.
    • Ce fac? Ce mănânc/accept? Ce sacrific? Ce dau? Acest întreg Univers nu-i al meu câtuși de puțin fiindcă eu sunt pur (viśuddha), nenăscut (aja) și indestructibil (avyaya).
  41. सर्वं जगद्विद्धि निराकृतीदं सर्वं जगद्विद्धि विकारहीनम्। सर्वं जगद्विद्धि विशुद्धदेहं सर्वं जगद्विद्धि शिवैकरूपम्॥
    • sarvaṁ jagad – viddhi nirākr̥tī – idaṁ sarvaṁ jagad – viddhi vikāra + hīnam, sarvaṁ jagad – viddhi viśuddha + dehaṁ sarvaṁ jagad – viddhi śiva + eka + rūpam.
    • Cunoaște Universul (jagad) întreg ca fiind fără formă! Cunoaște Universul (jagad) întreg ca fiind neschimbător! Cunoaște Universul (jagad) întreg ca fiind un corp pur! Cunoaște Universul (jagad) întreg ca fiind de natură unicului Śiva!
  42. तत्त्वं त्वं न हि सन्देहः किं जानाम्यथवा पुनः। असंवेद्यं स्वसंवेद्यमात्मानं मन्यसे कथम्॥
    • tattvaṁ tvaṁ na hi sandehaḥ kiṁ jānām – yathavā punaḥ, asaṁvedyaṁ svasaṁvedyam – ātmānaṁ manyase katham.
    • Fără îndoială, Tu ești Realitatea (tattva) – altfel, ce ar fi ceea ce cunosc? Atunci cum de gândești că sinele (ātman), care-și este sieși perceptibil, ar fi imperceptibil?
  43. मायाऽमाया कथं तात छायाऽछाया न विद्यते। तत्त्वमेकमिदं सर्वं व्योमाकारं निरञ्जनम्॥
    • māyā – amāyā kathaṁ tāta chāyā – achāyā na vidyate, tattvamekam – idaṁ sarvaṁ vyoma + ākāraṁ nirañjanam.
    • – Tată! Cum ar putea exista iluzia (māyā) sau non-iluzia (amāyā), umbra (chāyā) sau non-umbra (achāyā), câtă vreme acest întreg Univers este de natură unicei Realități (tattva) care este fără de pată (nirañjana) aidoma văzduhului (vyoman)?
  44. आदिमध्यान्तमुक्तोऽहं न बद्धोऽहं कदाचन। स्वभावनिर्मलः शुद्ध इति मे निश्चिता मतिः॥
    • ādi + madhya + anta + mukto – ahaṁ na baddho – ahaṁ kadācana, sva + bhāva + nirmalaḥ śuddha iti me niścitā matiḥ.
    • Convingerea mea fermă este aceasta: eu sunt izbăvit (mukta) și la început, și la mijloc, și la sfârșit; eu nu sunt niciodată legat; propria-mi natură (sva-bhāva) este limpede (śuddha) și fără de pată (nirmala).
  45. महदादि जगत्सर्वं न किंचित्प्रतिभाति मे। ब्रह्मैव केवलं सर्वं कथं वर्णाश्रमस्थितिः॥
    • mahad + ādi jagat + sarvaṁ na kiṁcit + pratibhāti me, brahma – eva kevalaṁ sarvaṁ kathaṁ varṇa + āśrama + sthitiḥ.
    • Universul întreg, începând cu Marele Principiu (mahat), nu se manifestă (prātibha) câtuși de puțin pentru mine, deoarece întregul Univers este unicul brahman – atunci cum ar putea exista poziții în caste sau stadii ale vieții?
  46. जानामि सर्वथा सर्वमहमेको निरन्तरम्। निरालम्बमशून्यं च शून्यं व्योमादिपञ्चकम्॥
    • jānāmi sarvathā sarvam – aham – eko nirantaram, nirālambam – aśūnyaṁ ca śūnyaṁ vyoma + ādi + pañcakam.
    • Cunosc că totul, în orice sens, este unicul sine/eu (aham) care este neîntrerupt (nirantara), fără de suport (nirālamba) și plin (aśūnya), iar cele 5 elemente începând cu eterul (vyoman), sunt precum vidul (śūnya).
  47. न षण्ढो न पुमान्न स्त्री न बोधो नैव कल्पना। सानन्दो वा निरानन्दमात्मानं मन्यसे कथम्॥
    • na ṣaṇḍho na pumān – na strī na bodho naiva kalpanā, sānando vā nirānandam – ātmānaṁ manyase katham.
    • Nu este eunuc (ṣaṇḍha), nu este bărbat (puṁs), nu este femeie (strī), nu este idee (bodha) și nici plăsmuire a minții (kalpanā) – atunci cum de socoți că sinele (ātman) este plin de ānanda sau este lipsit de ānanda?
  48. षडङ्गयोगान्न तु नैव शुद्धं मनोविनाशान्न तु नैव शुद्धम्। गुरूपदेशान्न तु नैव शुद्धं स्वयं च तत्त्वं स्वयमेव बुद्धम्॥
    • ṣaḍ + aṅga + yogān – na tu na – eva śuddhaṁ mano + vināśān – na tu na – eva śuddham, guru + upadeśān – na tu na – eva śuddhaṁ svayaṁ ca tattvaṁ svayam – eva buddham.
    • Cu siguranță nu devine pur nici prin cele 6 părți ale sistemului Yoga, cu siguranță nu devine pur nici prin distrugerea minții și cu siguranță nu devine pur nici prin învățăturile primite de la guru – deoarece el însuși este Realitatea, el însuși este Iluminarea.
  49. न हि पञ्चात्मको देहो विदेहो वर्तते न हि। आत्मैव केवलं सर्वं तुरीयं च त्रयं कथम्॥
    • na hi pañca + ātmako deho videho vartate na hi, ātmaiva kevalaṁ sarvaṁ turīyaṁ ca trayaṁ katham.
    • Cu certitudine nu este alcătuit din cele 5 elemente, nu este trupesc dar nici netrupesc, fiindcă totul este, desigur, unicul sine (ātman) – atunci cum ar putea să existe a patra stare (turīya) sau chiar și cele 3 stări?
  50. न बद्धो नैव मुक्तोऽहं न चाहं ब्रह्मणः पृथक्। न कर्ता न च भोक्ताहं व्याप्यव्यापकवर्जितः॥
    • na baddho na – eva mukto – ahaṁ na ca – ahaṁ brahmaṇaḥ pr̥thak, na kartā na ca bhoktā – ahaṁ vyāpya + vyāpaka + varjitaḥ.
    • Eu nu sunt încătușat (baddha), dar nici izbăvit (mukta), fiindcă eu nu sunt diferit de brahman; eu nu sunt cel care făptuiește (kartr̥), nici  cel care se bucură (bhokt) de fapte – sunt lipsit de atribute precum pătruns (vyāpya) – pătrunzător (vyāpaka).
  51. यथा जलं जले न्यस्तं सलिलं भेदवर्जितम्। प्रकृतिं पुरुषं तद्वदभिन्नं प्रतिभाति मे॥
    • yathā jalaṁ jale nyastaṁ salilaṁ bheda + varjitam, prakr̥tiṁ puruṣaṁ tadvad – abhinnaṁ pratibhāti me.
    • Așa cum apa (jala), când este turnată peste apă (jala), nu se deosebește cu nimic, tot așa puruṣa și prakr̥ti îmi apar (prātibha) ca fiind nediferiți.
  52. यदि नाम न मुक्तोऽसि न बद्धोऽसि कदाचन। साकारं च निराकारमात्मानं मन्यसे कथम्॥
    • yadi nāma na mukto – asi na baddho – asi kadācana, sākāraṁ ca nirākāram – ātmānaṁ manyase katham.
    • Dacă într-adevăr nu ești niciodată încătușat-eliberat – atunci cum poți gândi despre sine (ātman) ca fiind cu formă ori fără formă?
  53. जानामि ते परं रूपं प्रत्यक्षं गगनोपमम्। यथा परं हि रूपं यन्मरीचिजलसन्निभम्॥
    • jānāmi te paraṁ rūpaṁ pratyakṣaṁ gagana + upamam, yathā paraṁ hi rūpaṁ yan + marīci + jala + sannibham.
    • Cunosc forma Ta supremă ca fiind perceptibilă asemenea văzduhului (gagana), iar această formă inferioară ca fiind asemenea reflexiei în apă.
  54. न गुरुर्नोपदेशश्च न चोपाधिर्न मे क्रिया। विदेहं गगनं विद्धि विशुद्धोऽहं स्वभावतः॥
    • na gurur – na – upadeśaś – ca na ca – upādhir – na me kriyā, videhaṁ gaganaṁ viddhi viśuddho – ahaṁ sva + bhāvataḥ.
    • Nu am guru și nu am învățătură (upadeśa), nu am limitare (upādhi) și nu am activitate (kriyā). Află că eu sunt, prin propria-mi natură, pur (viśuddha) și netrupesc (videha) asemenea văzduhului (gagana)!
  55. विशुद्धोऽस्य शरीरोऽसि न ते चित्तं परात्परम्। अहं चात्मा परं तत्त्वमिति वक्तुं न लज्जसे॥
    • viśuddho – asya śarīro – asi na te cittaṁ parātparam, ahaṁ ca – ātmā paraṁ tattvam – iti vaktuṁ na lajjase.
    • Ești pur și ești netrupesc iar mintea ta nu-i mai presus de supremul brahman – atunci să nu-ți fie rușine să spui: „Eu sunt ātman, realitatea supremă”.
  56. कथं रोदिषि रे चित्त ह्यात्मैवात्मात्मना भव। पिब वत्स कलातीतमद्वैतं परमामृतम्॥
    • kathaṁ rodiṣi re citta hy – ātmā – eva – ātmā – ātmanā bhava, piba vatsa kalātītam + advaitaṁ paramāmr̥tam.
    • – O, psihe (citta)! Cum de plângi? Ātman! Fii ātman prin ātman! Bea copile ambrozia supremă (parama-amr̥ta) a non-dualității (advaita) ce se află dincolo de diferențe!
  57. नैव बोधो न चाबोधो न बोधाबोध एव च। यस्येदृशः सदा बोधः स बोधो नान्यथा भवेत्॥
    • na – eva bodho na ca – abodho na bodha + abodha eva ca, yasya – īdr̥śaḥ sadā bodhaḥ sa bodho na – anyathā bhavet.
    • Nu există nici cunoaștere (bodha), nici ignoranță (abodha), nici cunoaștere și ignoranță luate împreună. Cel înzestrat cu calitatea cunoașterii (bodha) este el însuși cunoașterea și niciodată altfel.
  58. ज्ञानं न तर्को न समाधियोगो न देशकालौ न गुरूपदेशः। स्वभावसंवित्तरहं च तत्त्वमाकाशकल्पं सहजं ध्रुवं च॥
    • jñānaṁ na tarko na samādhi + yogo na deśa + kālau na guru + upadeśaḥ, sva + bhāva + saṁvittarahaṁ ca tattvamākāśa + kalpaṁ sahajaṁ dhruvaṁ ca.
    • Nu există cunoaștere (jñāna) și nici speculație (tarka), nu există unire (yoga) prin contemplare (samādhi) și nici spațiu (deśa) – timp (kāla), nu există învățătura (upadeśa) maestrului (guru) – eu sunt, prin propria-mi natură, cunoașterea perfectă – Realitatea (tattva) aidoma văzduhului (ākāśa), neclintită (dhruva) și naturală (sahaja).
  59. न जातोऽहं मृतो वापि न मे कर्म शुभाशुभम्। विशुद्धं निर्गुणं ब्रह्म बन्धो मुक्तिः कथं मम॥
    • na jāto – ahaṁ mr̥to vā – api na me karma śubha + aśubham, viśuddhaṁ nirguṇaṁ brahma bandho muktiḥ kathaṁ mama.
    • Eu, fiind brahman cel pur și fără calități, nu sunt născut (jāta), nu voi muri (mr̥ta) și nici nu am activitate (karman) bună-rea – atunci cum ar putea exista pentru mine încătușare (bandha) sau izbăvire (mukti)?
  60. यदि सर्वगतो देवः स्थिरः पूर्णो निरन्तरः। अन्तरं हि न पश्यामि स बाह्याभ्यन्तरः कथम्॥
    • yadi sarva + gato devaḥ sthiraḥ pūrṇo nirantaraḥ, antaraṁ hi na paśyāmi sa bāhya + abhyantaraḥ katham.
    • Dacă Zeul (deva) este atotpătrunzător, neclintit (sthira), plin (pūrṇa), indivizibil (nirantara) și cu adevărat nu văd deosebire între El și mine – atunci cum ar putea fi El situat înlăuntru ori înafară?
  61. स्फुरत्येव जगत्कृत्स्नमखण्डितनिरन्तरम्। अहो मायामहामोहो द्वैताद्वैतविकल्पना॥
    • sphuratyeva jagatkr̥tsnamakhaṇḍitanirantaram, aho māyāmahāmoho dvaitādvaitavikalpanā.
    • Întregul Univers strălucește nedivizat și fără întreruperi – o, māyā! – marea înșelăciune, plăsmuire mentală (vikalpanā) a dualității și a non-dualității.
  62. साकारं च निराकारं नेति नेतीति सर्वदा। भेदाभेदविनिर्मुक्तो वर्तते केवलः शिवः॥
    • sākāraṁ ca nirākāraṁ neti neti iti sarvadā, bheda + abheda + vinirmukto vartate kevalaḥ śivaḥ.
    • „Nu acesta, nu acesta” (neti neti) s-a spus întotdeauna despre ceea ce este cu formă cât și despre ceea ce este fără formă – atunci ceea ce rămâne este unicul Śiva care-i pe de-a-ntregul liber de distincție-non-distincție.
  63. न ते च माता च पिता च बन्धुः न ते च पत्नी न सुतश्च मित्रम्। न पक्षपाती न विपक्षपातः कथं हि संतप्तिरियं हि चित्ते॥
    • na te ca mātā ca pitā ca bandhuḥ na te ca patnī na sutaśca mitram, na pakṣa + pātī na vipakṣa + pātaḥ kathaṁ hi saṁtaptir – iyaṁ hi citte.
    • Nu ai mamă, nu ai tată, nu ai rudă, nu ai soție, nu ai fiu, nu ai prieten; nu ai simpatie și nu ai antipatie – atunci cum de există suferință în mintea ta?
  64. दिवा नक्तं न ते चित्तं उदयास्तमयौ न हि। विदेहस्य शरीरत्वं कल्पयन्ति कथं बुधाः॥
    • divā naktaṁ na te cittaṁ udayāstamayau na hi, videhasya śarīratvaṁ kalpayanti kathaṁ budhāḥ.
    • – Minte! Tu nu ai zi ori noapte, nici răsărit ori apus – atunci cum de își imaginează învățații starea de corporalitate pentru ceea ce este necorporal?
  65. नाविभक्तं विभक्तं च न हि दुःखसुखादि च। न हि सर्वमसर्वं च विद्धि चात्मानमव्ययम्॥
    • na – avibhaktaṁ vibhaktaṁ ca na hi duḥkha + sukha + ādi ca, na hi sarvam – asarvaṁ ca viddhi ca – ātmānam – avyayam.
    • Cunoaște-L pe ātman ca fiind indestructibil! Nu este divizat dar nici nedivizat, nu este trist dar nici fericit, nu este totul dar nici mai puțin decât totul.
  66. नाहं कर्ता न भोक्ता च न मे कर्म पुराऽधुना। न मे देहो विदेहो वा निर्ममेति ममेति किम्॥
    • na – ahaṁ kartā na bhoktā ca na me karma purā – adhunā, na me deho videho vā nirmama – iti mama iti kim.
    • Nu sunt făptuitor dar nici cel care se bucură; nu am activitate – nici prezentă, nici trecută; nu am trup dar nici nu sunt fără trup – atunci cum ar putea exista sentimentul posesiunii sau al non-posesiunii?
  67. न मे रागादिको दोषो दुःखं देहादिकं न मे। आत्मानं विद्धि मामेकं विशालं गगनोपमम्॥
    • na me rāga + ādiko doṣo duḥkhaṁ deha + ādikaṁ na me, ātmānaṁ viddhi mām – ekaṁ viśālaṁ gagana – upamam.
    • Nu am știrbire precum pasiunea etc., nu am suferință trupească etc. Cunoaște-mă ca fiind unicul ātman, vast asemenea văzduhului!
  68. सखे मनः किं बहुजल्पितेन सखे मनः सर्वमिदं वितर्क्यम्। यत्सारभूतं कथितं मया ते त्वमेव तत्त्वं गगनोपमोऽसि॥
    • sakhe manaḥ kiṁ bahu + jalpitena sakhe manaḥ sarvam – idaṁ vitarkyam, yat – sāra + bhūtaṁ kathitaṁ mayā te tvam – eva tattvaṁ gagana + upamo – asi.
    • Dragă minte! De ce atâta vorbărie? Dragă minte! Întregul Univers este îndoielnic, iar eu ți-am spus lucrul cel mai însemnat: – tu ești doar Realitatea care-i aidoma văzduhului.
  69. येन केनापि भावेन यत्र कुत्र मृता अपि। योगिनस्तत्र लीयन्ते घटाकाशमिवाम्बरे॥
    • yena kena – api bhāvena yatra kutra mr̥tā api, yoginas – tatra līyante ghaṭa + ākāśam – iva – ambare.
    • În orice stare fizică sau psihică și în orice loc ar muri, yoginii se dizolvă acolo în brahman precum spațiul din interiorul urciorului în eter.
  70. तीर्थे चान्त्यजगेहे वा नष्टस्मृतिरपि त्यजन्। समकाले तनुं मुक्तः कैवल्यव्यापको भवेत्॥
    • tīrthe cāntyaja + gehe vā naṣṭa + smr̥tir – api tyajan, sama + kāle tanuṁ muktaḥ kaivalya + vyāpako bhavet.
    • Yoginul devine eliberat chiar în timp ce-și părăsește trupul, fie de-i într-un loc sacru sau în casa unui caṇḍāla, cu memoria pierdută, dar atotpătrunzător, el rămâne într-o unitate absolută cu brahman.
  71. धर्मार्थकाममोक्षांश्च द्विपदादिचराचरम्। मन्यन्ते योगिनः सर्वं मरीचिजलसन्निभम्॥
    • dharma + artha + kāma + mokṣāṁś – ca dvi + pada + ādi + carācaram, manyante yoginaḥ sarvaṁ marīci + jala + sannibham.
    • Legea/valorile morale (dharma), bogăția/valorile economice (artha), pasiunea/valorile instinctuale (kāma) și mântuirea/valorile spirituale (mokṣa), ceea ce se mișcă, asemenea bipedului etc., cât și ceea ce nu se mișcă – toate acestea sunt considerate de către yogini ca fiind asemenea mirajului/reflexiei în apă.
  72. अतीतानागतं कर्म वर्तमानं तथैव च। न करोमि न भुञ्जामि इति मे निश्चला मतिः॥
    • atīta + anāgataṁ karma vartamānaṁ tathā – eva ca, na karomi na bhuñjāmi iti me niścalā matiḥ.
    • „Nu fac și nu mă bucur de acțiuni (karman) nici acum, nici în trecut și nici în viitor” – aceasta este convingerea (mati) mea fermă.
  73. शून्यागारे समरसपूतस्तिष्ठन्नेकः सुखमवधूतः। चरति हि नग्नस्त्यक्त्वा गर्वं विन्दति केवलमात्मनि सर्वम्॥
    • śūnya + āgāre samarasa + pūtas – tiṣṭhann – ekaḥ sukham – avadhūtaḥ, carati hi nagnas – tyaktvā garvaṁ vindati kevalam – ātmani sarvam.
    • Avadhūta – locuind singur și fericit într-o casă părăsită, pur și echilibrat, renunțând la mândrie – umblă fără veșminte, găsind Totul doar în Sine.
  74. त्रितयतुरीयं नहि नहि यत्र विन्दति केवलमात्मनि तत्र। धर्माधर्मौ नहि नहि यत्र बद्धो मुक्तः कथमिह तत्र॥
    • tritaya + turīyaṁ nahi nahi yatra vindati kevalam – ātmani tatra, dharma + adharmau nahi nahi yatra baddho muktaḥ katham – iha tatra.
    • Privește-L pe Unu, acolo, în sine (ātman), acolo unde nu se află cele trei stări și nici a patra, acolo unde nu se află legea (dharma) și nici fărădelegea (adharma) – deci cum ar putea exista aici înlănțuire (baddha) – izbăvire (mukta)?
  75. विन्दति विन्दति नहि नहि मन्त्रं छन्दोलक्षणं नहि नहि तन्त्रम्। समरसमग्नो भावितपूतः प्रलपितमेतत्परमवधूतः॥
    • vindati vindati nahi nahi mantraṁ chando + lakṣaṇaṁ nahi nahi tantram, samarasa + magno bhāvita + pūtaḥ pralapitam – etat – param – avadhūtaḥ.
    • Cu siguranță că avadhūta nu știe definiția nici unei formule (mantra), fie ea vedică sau tantrică. Devenit pur prin meditație, scufundat în samarasa, suprema rostire a lui avadhūta este:
  76. सर्वशून्यमशून्यं च सत्यासत्यं न विद्यते। स्वभावभावतः प्रोक्तं शास्त्रसंवित्तिपूर्वकम्॥
    • sarva + śūnyam + aśūnyaṁ ca satya + asatyaṁ na vidyate, sva + bhāva + bhāvataḥ proktaṁ śāstra + saṁvitti + pūrvakam.
    • „Nu există vid (śūnya) – nevid (aśūnya) absolut și nici adevăr (satya) – non-adevăr (asatya) absolut!” Aceasta a fost spusă spontan, din propria lui natură, într-o deplină cunoaștere a scripturilor (śāstra) din trecut.

इति प्रथमोऽध्यायः॥

Aici se încheie primul capitol din Avadhūta-gītā, compusă de Śrī Dattātreya, numit ”Învățătură despre cunoașterea de sine”.