Skip to content

Avadhūta-gītā

Kindle

– Dattātreya –

– I –

  1. ईश्वरानुग्रहादेव पुंसामद्वैतवासना। महद्भयपरित्राणाद्विप्राणामुपजायते॥
    • īśvara + anugrahād – eva puṃsām – advaita + vāsanā, mahad + bhaya + paritrāṇād – viprāṇām – upajāyate.
    • – Desigur, prin grația Domnului (Īśvara) se manifestă ideea non-dualității (advaita) la oamenii înțelepți (vipra) pentru a-i salva din marea frică (bhaya).
  2. येनेदं पूरितं सर्वमात्मनैवात्मनात्मनि। निराकारं कथं वन्दे ह्यभिन्नं शिवमव्ययम्॥
    • yena – idaṃ pūritaṃ sarvam – ātmanā – eva ātman + ātmani, nirākāraṃ kathaṃ vande hy – abhinnaṃ śivam – avyayam.
    • Cum aș putea eu să-l ador pe cel lipsit de formă (nirākāra), in­di­vi­zi­bil (abhinna), binevoitor (śiva), nepieritor (avyaya), prin care acest întreg Univers este îm­pli­nit precum și pe sinele in­di­vi­dual (ātman) cu propriul Sine (ātman)?
  3. पञ्चभूतात्मकं विश्वं मरीचिजलसन्निभम्। कस्याप्यहो नमस्कुर्यामहमेको निरञ्जनः॥
    • pañca + bhūta + ātmakaṃ viśvaṃ marīci + jala + sannibham, kasya – apy – aho namas + kuryām – aham – eko nirañjanaḥ.
    • Universul compus din cele 5 ele­men­te (bhūta) este aidoma re­fle­xi­ei în apă; eu însă, care sunt Unul-neîntinat (nirañjana), oare cui să mă închin?
  4. आत्मैव केवलं सर्वं भेदाभेदो न विद्यते। अस्ति नास्ति कथं ब्रूयां विस्मयः प्रतिभाति मे॥
    • ātma – eva kevalaṃ sarvaṃ bheda + abhedo na vidyate, asti na – asti kathaṃ brūyāṃ vismayaḥ pratibhāti me.
    • Desigur, tot Universul este numai și numai sine (ātman), dis­tinc­ția (bheda) și non-dis­tinc­ția (abheda) nu există – ne­du­me­ri­rea (vismaya) mi-a cuprins mintea: cum aș putea spune: „este” ori „nu este”?
  5. वेदान्तसारसर्वस्वं ज्ञानं विज्ञानमेव च। अहमात्मा निराकारः सर्वव्यापी स्वभावतः॥
    • vedānta + sāra + sarvasvaṃ jñānaṃ vijñānam – eva ca, aham – ātmā nirākāraḥ sarva + vyāpī svabhāvataḥ.
    • Cunoașterea (jñāna) care rezidă în întreaga esență a a Vedāntei este cunoașterea supremă (vijñāna), și anume că: eu sunt prin a mea natură ātman, cel lipsit de orice formă (nirākāra) și atotpătrunzător (sarva-vyāpin).
  6. यो वै सर्वात्मको देवो निष्कलो गगनोपमः। स्वभावनिर्मलः शुद्धः स एवायं न संशयः॥
    • yo vai sarva + ātmako devo niṣkalo gagana + upamaḥ, svabhāva + nirmalaḥ śuddhaḥ sa eva – ayaṃ na saṃśayaḥ.
    • Fără îndoială că „Eu sunt Acela”, acel zeu (deva) care este sinele (ātman) tuturora, in­di­vi­zi­bil (niṣkala) asemenea văz­du­hu­lui (gagana), fără de prihană (nirmala) prin propria-i natură și strălucitor/pur (śuddha).
  7. अहमेवाव्ययोऽनन्तः शुद्धविज्ञानविग्रहः। सुखं दुःखं न जानामि कथं कस्यापि वर्तते॥
    • aham – eva – avyayo – anantaḥ śuddha + vijñāna + vigrahaḥ, sukhaṃ duḥkhaṃ na jānāmi kathaṃ kasya – api vartate.
    • Eu sunt nepieritor (avyaya), infinit (ananta), de natura cu­noaș­te­rii (vijñāna) pure (śuddha), nu cunosc plăcerea (sukha) ori suferința (duḥkha) și nici cum sau în relație cu cine ar exista acestea.
  8. न मानसं कर्म शुभाशुभं मे न कायिकं कर्म शुभाशुभं मे। न वाचिकं कर्म शुभाशुभं मे ज्ञानामृतं शुद्धमतीन्द्रियोऽहम्॥
    • na mānasaṃ karma śubha + aśubhaṃ me na kāyikaṃ karma śubha + aśubhaṃ me, na vācikaṃ karma śubha + aśubhaṃ me jñāna + amṛtaṃ śuddham – atīndriyo – aham.
    • Nu am activitate (karman) men­ta­lă – bună sau rea; nu am activitate (karman) verbală – bună sau rea; nu am activitate (karman) trupească – bună sau rea. Eu sunt mai presus de simțuri, ambrozie a cu­noaș­te­rii (jñāna-amṛta).
  9. मनो वै गगनाकारं मनो वै सर्वतोमुखम्। मनोऽतीतं मनः सर्वं न मनः परमार्थतः॥
    • mano vai gagana + ākāraṃ mano vai sarvato + mukham, mano – atītaṃ manaḥ sarvaṃ na manaḥ parama + arthataḥ.
    • Mintea (manas) are cu si­gu­ran­ță forma văz­du­hu­lui (gagana); mintea (manas) are toate fețele (mukha); mintea (manas) este trecutul (atīta); mintea (manas) este totul (sarva) – dar mintea nu există în realitatea supremă (parama-artha).
  10. अहमेकमिदं सर्वं व्योमातीतं निरन्तरम्। पश्यामि कथमात्मानं प्रत्यक्षं वा तिरोहितम्॥
    • aham – ekam – idaṃ sarvaṃ vyoma + atītaṃ nirantaram, paśyāmi katham – ātmānaṃ pratyakṣaṃ vā tirohitam.
    • Eu-unul sunt acest întreg Univers, dincolo de spațiu (vyoman) și neîntrerupt (nirantara) – cum aș putea vedea sinele (ātman) ca fiind perceptibil ori ascuns?
  11. त्वमेवमेकं हि कथं न बुध्यसे समं हि सर्वेषु विमृष्टमव्ययम्। सदोदितोऽसि त्वमखण्डितः प्रभो दिवा च नक्तं च कथं हि मन्यसे॥
    • tvam – evam – ekaṃ hi kathaṃ na budhyase samaṃ hi sarveṣu vimṛṣṭam – avyayam, sadā – udito – asi tvam – akhaṇḍitaḥ prabho divā ca naktaṃ ca kathaṃ hi manyase.
    • La fel, Tu-Unul, cum de nu cunoști că ești neschimbător (avyaya) și reflectat (vimṛṣṭa) în toate în mod egal? O, atotputernice! Tu, care ești de-a pururi răsărit și nedivizat, cum de cugeți la zi și la noapte?
  12. आत्मानं सततं विद्धि सर्वत्रैकं निरन्तरम्। अहं ध्याता परं ध्येयमखण्डं खण्ड्यते कथम्॥
    • ātmānaṃ satataṃ viddhi sarvatra – ekaṃ nirantaram, ahaṃ dhyātā paraṃ dhyeyam – akhaṇḍaṃ khaṇḍyate katham.
    • Cunoaște sinele (ātman) în­tot­dea­u­na ca fiind pretutindeni unul și neîntrerupt! Eu sunt cel care meditează și obiectul meditației – atunci de ce-l împarți pe cel in­di­vi­zi­bil (akhaṇḍa)?
  13. न जातो न मृतोऽसि त्वं न ते देहः कदाचन। सर्वं ब्रह्मेति विख्यातं ब्रवीति बहुधा श्रुतिः॥
    • na jāto na mṛto – asi tvaṃ na te dehaḥ kadācana, sarvaṃ brahma – iti vikhyātaṃ bravīti bahudhā śrutiḥ.
    • Tu nu ești născut (jāta), nici mort (mṛta) nu ești fiindcă nu a existat niciodată un trup (deha) pentru tine. Acest adevăr este spus de scripturi (śruti) în multe feluri, precum bine cunoscuta afirmație: „Totul este brahman”.
  14. स बाह्याभ्यन्तरोऽसि त्वं शिवः सर्वत्र सर्वदा। इतस्ततः कथं भ्रान्तः प्रधावसि पिशाचवत्॥
    • sa bāhya + abhyantaro – asi tvaṃ śivaḥ sarvatra sarvadā, itastataḥ kathaṃ bhrāntaḥ pradhāvasi piśācavat.
    • Tu ești El – care este exterior-interior, binevoitor (śiva), omniprezent (sarvatra) și etern (sarvadā) – atunci de ce alergi de colo-colo, brambura (bhrānta) precum un demon (piśāca)?
  15. संयोगश्च वियोगश्च वर्तते न च ते न मे। न त्वं नाहं जगन्नेदं सर्वमात्मैव केवलम्॥
    • saṃyogaś – ca viyogaś – ca vartate na ca te na me, na tvaṃ na – ahaṃ jagan – na – idaṃ sarvam – ātma – eva kevalam.
    • Unirea și despărțirea nu sunt pentru tine și nici pentru mine; tu nu exiști, eu nu exist, Universul nu există – tot acest întreg Univers este unicul sine (ātman).
  16. शब्दादिपञ्चकस्यास्य नैवासि त्वं न ते पुनः। त्वमेव परमं तत्त्वमतः किं परितप्यसे॥
    • śabda + ādi + pañcakasya – asya na – eva – asi tvaṃ na te punaḥ, tvam – eva paramaṃ tattvam – ataḥ kiṃ paritapyase.
    • Celui compus din cele 5: sunet etc., cu adevărat tu nu-i aparții, dar nici nu-ți aparține; tu ești realitatea supremă (parama-tattva) – atunci, oare de ce suferi?
  17. जन्म मृत्युर्न ते चित्तं बन्धमोक्षौ शुभाशुभौ। कथं रोदिषि रे वत्स नामरूपं न ते न मे॥
  18. अहो चित्त कथं भ्रान्तः प्रधावसि पिशाचवत्। अभिन्नं पश्य चात्मानं रागत्यागात्सुखी भव॥
    • aho citta kathaṃ bhrāntaḥ pradhāvasi piśācavat, abhinnaṃ paśya ca – ātmānaṃ rāga + tyāgāt – sukhī bhava.
    • – O, psihe (citta)! De ce alergi brambura (bhrānta) asemenea unui demon (piśāca)? Privește in­di­vi­zi­bilul ātman și fii fericită prin renunțarea (tyāga) la atașament (rāga)!
  19. त्वमेव तत्त्वं हि विकारवर्जितं निष्कम्पमेकं हि विमोक्षविग्रहम्। न ते च रागो ह्यथवा विरागः कथं हि सन्तप्यसि कामकामतः॥
    • tvam – eva tattvaṃ hi vikāra + varjitaṃ niṣkampam – ekaṃ hi vimokṣa + vigraham, na te ca rāgo hy – athavā virāgaḥ kathaṃ hi santapy – asi kāma + kāmataḥ.
    • Cu adevărat tu ești realitatea (tattva) unică, lipsită de schimbare (vikāra), neclintită (niṣkampa) și lipsită de orice formă (vigraha); tu nu ai atașament (rāga) și nici aversiune (virāga) – atunci cum de suferi din cauza dorinței (kāma) pentru obiectele plăcerii (kāma)?
  20. वदन्ति श्रुतयः सर्वाः निर्गुणं शुद्धमव्ययम्। अशरीरं समं तत्त्वं तन्मां विद्धि न संशयः॥
    • vadanti śrutayaḥ sarvāḥ nirguṇaṃ śuddham – avyayam, aśarīraṃ samaṃ tattvaṃ tan – māṃ viddhi na saṃśayaḥ.
    • Toate scripturile (śruti) spun că Rea­li­ta­tea este fără atribute (nirguṇa), pură (śuddha), in­des­truc­ti­bi­lă (avyaya), netrupească (aśarīra) și egal existentă în toate – cunoaște-mă fără ezitare ca fiind aceasta!
  21. साकारमनृतं विद्धि निराकारं निरन्तरम्। एतत्तत्त्वोपदेशेन न पुनर्भवसम्भवः॥
    • sākāram – anṛtaṃ viddhi nirākāraṃ nirantaram, etat – tattva + upadeśena na punar + bhava + sambhavaḥ.
    • Cunoaște că tot ceea ce posedă formă (sākāra) este fals (anṛta), iar ceea ce este fără formă (nirākāra) este adevărat (nirantara) – prin realizarea (upadeśa) acestei Realități (tattva) nu va mai exista o nouă naștere pe pământ.
  22. एकमेव समं तत्त्वं वदन्ति हि विपश्चितः। रागत्यागात्पुनश्चित्तमेकानेकं न विद्यते॥
    • ekam – eva samaṃ tattvaṃ vadanti hi vipaścitaḥ, rāga + tyāgāt – punaś + cittameka + anekaṃ na vidyate.
    • Înțelepții spun că Rea­li­ta­tea (tattva) este unică și în­tot­dea­u­na aceeași. Prin renunțarea (tyāga) la atașament (rāga), psihicul (citta), care este simplu și totuși multiplu, nu mai există.
  23. अनात्मरूपं च कथं समाधिरात्मस्वरूपं च कथं समाधिः। अस्तीति नास्तीति कथं समाधिर्मोक्षस्वरूपं यदि सर्वमेकम्॥
  24. विशुद्धोऽसि समं तत्त्वं विदेहस्त्वमजोऽव्ययः। जानामीह न जानामीत्यात्मानं मन्यसे कथम्॥
    • viśuddho – asi samaṃ tattvaṃ videhas – tvam – ajo – avyayaḥ, jānāmīha na jānāmi – ity – ātmānaṃ manyase katham.
    • Ești în­tot­dea­u­na aceeași Rea­li­ta­te (tattva) prea-pură (viśuddha) și netrupească (videha), nenăscută (aja) și in­des­truc­ti­bi­lă (avyaya) – atunci cum de gândești despre tine: „cunosc aici” ori „nu cunosc”?
  25. तत्त्वमस्यादिवाक्येन स्वात्मा हि प्रतिपादितः। नेति नेति श्रुतिर्ब्रूयादनृतं पाञ्चभौतिकम्॥
    • tat – tvam – asy + ādi + vākyena svātmā hi pratipāditaḥ, neti neti śrutir – brūyād – anṛtaṃ pāñca + bhautikam.
    • Propriul sine (ātman) este afirmat doar cu ajutorul afirmațiilor (vākya) „Acela ești Tu” etc.; cât despre cel care este compus din cele 5 ele­men­te (i.e. Universul) scripturile (śruti) au spus că este fals (anṛta): „Nu acesta, nu acesta!”
  26. आत्मन्येवात्मना सर्वं त्वया पूर्णं निरन्तरम्। ध्याता ध्यानं न ते चित्तं निर्लज्जं ध्यायते कथम्॥
    • ātmany – eva – ātmanā sarvaṃ tvayā pūrṇaṃ nirantaram, dhyātā dhyānaṃ na te cittaṃ nirlajjaṃ dhyāyate katham.
    • Precum sinele (ātman) este umplut de sine (ātman), la fel totul este umplut continuu de către Tine. Cum poate să mediteaze nerușinata ta minte (citta), care nu este nici cel care meditează, nici obiectul meditației?
  27. शिवं न जानामि कथं वदामि शिवं न जानामि कथं भजामि। अहं शिवश्चेत्परमार्थतत्त्वं समस्वरूपं गगनोपमं च॥
    • śivaṃ na jānāmi kathaṃ vadāmi śivaṃ na jānāmi kathaṃ bhajāmi, ahaṃ śivaś – cet – parama + artha + tattvaṃ sama + sva + rūpaṃ gagana + upamaṃ ca.
    • Nu-l cunosc pe Śiva! Atunci cum aș putea vorbi despre El? Nu-l cunosc pe Śiva! Atunci cum l-aș putea venera? Dacă eu sunt Śiva, realitatea supremă a cărei natură proprie este omogenă asemenea văz­du­hu­lui (gagana) – atunci cum aș putea vorbi despre El sau cum l-aș putea venera?
  28. नाहं तत्त्वं समं तत्त्वं कल्पनाहेतुवर्जितम्। ग्राह्यग्राहकनिर्मुक्तं स्वसंवेद्यं कथं भवेत्॥
    • na – ahaṃ tattvaṃ samaṃ tattvaṃ kalpanā + hetu + varjitam, grāhya + grāhaka + nirmuktaṃ svasaṃvedyaṃ kathaṃ bhavet.
    • Dacă nu „eul” (aham) este Rea­li­ta­tea (tattva) omogenă, li­be­ră de imaginație (kalpanā), eli­be­ra­tă de dis­tinc­ția dintre obiect (grāhya) și subiect (grāhaka) – atunci cum ar putea fi inteligibil sieși (svasaṃvedya)?
  29. अनन्तरूपं न हि वस्तु किंचित्तत्त्वस्वरूपं न हि वस्तु किंचित्। आत्मैकरूपं परमार्थतत्त्वं न हिंसको वापि न चाप्यहिंसा॥
  30. विशुद्धोऽसि समं तत्त्वं विदेहमजमव्ययम्। विभ्रमं कथमात्मार्थे विभ्रान्तोऽहं कथं पुनः॥
    • viśuddho – asi samaṃ tattvaṃ videham – ajam – avyayam, vibhramaṃ katham – ātma + arthe vibhrānto – ahaṃ kathaṃ punaḥ.
    • Tu ești în­tot­dea­u­na aceeași Rea­li­ta­te (tattva) prea-pură (viśuddha), netrupească (videha), nenăscută (aja) și in­des­truc­ti­bi­lă (avyaya) – atunci cum de există confuzie cu privire la natura sinelui (ātman)? Și, din nou, cum poți să spui: „Eu sunt confuz”?
  31. घटे भिन्ने घटाकाशं सुलीनं भेदवर्जितम्। शिवेन मनसा शुद्धो न भेदः प्रतिभाति मे॥
    • ghaṭe bhinne ghaṭa + ākāśaṃ sulīnaṃ bheda + varjitam, śivena manasā śuddho na bhedaḥ pratibhāti me.
    • Când urciorul/trupul (ghaṭa) se sparge, spațiul (ākāśa) urciorului/trupului (ghaṭa) este absorbit pe deplin, devenind astfel lipsit de diferențiere (bheda) – tot astfel eu nu văd (prātibha) nici o diferență (bheda) între Śiva și mintea (manas) pură.
  32. न घटो न घटाकाशो न जीवो जीवविग्रहः। केवलं ब्रह्म संविद्धि वेद्यवेदकवर्जितम्॥
    • na ghaṭo na ghaṭa + ākāśo na jīvo jīva + vigrahaḥ, kevalaṃ brahma saṃviddhi vedya + vedaka + varjitam.
    • Nu există urcior/trup (ghaṭa), nu există spațiul (ākāśa) urciorului/trupului (ghaṭa), nu există suflet in­di­vi­dual (jīva) și nici formă a sufletului in­di­vi­dual (trup). Cunoaște-l pe unicul brahman ca fiind lipsit de cunoaștere (vedya) și cunoscător (vedaka)!
  33. सर्वत्र सर्वदा सर्वमात्मानं सततं ध्रुवम्। सर्वं शून्यमशून्यं च तन्मां विद्धि न संशयः॥
    • sarvatra sarvadā sarvam – ātmānaṃ satataṃ dhruvam, sarvaṃ śūnyam – aśūnyaṃ ca tan – māṃ viddhi na saṃśayaḥ.
    • Cunoaște-mă pe mine, fără nici o ezitare, ca fiind acest ātman care este totul – omniprezent (sarvatra), etern (sarvadā), constant (satata), ferm (dhruva), care este deopotrivă vacuitate (śūnya) și non-vacuitate (aśūnya)!
  34. वेदा न लोका न सुरा न यज्ञा वर्णाश्रमो नैव कुलं न जातिः। न धूममार्गो न च दीप्तिमार्गो ब्रह्मैकरूपं परमार्थतत्त्वम्॥
    • vedā na lokā na surā na yajñā varṇa + āśramo na – eva kulaṃ na jātiḥ, na dhūma + mārgo na ca dīpti + mārgo brahma + eka + rūpaṃ parama + artha + tattvam.
    • Nu există Vede, nu există lumi (loka), nu există zei (sura) și nici sacrificii (yajña), nu există caste (varṇa) și nici etape ale vieții (āśrama), nu există familie (kula) și nici naștere (jāti), nu există calea întunericului (dhūma) dar nici calea luminii (dīpti) – deoarece natura (rūpa) unică a lui brahman este Rea­li­ta­tea supremă (parama-artha).
  35. व्याप्यव्यापकनिर्मुक्तः त्वमेकः सफलं यदि। प्रत्यक्षं चापरोक्षं च ह्यात्मानं मन्यसे कथम्॥
    • vyāpya + vyāpaka + nirmuktaḥ tvam – ekaḥ sa + phalaṃ yadi, pratyakṣaṃ ca – aparokṣaṃ ca hy – ātmānaṃ manyase katham.
    • Dacă tu ești Unul, îm­pli­nit, nefiind pătruns (vyāpaka) – pătrunzător (vyāpaka), cum de gândești despre sine (ātman) ca fiind perceptibil (pratyakṣa) – imperceptibil (aparokṣa)?
  36. अद्वैतं केचिदिच्छन्ति द्वैतमिच्छन्ति चापरे। समं तत्त्वं न विन्दन्ति द्वैताद्वैतविवर्जितम्॥
    • advaitaṃ kecid – icchanti dvaitam – icchanti ca – apare, samaṃ tattvaṃ na vindanti dvaita + advaita + vivarjitam.
    • Unii doresc dualitatea iar alții unitatea, căci nu cunosc Rea­li­ta­tea care este în­tot­dea­u­na aceeași, total diferită atât de dualitate cât și de unitate.
  37. श्वेतादिवर्णरहितं शब्दादिगुणवर्जितम्। कथयन्ति कथं तत्त्वं मनोवाचामगोचरम्॥
    • śveta + ādi + varṇa + rahitaṃ śabda + ādi + guṇa + varjitam, kathayanti kathaṃ tattvaṃ mano + vācām – agocaram.
    • Cum ar putea ei să descrie Rea­li­ta­tea inaccesibilă minții și vorbelor, lipsită de culori precum albul (śveta) etc., lipsită de calități precum sunetul (śabda) etc.?
  38. यदाऽनृतमिदं सर्वं देहादिगगनोपमम्। तदा हि ब्रह्म संवेत्ति न ते द्वैतपरम्परा॥
    • yadā – anṛtam – idaṃ sarvaṃ deha + ādi + gagana + upamam, tadā hi brahma saṃvetti na te dvaita + paramparā.
    • Când acest întreg Univers devine pentru tine fals iar trupul etc. devin asemenea văz­du­hu­lui, atunci îl cunoști cu adevărat pe brahman iar seria dualităților nu-ți mai aparține.
  39. परेण सहजात्मापि ह्यभिन्नः प्रतिभाति मे। व्योमाकारं तथैवैकं ध्याता ध्यानं कथं भवेत्॥
    • pareṇa sahaja + ātmā – api hy – abhinnaḥ pratibhāti me, vyoma + ākāraṃ tathā – eva – ekaṃ dhyātā dhyānaṃ kathaṃ bhavet.
    • Mie, propriul meu Sine îmi apare (prātibha) ca fiind de-a pururi in­di­vi­zi­bil și asemenea Supremului brahman – atunci cum ar putea exista meditație (dhyāna) ori meditator (dhyātṛ)?
  40. यत्करोमि यदश्नामि यज्जुहोमि ददामि यत्। एतत्सर्वं न मे किंचिद्विशुद्धोऽहमजोऽव्ययः॥
    • yat – karomi yad – aśnāmi yaj – juhomi dadāmi yat, etat – sarvaṃ na me kiṃcid – viśuddho – aham – ajo – avyayaḥ.
    • Ce fac? Ce mănânc/accept? Ce sacrific? Ce dau? Acest întreg Univers nu-i al meu câtuși de puțin fiindcă eu sunt pur (viśuddha), nenăscut (aja) și indestructibil (avyaya).
  41. सर्वं जगद्विद्धि निराकृतीदं सर्वं जगद्विद्धि विकारहीनम्। सर्वं जगद्विद्धि विशुद्धदेहं सर्वं जगद्विद्धि शिवैकरूपम्॥
    • sarvaṃ jagad – viddhi nirākṛtī – idaṃ sarvaṃ jagad – viddhi vikāra + hīnam, sarvaṃ jagad – viddhi viśuddha + dehaṃ sarvaṃ jagad – viddhi śiva + eka + rūpam.
    • Cunoaște Universul (jagad) întreg ca fiind fără formă! Cunoaște Universul (jagad) întreg ca fiind neschimbător! Cunoaște Universul (jagad) întreg ca fiind un corp pur! Cunoaște Universul (jagad) întreg ca fiind de natură unicului Śiva!
  42. तत्त्वं त्वं न हि सन्देहः किं जानाम्यथवा पुनः। असंवेद्यं स्वसंवेद्यमात्मानं मन्यसे कथम्॥
    • tattvaṃ tvaṃ na hi sandehaḥ kiṃ jānām – yathavā punaḥ, asaṃvedyaṃ svasaṃvedyam – ātmānaṃ manyase katham.
    • Fără îndoială, Tu ești Rea­li­ta­tea (tattva) – altfel, ce ar fi ceea ce cunosc? Atunci cum de gândești că sinele (ātman), care-și este sieși perceptibil, ar fi imperceptibil?
  43. मायाऽमाया कथं तात छायाऽछाया न विद्यते। तत्त्वमेकमिदं सर्वं व्योमाकारं निरञ्जनम्॥
    • māyā – amāyā kathaṃ tāta chāyā – achāyā na vidyate, tattvamekam – idaṃ sarvaṃ vyoma + ākāraṃ nirañjanam.
    • – Tată! Cum ar putea exista iluzia (māyā) sau non-iluzia (amāyā), umbra (chāyā) sau non-umbra (achāyā), câtă vreme acest întreg Univers este de natură unicei Realități (tattva) care este fără de pată (nirañjana) aidoma văz­du­hu­lui (vyoman)?
  44. आदिमध्यान्तमुक्तोऽहं न बद्धोऽहं कदाचन। स्वभावनिर्मलः शुद्ध इति मे निश्चिता मतिः॥
    • ādi + madhya + anta + mukto – ahaṃ na baddho – ahaṃ kadācana, sva + bhāva + nirmalaḥ śuddha iti me niścitā matiḥ.
    • Convingerea mea fermă este aceasta: eu sunt izbăvit (mukta) și la început, și la mijloc, și la sfârșit; eu nu sunt niciodată legat; propria-mi natură (sva-bhāva) este limpede (śuddha) și fără de pată (nirmala).
  45. महदादि जगत्सर्वं न किंचित्प्रतिभाति मे। ब्रह्मैव केवलं सर्वं कथं वर्णाश्रमस्थितिः॥
    • mahad + ādi jagat + sarvaṃ na kiṃcit + pratibhāti me, brahma – eva kevalaṃ sarvaṃ kathaṃ varṇa + āśrama + sthitiḥ.
    • Universul întreg, începând cu Marele Principiu (mahat), nu se manifestă (prātibha) câtuși de puțin pentru mine, deoarece întregul Univers este unicul brahman – atunci cum ar putea exista poziții în caste sau stadii ale vieții?
  46. जानामि सर्वथा सर्वमहमेको निरन्तरम्। निरालम्बमशून्यं च शून्यं व्योमादिपञ्चकम्॥
    • jānāmi sarvathā sarvam – aham – eko nirantaram, nirālambam – aśūnyaṃ ca śūnyaṃ vyoma + ādi + pañcakam.
    • Cunosc că totul, în orice sens, este unicul sine/eu (aham) care este neîntrerupt (nirantara), fără de suport (nirālamba) și plin (aśūnya), iar cele 5 ele­men­te începând cu eterul (vyoman), sunt precum vidul (śūnya).
  47. न षण्ढो न पुमान्न स्त्री न बोधो नैव कल्पना। सानन्दो वा निरानन्दमात्मानं मन्यसे कथम्॥
    • na ṣaṇḍho na pumān – na strī na bodho naiva kalpanā, sānando vā nirānandam – ātmānaṃ manyase katham.
    • Nu este eunuc (ṣaṇḍha), nu este bărbat (puṃs), nu este femeie (strī), nu este idee (bodha) și nici plăsmuire a minții (kalpanā) – atunci cum de socoți că sinele (ātman) este plin de ānanda sau este lipsit de ānanda?
  48. षडङ्गयोगान्न तु नैव शुद्धं मनोविनाशान्न तु नैव शुद्धम्। गुरूपदेशान्न तु नैव शुद्धं स्वयं च तत्त्वं स्वयमेव बुद्धम्॥
    • ṣaḍ + aṅga + yogān – na tu na – eva śuddhaṃ mano + vināśān – na tu na – eva śuddham, guru + upadeśān – na tu na – eva śuddhaṃ svayaṃ ca tattvaṃ svayam – eva buddham.
    • Cu si­gu­ran­ță nu devine pur nici prin cele 6 părți ale sistemului Yoga, cu si­gu­ran­ță nu devine pur nici prin distrugerea minții și cu si­gu­ran­ță nu devine pur nici prin învățăturile primite de la guru – deoarece el însuși este Rea­li­ta­tea, el însuși este Iluminarea.
  49. न हि पञ्चात्मको देहो विदेहो वर्तते न हि। आत्मैव केवलं सर्वं तुरीयं च त्रयं कथम्॥
    • na hi pañca + ātmako deho videho vartate na hi, ātmaiva kevalaṃ sarvaṃ turīyaṃ ca trayaṃ katham.
    • Cu certitudine nu este alcătuit din cele 5 ele­men­te, nu este trupesc dar nici netrupesc, fiindcă totul este, desigur, unicul sine (ātman) – atunci cum ar putea să existe a patra stare (turīya) sau chiar și cele 3 stări?
  50. न बद्धो नैव मुक्तोऽहं न चाहं ब्रह्मणः पृथक्। न कर्ता न च भोक्ताहं व्याप्यव्यापकवर्जितः॥
    • na baddho na – eva mukto – ahaṃ na ca – ahaṃ brahmaṇaḥ pṛthak, na kartā na ca bhoktā – ahaṃ vyāpya + vyāpaka + varjitaḥ.
    • Eu nu sunt încătușat (baddha), dar nici izbăvit (mukta), fiindcă eu nu sunt diferit de brahman; eu nu sunt cel care făptuiește (kartṛ), nici cel care se bucură (bhokt) de fapte – sunt lipsit de atribute precum pătruns (vyāpya) – pătrunzător (vyāpaka).
  51. यथा जलं जले न्यस्तं सलिलं भेदवर्जितम्। प्रकृतिं पुरुषं तद्वदभिन्नं प्रतिभाति मे॥
    • yathā jalaṃ jale nyastaṃ salilaṃ bheda + varjitam, prakṛtiṃ puruṣaṃ tadvad – abhinnaṃ pratibhāti me.
    • Așa cum apa (jala), când este turnată peste apă (jala), nu se deosebește cu nimic, tot așa puruṣa și prakṛti îmi apar (prātibha) ca fiind nediferiți.
  52. यदि नाम न मुक्तोऽसि न बद्धोऽसि कदाचन। साकारं च निराकारमात्मानं मन्यसे कथम्॥
    • yadi nāma na mukto – asi na baddho – asi kadācana, sākāraṃ ca nirākāram – ātmānaṃ manyase katham.
    • Dacă într-adevăr nu ești niciodată încătușat-eliberat – atunci cum poți gândi despre sine (ātman) ca fiind cu formă ori fără formă?
  53. जानामि ते परं रूपं प्रत्यक्षं गगनोपमम्। यथा परं हि रूपं यन्मरीचिजलसन्निभम्॥
    • jānāmi te paraṃ rūpaṃ pratyakṣaṃ gagana + upamam, yathā paraṃ hi rūpaṃ yan + marīci + jala + sannibham.
    • Cunosc forma Ta supremă ca fiind perceptibilă asemenea văz­du­hu­lui (gagana), iar această formă inferioară ca fiind asemenea re­fle­xi­ei în apă.
  54. न गुरुर्नोपदेशश्च न चोपाधिर्न मे क्रिया। विदेहं गगनं विद्धि विशुद्धोऽहं स्वभावतः॥
    • na gurur – na – upadeśaś – ca na ca – upādhir – na me kriyā, videhaṃ gaganaṃ viddhi viśuddho – ahaṃ sva + bhāvataḥ.
    • Nu am guru și nu am învățătură (upadeśa), nu am limitare (upādhi) și nu am activitate (kriyā). Află că eu sunt, prin propria-mi natură, pur (viśuddha) și netrupesc (videha) asemenea văz­du­hu­lui (gagana)!
  55. विशुद्धोऽस्य शरीरोऽसि न ते चित्तं परात्परम्। अहं चात्मा परं तत्त्वमिति वक्तुं न लज्जसे॥
    • viśuddho – asya śarīro – asi na te cittaṃ parāt + param, ahaṃ ca – ātmā paraṃ tattvam – iti vaktuṃ na lajjase.
    • Ești pur și ești netrupesc iar mintea ta nu-i mai presus de supremul brahman – atunci să nu-ți fie rușine să spui: „Eu sunt ātman, realitatea supremă”.
  56. कथं रोदिषि रे चित्त ह्यात्मैवात्मात्मना भव। पिब वत्स कलातीतमद्वैतं परमामृतम्॥
    • kathaṃ rodiṣi re citta hy – ātmā – eva – ātmā – ātmanā bhava, piba vatsa kalātītam + advaitaṃ parama + amṛtam.
    • – O, psihe (citta)! Cum de plângi? Ātman! Fii ātman prin ātman! Bea copile ambrozia supremă (parama-amṛta) a non-dualității (advaita) ce se află dincolo de diferențe!
  57. नैव बोधो न चाबोधो न बोधाबोध एव च। यस्येदृशः सदा बोधः स बोधो नान्यथा भवेत्॥
    • na – eva bodho na ca – abodho na bodha + abodha eva ca, yasya – īdṛśaḥ sadā bodhaḥ sa bodho na – anyathā bhavet.
    • Nu există nici cunoaștere (bodha), nici ignoranță (abodha), nici cunoaștere și ignoranță luate împreună. Cel înzestrat cu ca­li­ta­tea cu­noaș­te­rii (bodha) este el însuși cunoașterea și niciodată altfel.
  58. ज्ञानं न तर्को न समाधियोगो न देशकालौ न गुरूपदेशः। स्वभावसंवित्तरहं च तत्त्वमाकाशकल्पं सहजं ध्रुवं च॥
    • jñānaṃ na tarko na samādhi + yogo na deśa + kālau na guru + upadeśaḥ, sva + bhāva + saṃvittarahaṃ ca tattvamākāśa + kalpaṃ sahajaṃ dhruvaṃ ca.
    • Nu există cunoaștere (jñāna) și nici speculație (tarka), nu există unire (yoga) prin contemplare (samādhi) și nici spațiu (deśa) – timp (kāla), nu există învățătura (upadeśa) maestrului (guru) – eu sunt, prin propria-mi natură, cunoașterea perfectă – Rea­li­ta­tea (tattva) aidoma văz­du­hu­lui (ākāśa), neclintită (dhruva) și naturală (sahaja).
  59. न जातोऽहं मृतो वापि न मे कर्म शुभाशुभम्। विशुद्धं निर्गुणं ब्रह्म बन्धो मुक्तिः कथं मम॥
    • na jāto – ahaṃ mṛto vā – api na me karma śubha + aśubham, viśuddhaṃ nirguṇaṃ brahma bandho muktiḥ kathaṃ mama.
    • Eu, fiind brahman cel pur și fără calități, nu sunt născut (jāta), nu voi muri (mṛta) și nici nu am activitate (karman) bună-rea – atunci cum ar putea exista pentru mine încătușare (bandha) sau izbăvire (mukti)?
  60. यदि सर्वगतो देवः स्थिरः पूर्णो निरन्तरः। अन्तरं हि न पश्यामि स बाह्याभ्यन्तरः कथम्॥
    • yadi sarva + gato devaḥ sthiraḥ pūrṇo nirantaraḥ, antaraṃ hi na paśyāmi sa bāhya + abhyantaraḥ katham.
    • Dacă Zeul (deva) este atotpătrunzător, neclintit (sthira), plin (pūrṇa), in­di­vi­zi­bil (nirantara) și cu adevărat nu văd deosebire între El și mine – atunci cum ar putea fi El situat înlăuntru ori înafară?
  61. स्फुरत्येव जगत्कृत्स्नमखण्डितनिरन्तरम्। अहो मायामहामोहो द्वैताद्वैतविकल्पना॥
    • sphuraty – eva jagat + kṛtsnam – akhaṇḍita + nirantaram, aho māyā + mahā + moho dvaita + advaita + vikalpanā.
    • Întregul Univers strălucește nedivizat și fără întreruperi – o, māyā! – marea înșelăciune, plăsmuire men­ta­lă (vikalpanā) a dualității și a non-dualității.
  62. साकारं च निराकारं नेति नेतीति सर्वदा। भेदाभेदविनिर्मुक्तो वर्तते केवलः शिवः॥
    • sākāraṃ ca nirākāraṃ neti neti iti sarvadā, bheda + abheda + vinirmukto vartate kevalaḥ śivaḥ.
    • „Nu acesta, nu acesta” (neti neti) s-a spus în­tot­dea­u­na despre ceea ce este cu formă cât și despre ceea ce este fără formă – atunci ceea ce rămâne este unicul Śiva care-i pe de-a-ntregul liber de distincție-non-distincție.
  63. न ते च माता च पिता च बन्धुः न ते च पत्नी न सुतश्च मित्रम्। न पक्षपाती न विपक्षपातः कथं हि संतप्तिरियं हि चित्ते॥
    • na te ca mātā ca pitā ca bandhuḥ na te ca patnī na sutaś – ca mitram, na pakṣa + pātī na vipakṣa + pātaḥ kathaṃ hi saṃtaptir – iyaṃ hi citte.
    • Nu ai mamă, nu ai tată, nu ai rudă, nu ai soție, nu ai fiu, nu ai prieten; nu ai simpatie și nu ai antipatie – atunci cum de există suferință în mintea ta?
  64. दिवा नक्तं न ते चित्तं उदयास्तमयौ न हि। विदेहस्य शरीरत्वं कल्पयन्ति कथं बुधाः॥
    • divā naktaṃ na te cittaṃ udayāstamayau na hi, videhasya śarīratvaṃ kalpayanti kathaṃ budhāḥ.
    • – Minte! Tu nu ai zi ori noapte, nici răsărit ori apus – atunci cum de își imaginează învățații starea de corporalitate pentru ceea ce este necorporal?
  65. नाविभक्तं विभक्तं च न हि दुःखसुखादि च। न हि सर्वमसर्वं च विद्धि चात्मानमव्ययम्॥
    • na – avibhaktaṃ vibhaktaṃ ca na hi duḥkha + sukha + ādi ca, na hi sarvam – asarvaṃ ca viddhi ca – ātmānam – avyayam.
    • Cunoaște-L pe ātman ca fiind indestructibil! Nu este divizat dar nici nedivizat, nu este trist dar nici fericit, nu este totul dar nici mai puțin decât totul.
  66. नाहं कर्ता न भोक्ता च न मे कर्म पुराऽधुना। न मे देहो विदेहो वा निर्ममेति ममेति किम्॥
    • na – ahaṃ kartā na bhoktā ca na me karma purā – adhunā, na me deho videho vā nirmama – iti mama iti kim.
    • Nu sunt făptuitor dar nici cel care se bucură; nu am activitate – nici prezentă, nici trecută; nu am trup dar nici nu sunt fără trup – atunci cum ar putea exista sentimentul posesiunii sau al non-posesiunii?
  67. न मे रागादिको दोषो दुःखं देहादिकं न मे। आत्मानं विद्धि मामेकं विशालं गगनोपमम्॥
    • na me rāga + ādiko doṣo duḥkhaṃ deha + ādikaṃ na me, ātmānaṃ viddhi mām – ekaṃ viśālaṃ gagana – upamam.
    • Nu am știrbire precum pasiunea etc., nu am suferință trupească etc. Cunoaște-mă ca fiind unicul ātman, vast asemenea văz­du­hu­lui!
  68. सखे मनः किं बहुजल्पितेन सखे मनः सर्वमिदं वितर्क्यम्। यत्सारभूतं कथितं मया ते त्वमेव तत्त्वं गगनोपमोऽसि॥
    • sakhe manaḥ kiṃ bahu + jalpitena sakhe manaḥ sarvam – idaṃ vitarkyam, yat – sāra + bhūtaṃ kathitaṃ mayā te tvam – eva tattvaṃ gagana + upamo – asi.
    • Dragă minte! De ce atâta vorbărie? Dragă minte! Întregul Univers este îndoielnic, iar eu ți-am spus lucrul cel mai însemnat: – tu ești doar Rea­li­ta­tea care-i aidoma văz­du­hu­lui.
  69. येन केनापि भावेन यत्र कुत्र मृता अपि। योगिनस्तत्र लीयन्ते घटाकाशमिवाम्बरे॥
    • yena kena – api bhāvena yatra kutra mṛtā api, yoginas – tatra līyante ghaṭa + ākāśam – iva – ambare.
    • În orice stare fizică sau psihică și în orice loc ar muri, yoginii se dizolvă acolo în brahman precum spațiul din interiorul urciorului în eter.
  70. तीर्थे चान्त्यजगेहे वा नष्टस्मृतिरपि त्यजन्। समकाले तनुं मुक्तः कैवल्यव्यापको भवेत्॥
    • tīrthe cāntyaja + gehe vā naṣṭa + smṛtir – api tyajan, sama + kāle tanuṃ muktaḥ kaivalya + vyāpako bhavet.
    • Yoginul devine eliberat chiar în timp ce-și părăsește trupul, fie de-i într-un loc sacru sau în casa unui caṇḍāla, cu memoria pierdută, dar atotpătrunzător, el rămâne într-o unitate absolută cu brahman.
  71. धर्मार्थकाममोक्षांश्च द्विपदादिचराचरम्। मन्यन्ते योगिनः सर्वं मरीचिजलसन्निभम्॥
    • dharma + artha + kāma + mokṣāṃś – ca dvi + pada + ādi + carācaram, manyante yoginaḥ sarvaṃ marīci + jala + sannibham.
    • Legea/valorile morale (dharma), bogăția/valorile economice (artha), pasiunea/valorile instinctuale (kāma) și mântuirea/valorile spirituale (mokṣa), ceea ce se mișcă, asemenea bipedului etc., cât și ceea ce nu se mișcă – toate acestea sunt considerate de către yogini ca fiind asemenea mirajului/re­fle­xi­ei în apă.
  72. अतीतानागतं कर्म वर्तमानं तथैव च। न करोमि न भुञ्जामि इति मे निश्चला मतिः॥
    • atīta + anāgataṃ karma vartamānaṃ tathā – eva ca, na karomi na bhuñjāmi iti me niścalā matiḥ.
    • „Nu fac și nu mă bucur de acțiuni (karman) nici acum, nici în trecut și nici în viitor” – aceasta este convingerea (mati) mea fermă.
  73. शून्यागारे समरसपूतस्तिष्ठन्नेकः सुखमवधूतः। चरति हि नग्नस्त्यक्त्वा गर्वं विन्दति केवलमात्मनि सर्वम्॥
    • śūnya + āgāre samarasa + pūtas – tiṣṭhann – ekaḥ sukham – avadhūtaḥ, carati hi nagnas – tyaktvā garvaṃ vindati kevalam – ātmani sarvam.
    • Avadhūta – locuind singur și fericit într-o casă părăsită, pur și echilibrat, renunțând la mândrie – umblă fără veșminte, găsind Totul doar în Sine.
  74. त्रितयतुरीयं नहि नहि यत्र विन्दति केवलमात्मनि तत्र। धर्माधर्मौ नहि नहि यत्र बद्धो मुक्तः कथमिह तत्र॥
    • tritaya + turīyaṃ nahi nahi yatra vindati kevalam – ātmani tatra, dharma + adharmau nahi nahi yatra baddho muktaḥ katham – iha tatra.
    • Privește-L pe Unu, acolo, în sine (ātman), acolo unde nu se află cele trei stări și nici a patra, acolo unde nu se află legea (dharma) și nici fărădelegea (adharma) – deci cum ar putea exista aici înlănțuire (baddha) – izbăvire (mukta)?
  75. विन्दति विन्दति नहि नहि मन्त्रं छन्दोलक्षणं नहि नहि तन्त्रम्। समरसमग्नो भावितपूतः प्रलपितमेतत्परमवधूतः॥
    • vindati vindati nahi nahi mantraṃ chando + lakṣaṇaṃ nahi nahi tantram, samarasa + magno bhāvita + pūtaḥ pralapitam – etat – param – avadhūtaḥ.
    • Cu si­gu­ran­ță că avadhūta nu știe definiția nici unei formule (mantra), fie ea vedică sau tantrică. Devenit pur prin meditație, scufundat în samarasa, suprema rostire a lui avadhūta este:
  76. सर्वशून्यमशून्यं च सत्यासत्यं न विद्यते। स्वभावभावतः प्रोक्तं शास्त्रसंवित्तिपूर्वकम्॥
    • sarva + śūnyam + aśūnyaṃ ca satya + asatyaṃ na vidyate, sva + bhāva + bhāvataḥ proktaṃ śāstra + saṃvitti + pūrvakam.
    • „Nu există vid (śūnya) – nevid (aśūnya) absolut și nici adevăr (satya) – non-adevăr (asatya) absolut!” Aceasta a fost spusă spontan, din propria lui natură, într-o deplină cunoaștere a scripturilor (śāstra) din trecut.

इति प्रथमोऽध्यायः॥

Aici se încheie primul capitol din Avadhūta-gītā, compusă de Śrī Dattātreya, numit „Învățătură despre cunoașterea de sine”.


– II –

  1. बालस्य वा विषयभोगरतस्य वापि मूर्खस्य सेवकजनस्य गृहस्थितस्य। एतद्गुरोः किमपि नैव न चिन्तनीयं रत्नं कथं त्यजति कोऽप्यशुचौ प्रविष्टम्॥
    • bālasya vā viṣaya + bhōga + ratasya vā – api mūrkhasya sevaka + janasya gṛha + sthitasya, etad – guroḥ kim – api na – eva na cintanīyaṃ ratnaṃ kathaṃ tyajati ko – apy – aśucau praviṣṭam.
    • Calitățile unui guru, precum: tânăr (bāla), devotat plăcerii (bhōga) obiectelor simțurilor, incult (mūrkha), servitor (sevaka) ori familist, nu trebuie luate în seamă câtuși de puțin. Cine și cum ar putea părăsi o piatră prețioasă (ratna) scufundată într-un loc impur?
  2. नैवात्र काव्यगुण एव तु चिन्तनीयो ग्राह्यः परं गुणवता खलु सार एव। सिन्दूरचित्ररहिता भुवि रूपशून्या पारं न किं नयति नौरिह गन्तुकामान्॥
    • na – eva – atra kāvya + guṇa eva tu cintanīyo grāhyaḥ paraṃ guṇavatā khalu sāra eva, sindūra + citra + rahitā bhuvi rūpa + śūnyā pāraṃ na kiṃ nayati nauriha gantukāmān.
    • Nici ca­li­ta­tea de poet-profet nu este luată în seamă, fiindcă numai esența supremă este recunoscută de către cel virtuos. Oare barca, fără a fi strălucitor colorată cu minium și fără a avea o formă frumoasă, nu-i duce cu bine la mal pe călători?
  3. प्रयत्नेन विना येन निश्चलेन चलाचलम्। ग्रस्तं स्वभावतः शान्तं चैतन्यं गगनोपमम्॥
    • prayatnena vinā yena niścalena calācalam, grastaṃ svabhāvataḥ śāntaṃ caitanyaṃ gagana + upamam.
    • Fără să facă un efort anume, Acela (brahman) conține atât ce este mișcător cât și ce este nemișcător, fiind prin propria-i natură Conștiință calmă asemenea văz­du­hu­lui.
  4. अयत्नाछालयेद्यस्तु एकमेव चराचरम्। सर्वगं तत्कथं भिन्नमद्वैतं वर्तते मम॥
    • ayatnāchālayed – yas – tu ekam – eva carācaram, sarvagaṃ tat + kathaṃ bhinnam – advaitaṃ vartate mama.
    • Cum ar putea fi divizat cel unic și atotpătrunzător, cel care mișcă fără efort ceea ce este mișcător cât și ceea ce-i nemișcător? Pentru mine, Acela este non-dual (advaita).
  5. अहमेव परं यस्मात्सारात्सारतरं शिवम्। गमागमविनिर्मुक्तं निर्विकल्पं निराकुलम्॥
    • aham – eva paraṃ yasmāt – sārāt – sārataraṃ śivam, gama + agama + vinirmuktaṃ nirvikalpaṃ nirākulam.
    • Eu sunt Paramaśiva și din acest motiv sunt esența esenței, eliberat cu totul de venire-plecare (i.e. naștere-moarte), fără de schimbare (nirvikalpa), calm (nirākula).
  6. सर्वावयवनिर्मुक्तं तथाहं त्रिदशार्चितम्। सम्पूर्णत्वान्न गृह्णामि विभागं त्रिदशादिकम्॥
    • sarva + avayava + nirmuktaṃ tathā – ahaṃ tri + daśa + arcitam, sampūrṇatvān – na gṛhṇāmi vibhāgaṃ tri + daśa + ādikam.
    • Astfel eu, liber de orice componentă constitutivă, sunt venerat de zeități (tridaśa) și, desăvârșit fiind, nu percep diferențe precum zei-oameni-demoni etc.
  7. प्रमादेन न सन्देहः किं करिष्यामि वृत्तिमान्। उत्पद्यन्ते विलीयन्ते बुद्बुदाश्च यथा जले॥
    • pramādena na sandehaḥ kiṃ kariṣyāmi vṛttimān, utpadyante vilīyante budbudāś – ca yathā jale.
    • Nebunia nu produce îndoieli – ce aș putea face având modificări mentale care apar și dispar asemenea bulelor de aer în apă?
  8. महदादीनि भूतानि समाप्यैवं सदैव हि। मृदुद्रव्येषु तीक्ष्णेषु गुडेषु कटुकेषु च॥
    • mahad + ādīni bhūtāni samāpya – evaṃ sadā – eva hi, mṛdu + dravyeṣu tīkṣṇeṣu guḍeṣu kaṭukeṣu ca.
    • Astfel toate ele­men­tele (bhūta), începând cu marele principiu (mahat) sunt pe deplin și în­tot­dea­u­na pătrunse de mine, aflându-mă deopotrivă în substanțele fine (mṛdu), aspre (tīkṣṇa), dulci (guḍa) ori amare (kaṭuka).
  9. कटुत्वं चैव शैत्यत्वं मृदुत्वं च यथा जले। प्रकृतिः पुरुषस्तद्वदभिन्नं प्रतिभाति मे॥
    • kaṭutvaṃ ca – eva śaityatvaṃ mṛdutvaṃ ca yathā jale, prakṛtiḥ puruṣas – tadvad – abhinnaṃ pratibhāti me.
    • Așa cum amăreala (kaṭutva), răceala (śaityatva) și delicatețea (mṛdutva) sunt inerente apei, tot astfel prakṛti și puruṣa îmi apar (prātibha) ca fiind nediferiți.
  10. सर्वाख्यारहितं यद्यत्सूक्ष्मात्सूक्ष्मतरं परम्। मनोबुद्धीन्द्रियातीतमकलङ्कं जगत्पतिम्॥
    • sarvākhyārahitaṃ yadyat + sūkṣmāt + sūkṣma + taraṃ param, mano + buddhi + indriya + atītam – akalaṅkaṃ jagat + patim.
    • Stăpânul Universului este nenumit, mai subtil decât subtilul, suprem și fără de pată, dincolo de simțuri, minte ori intelect.
  11. ईदृशं सहजं यत्र अहं तत्र कथं भवेत्। त्वमेव हि कथं तत्र कथं तत्र चराचरम्॥
    • īdṛśaṃ sahajaṃ yatra ahaṃ tatra kathaṃ bhavet, tvam – eva hi kathaṃ tatra kathaṃ tatra cara + acaram.
    • Acolo unde există în mod natural (sahaja), cum ar putea exista acolo un „eu” (aham), cum ar putea exista acolo un „tu” (tvam) sau cum ar putea exista acolo Universul (cara-acara).
  12. गगनोपमं तु यत्प्रोक्तं तदेव गगनोपमम्। चैतन्यं दोषहीनं च सर्वज्ञं पूर्णमेव च॥
    • gagana + upamaṃ tu yat + proktaṃ tad – eva gagana + upamam, caitanyaṃ doṣa + hīnaṃ ca sarva + jñaṃ pūrṇam – eva ca.
    • Acea conștiință (caitanya) care a fost descrisă ca fiind aidoma văz­du­hu­lui (gagana), aceea este cu adevărat asemănătoare văz­du­hu­lui (gagana), fiind lipsită de impefecțiuni (doṣa), atotcunoscătoare (sarva-jña) și cu adevărat deplină (pūrṇa).
  13. पृथिव्यां चरितं नैव मारुतेन च वाहितम्। वरिणा पिहितं नैव तेजोमध्ये व्यवस्थितम्॥
    • pṛthivyāṃ caritaṃ na – eva mārutena ca vāhitam, variṇā pihitaṃ na – eva tejo + madhye vyavasthitam.
    • Nu se mișcă pe pământ (pṛthivī); nu este purtat de vânt (mārut), nu este acoperit de apă (vari); nu se află în mijlocul focului (tejas).
  14. आकाशं तेन संव्याप्तं न तद्व्याप्तं च केनचित्। स बाह्याभ्यन्तरं तिष्ठत्यवच्छिन्नं निरन्तरम्॥
    • ākāśaṃ tena saṃvyāptaṃ na tad + vyāptaṃ ca kenacit, sa bāhya + abhyantaraṃ tiṣṭhaty – avacchinnaṃ nirantaram.
    • Spațiul (ākāśa) este pe de-a-ntregul pătruns de El, dar El nu este pătruns de nimic. El se află și în exterior și în interior, detașat (avacchinna) și neîntrerupt (nirantara).
  15. सूक्ष्मत्वात्तददृश्यत्वान्निर्गुणत्वाच्च योगिभिः। आलम्बनादि यत्प्रोक्तं क्रमादालम्बनं भवेत्॥
    • sūkṣmatvāt – tad + adṛśyatvān – nirguṇatvāc – ca yogibhiḥ, ālambana + ādi yat + proktaṃ kramād – ālambanaṃ bhavet.
    • Suportul meditației (ālambana) trebuie să fie ales în mod gradat, așa cum a fost arătat de către yogini. Suportul meditației (ālambana) etc. depinde de subtilitatea (sūkṣma), invizibilitatea (adṛśya) și lipsa de atribute (nirguṇa) a acestuia.
  16. सतताऽभ्यासयुक्तस्तु निरालम्बो यदा भवेत्। तल्लयाल्लीयते नान्तर्गुणदोषविवर्जितः॥
    • satatā – abhyāsa + yuktas – tu nirālambo yadā bhavet, tal + layāl – līyate na – antar + guṇa + doṣa + vivarjitaḥ.
    • Printr-o practică constantă, meditația își pierde suportul din cauza disoluției acestuia. Numai în acel moment, practicantul, lipsit de virtute-păcat, se contopește cu Acesta (i.e. brahman).
  17. विषविश्वस्य रौद्रस्य मोहमूर्च्छाप्रदस्य च। एकमेव विनाशाय ह्यमोघं सहजामृतम्॥
    • viṣaviśvasya raudrasya moha + mūrcchāpradasya ca, ekam – eva vināśāya hy – amoghaṃ sahaja + āmṛtam.
    • Pentru distrugerea Universului năvalnic, care produce starea de inconștiență caracteristică confuziei, există un singur remediu eficace: ambrozia naturaleții (sahaja amṛta).
  18. भावगम्यं निराकारं साकारं दृष्टिगोचरम्। भावाभावविनिर्मुक्तमन्तरालं तदुच्यते॥
    • bhāva + gamyaṃ nirākāraṃ sākāraṃ dṛṣṭi + go + caram, bhāva + abhāva + vinirmuktam – antarālaṃ tad – ucyate.
    • Ceea ce-i fără formă este conceput de minte, ceea ce-i cu formă este accesibil văzului – cel care s-a eliberat cu totul de existență-non-existență este numit Intermediarul.
  19. बाह्यभावं भवेद्विश्वमन्तः प्रकृतिरुच्यते। अन्तरादन्तरं ज्ञेयं नारिकेलफलाम्बुवत्॥
    • bāhya + bhāvaṃ bhaved – viśvam – antaḥ prakṛtir – ucyate, antarād – antaraṃ jñeyaṃ nārikela + phala + ambuvat.
    • Existența exterioară este numită Univers, existența interioară este numită prakṛti. De aceea, cunoaște ce este interior (puruṣa / brahman) interiorului (prakṛti), aidoma apei din inima nucii de cocos!
  20. भ्रान्तिज्ञानं स्थितं बाह्यं सम्यग्ज्ञानं च मध्यगम्। मध्यान्मध्यतरं ज्ञेयं नारिकेलफलाम्बुवत्॥
    • bhrānti + jñānaṃ sthitaṃ bāhyaṃ samyag + jñānaṃ ca madhyagam, madhyān – madhyataraṃ jñeyaṃ nārikela + phala + ambuvat.
    • Cunoașterea eronată (bhrānti) se află în exterior, cunoașterea adevărată (samyañc) se află în interior – de aceea cunoaște interiorul (brahman) interiorului, aidoma apei din inima nucii de cocos!
  21. पौर्णमास्यां यथा चन्द्र एक एवातिनिर्मलः। तेन तत्सदृशं पश्येद्द्विधादृष्टिर्विपर्ययः॥
    • paurṇamāsyāṃ yathā candra eka eva – atinirmalaḥ, tena tat + sadṛśaṃ paśyed – dvidhā + dṛṣṭir – viparyayaḥ.
    • Așa cum în noaptea cu Lună plină există doar o singură Lună, preacurată în pofida tuturor reflexiilor dintr-o apă, tot așa trebuie privit Acesta (brahman) de către acela (jīva), vederea dualistă fiind eronată.
  22. अनेनैव प्रकारेण बुद्धिभेदो न सर्वगः। दाता च धीरतामेति गीयते नामकोटिभिः॥
    • anena – eva prakāreṇa buddhi + bhedo na sarva + gaḥ, dātā ca dhīratāmeti gīyate nāma + koṭibhiḥ.
    • Privind în acest mod dualist, intelectul (buddhi) divizat nu mai este atotcunoscător. Dăruitorul este cântat, pentru înțelepciunea Sa, cu milioane de nume.
  23. गुरुप्रज्ञाप्रसादेन मूर्खो वा यदि पण्डितः। यस्तु सम्बुध्यते तत्त्वं विरक्तो भवसागरात्॥
    • guru + prajñā + prasādena mūrkho vā yadi paṇḍitaḥ, yastu sambudhyate tattvaṃ virakto bhava + sāgarāt.
    • Chiar dacă este ignorant ori învățat, yoginul devenind detașat de saṃsāra prin grația înțelepciunii maestrului, realizează pe de-a-ntregul adevărul suprem.
  24. रागद्वेषविनिर्मुक्तः सर्वभूतहिते रतः। दृढबोधश्च धीरश्च स गच्छेत्परमं पदम्॥
    • rāga + dveṣa + vinirmuktaḥ sarva + bhūtahite rataḥ, dṛḍha + bodhaś – ca dhīraś – ca sa gacchet – paramaṃ padam.
    • Cel care obține starea supremă, eliberat cu totul de atracție-repulsie, devotat bunăstării tuturor ființelor – deține pe deplin Cunoașterea.
  25. घटे भिन्ने घटाकाश आकाशे लीयते यथा। देहाभावे तथा योगी स्वरूपे परमात्मनि॥
    • ghaṭe bhinne ghaṭa + ākāśa ākāśe līyate yathā, deha + abhāve tathā yogī svarūpe parama + ātmani.
    • Întocmai cum spațiul vasului care se sparge se contopește cu spațiul nelimitat, tot astfel și yoginul, când nu mai are trup, se contopește cu propria-i esență – ātman.
  26. उक्तेयं कर्मयुक्तानां मतिर्यान्तेऽपि सा गतिः। न चोक्ता योगयुक्तानां मतिर्यान्तेऽपि सा गतिः॥
    • ukteyaṃ karma + yuktānāṃ matiryānte – api sā gatiḥ, na coktā yogayuktānāṃ matiryānte’pi sā gatiḥ.
    • Se spune că soarta celor devotați acțiunii este pe măsura gândului de pe urmă; dar nu s-a spus că soarta celor devotați practicii Yoga ar fi asemenea gândului de pe urmă.
  27. या गतिः कर्मयुक्तानां सा च वागिन्द्रियाद्वदेत्। योगिनां या गतिः क्वापि ह्यकथ्या भवतोर्जिता॥
    • yā gatiḥ karma + yuktānāṃ sā ca vāg + indriyādvadet, yogināṃ yā gatiḥ kvāpi hyakathyā bhavatorjitā.
    • Calea celor devotați acțiunii (karman) poate fi exprimată cu ajutorul organului fonației, dar calea yoginilor este inexprimabilă deoarece este transcendentală.
  28. एवं ज्ञात्वा त्वमुं मार्गं योगिनां नैव कल्पितम्। विकल्पवर्जनं तेषां स्वयं सिद्धिः प्रवर्तते॥
    • evaṃ jñātvā tvamuṃ mārgaṃ yogināṃ naiva kalpitam, vikalpa + varjanaṃ teṣāṃ svayaṃ siddhiḥ pravartate.
    • Cunoscând în acest fel calea yoginilor, nu mai este posibilă deducția că acea cale este specifică yoginilor. Realizarea (siddhi) lor supremă se produce de la sine prin abandonarea acestei plăsmuiri mentale (vikalpa).
  29. तीर्थे वान्त्यजगेहे वा यत्र कुत्र मृतोऽपि वा। न योगी पश्यते गर्भं परे ब्रह्मणि लीयते॥
    • tīrthe vāntyajagehe vā yatra kutra mṛto – api vā, na yogī paśyate garbhaṃ pare brahmaṇi līyate.
    • Oriunde ar muri yoginul, într-un loc sacru sau în casa unui servitor, nu va renaște fiindcă se contopește cu supremul brahman.
  30. सहजमजमचिन्त्यं यस्तु पश्येत्स्वरूपं घटति यदि यथेष्टं लिप्यते नैव दोषैः। सकृदपि तदभावात्कर्म किंचिन्नकुर्यात् तदपि न च विबद्धः संयमी वा तपस्वी॥
    • sahajamajamacintyaṃ yastu paśyetsvarūpaṃ ghaṭati yadi yatheṣṭaṃ lipyate naiva doṣaiḥ, sakṛdapi tadabhāvātkarma kiṃcinnakuryāt tadapi na ca vibaddhaḥ saṃyamī vā tapasvī.
    • Cel care și-a văzut propria-i esență naturală (sahaja) ca fiind nenăscută și de neînțeles, chiar dacă obține ceea ce și-a dorit, nu este atins de consecințele negative. Prin absența acestor consecințe negative, acțiunea nu va mai produce nici un fel de karman – astfel cel care-și controlează pasiunile (saṃyamin) sau ascetul (tapasvin) nu este niciodată legat.
  31. निरामयं निष्प्रतिमं निराकृतिं निराश्रयं निर्वपुषं निराशिषम्। निर्द्वन्द्वनिर्मोहमलुप्तशक्तिकं तमीशमात्मानमुपैति शाश्वतम्॥
    • nirāmayaṃ niṣpratimaṃ nirākṛtiṃ nirāśrayaṃ nirvapuṣaṃ nirāśiṣam, nirdvandva + nirmoham – alupta + śaktikaṃ tam – īśam – ātmānam – upaiti śāśvatam.
    • [Yoginul] obține pe de-a-ntregul acest Sine (ātman) suprem, pur, fără egal, fără formă, fără suport, netrupesc, fără dorințe, lipsit de perechile de atribute antagonice, lipsit de iluzie și cu puterea (śakti) neîngrădită de nimic.
  32. वेदो न दीक्षा न च मुण्डनक्रिया गुरुर्न शिष्यो न च यन्त्रसम्पदः। मुद्रादिकं चापि न यत्र भासते तमीशमात्मानमुपैति शाश्वतम्॥
    • vedo na dīkṣā na ca muṇḍana + kriyā gurur – na śiṣyo na ca yantra + sampadaḥ, mudrā + ādikaṃ ca – api na yatra bhāsate tam – īśam – ātmānam – upaiti śāśvatam.
    • [Yoginul] obține pe deplin acest Sine suprem, acolo unde nu există Veda, inițiere sau tundere, maestru sau discipol, perfecțiune a simbolurilor grafice sau postúri ale mâinilor (mudrā) – acolo nu strălucește decât ātman.
  33. न शाम्भवं शाक्तिकमानवं न वा पिण्डं च रूपं च पदादिकं न वा। आरम्भनिष्पत्तिघटादिकं च नो तमीशमात्मानमुपैति शाश्वतम्॥
    • na śāmbhavaṃ śāktikam – ānavaṃ na vā piṇḍaṃ ca rūpaṃ ca padādikaṃ na vā, ārambha + niṣpatti + ghaṭa + ādikaṃ ca no tam – īśam – ātmānam – upaiti śāśvatam.
    • [Yoginul] obține pe deplin acest Sine suprem acolo unde nu există inițieri precum śambhava, śāktika ori ānava, sine lipsit de trup, formă ori membre precum picior etc., și care nu este nici aidoma vasului de lut ce are un început (ārambha) și un sfârșit (niṣpatti).
  34. यस्य स्वरूपात्सचराचरं जगदुत्पद्यते तिष्ठति लीयतेऽपि वा। पयोविकारादिव फेनबुद्बुदास्तमीशमात्मानमुपैति शाश्वतम्॥
    • yasya svarūpāt – sacara + acaraṃ jagad – utpadyate tiṣṭhati līyate – api vā, payovikārādiva phenabudbudās – tam – īśam – ātmānam – upaiti śāśvatam.
    • [Yoginul] obține pe deplin acest Sine suprem, din a cărui proprie natură este produs Universul celor mișcătoare și nemișcătoare, în care rezidă și în care se dizolvă, asemenea spumei care apare și dispare în apă.
  35. नासानिरोधो न च दृष्टिरासनं बोधोऽप्यबोधोऽपि न यत्र भासते। नाडीप्रचारोऽपि न यत्र किञ्चित्तमीशमात्मानमुपैति शाश्वतम्॥
    • nāsānirodho na ca dṛṣṭirāsanaṃ bodho – apy – abodho – api na yatra bhāsate, nāḍīpracāro – api na yatra kiñcit – tam – īśam – ātmānam – upaiti śāśvatam.
    • [Yoginul] obține pe deplin acest Sine suprem, care este lipsit de cunoaștere-ignoranță și care nu poate fi obținut prin obturarea nărilor (prāṇāyāma), fixarea privirii (trāṭaka), postură (āsana) și nici prin folosirea traseelor energetice (nāḍī).
  36. नानात्वमेकत्वमुभत्वमन्यता अणुत्वदीर्घत्वमहत्त्वशून्यता। मानत्वमेयत्वसमत्ववर्जितं तमीशमात्मानमुपैति शाश्वतम्॥
    • nānātvam – ekatvam – ubhatvam – anyatā aṇutva + dīrghatva + mahattva + śūnyatā, mānatvameyatvasamatva + varjitaṃ tam – īśam – ātmānam – upaiti śāśvatam.
    • [Yoginul] obține pe deplin acest Sine suprem, care este lipsit de calități precum diversitate, unitate, diversitate-unitate luate împreună, ori ca fiind un altul, nu are lungime, nu este mare, mic ori foarte mic, este lipsit de cunoaștere, nu este cunoscut și nici nu are asemănare.
  37. सुसंयमी वा यदि वा न संयमी सुसंग्रही वा यदि वा न संग्रही। निष्कर्मको वा यदि वा सकर्मकस्तमीशमात्मानमुपैति शाश्वतम्॥
    • susaṃyamī vā yadi vā na saṃyamī susaṃgrahī vā yadi vā na saṃgrahī, niṣkarmako vā yadi vā sakarmakastamīśamātmānamupaiti śāśvatam.
    • [Yoginul] obține pe deplin acest Sine suprem – fie că este saṃyamin, fie că nu este saṃyamin; fie că este saṃgrahin, fie că nu este saṃgrahin; fie că este făptuitor, fie că nu este făptuitor.
  38. मनो न बुद्धिर्न शरीरमिन्द्रियं तन्मात्रभूतानि न भूतपञ्चकम्। अहंकृतिश्चापि वियत्स्वरूपकं तमीशमात्मानमुपैति शाश्वतम्॥
    • mano na buddhir – na śarīram – indriyaṃ tan + mātra + bhūtāni na bhūta + pañcakam, ahaṃ + kṛtiś – ca – api viyat + svarūpakaṃ tam – īśam – ātmānam – upaiti śāśvatam.
    • [Yoginul] obține pe deplin acest Sine suprem – care nu este intelect, ego, minte, simț, element subtil, cele 5 ele­men­te sensibile, trup și nici de natura văz­du­hu­lui nu este.
  39. विधौ निरोधे परमात्मतां गते न योगिनश्चेतसि भेदवर्जिते। शौचं न वाशौचमलिङ्गभावना सर्वं विधेयं यदि वा निषिध्यते॥
    • vidhau nirodhe parama + ātmatāṃ gate na yoginaś – cetasi bheda + varjite, śaucaṃ na vāśaucamaliṅga + bhāvanā sarvaṃ vidheyaṃ yadi vā niṣidhyate.
    • [Yoginul] nu poate să obțină starea supremului Sine prin prescripția vedică (ritual) ori prin controlul minții (Yoga) – aceasta este obținută doar prin conștiința lipsită de diferențe. Puritatea-impuritatea, meditația fără formă – totul poate fi practicat de yogin chiar dacă este interzis.
  40. मनो वचो यत्र न शक्तमीरितुं नूनं कथं तत्र गुरूपदेशता। इमां कथामुक्तवतो गुरोस्तद्युक्तस्य तत्त्वं हि समं प्रकाशते॥
    • mano vaco yatra na śaktamīrituṃ nūnaṃ kathaṃ tatra guru + upadeśatā, imāṃ kathāmuktavato guros – tad + yuktasya tattvaṃ hi samaṃ prakāśate.
    • Cum ar putea exista vreo învățătură a maestrului acolo unde mintea și cuvântul nu au putere să spună cu adevărat nimic? Rea­li­ta­tea strălucește pe deplin pentru cel care este unit cu învățătura maestrului despre Acesta (tat).

Aici se încheie al doilea capitol din Avadhūta-gītā, compusă de Śrī Dattātreya, numit „Învățătură despre cunoașterea de sine”.


– III –

  1. गुणविगुणविभागो वर्तते नैव किञ्चित् रतिविरतिविहीनं निर्मलं निष्प्रपञ्चम्। गुणविगुणविहीनं व्यापकं विश्वरूपं कथमहमिह वन्दे व्योमरूपं शिवं वै॥
    • guṇa + viguṇa + vibhāgo vartate naiva kiñcit rati + virati + vihīnaṃ nirmalaṃ niṣprapañcam, guṇa + viguṇa + vihīnaṃ vyāpakaṃ viśva + rūpaṃ katham – aham – iha vande vyoma + rūpaṃ śivaṃ vai.
    • – Dacă dis­tinc­ția dintre calitate și absența calității nu există câtuși de puțin – atunci cum aș putea eu să-L ador pe Śiva cel fără de formă, lipsit de atracție-repulsie, pur, care nu este supus expansiunii, lipsit și de calitate și de absența calității, atotpatrunzător, înzestrat cu nenumărate forme?
  2. श्वेतादिवर्णरहितो नियतं शिवश्च कार्यं हि कारणमिदं हि परं शिवश्च। एवं विकल्परहितोऽहमलं शिवश्च स्वात्मानमात्मनि सुमित्र कथं नमामि॥
    • śveta + ādi + varṇa + rahito niyataṃ śivaś – ca kāryaṃ hi kāraṇam – idaṃ hi paraṃ śivaś – ca, evaṃ vikalpa + rahito – aham – alaṃ śivaś – ca svātmānam – ātmani sumitra kathaṃ namāmi.
    • Śiva este dintotdeauna lipsit de culori precum alb etc; supremul Śiva este cu adevărat efectul și cauza acestui Univers. Eu fiind lipsit de orice îndoială sunt egalul lui Śiva. O, dragă prietene! cum aș putea să mă închin la propriu-mi ātman în ātman?
  3. निर्मूलमूलरहितो हि सदोदितोऽहं निर्धूमधूमरहितो हि सदोदितोऽहम्। निर्दीपदीपरहितो हि सदोदितोऽहं ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • nirmūla + mūla + rahito hi sadodito – ahaṃ nirdhūma + dhūma + rahito hi sadodito – aham, nirdīpa + dīpa + rahito hi sadodito – ahaṃ jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Cu rădăcină ori fără rădăcină – eu sunt manifestat dintotdeauna; cu fum ori fără fum – eu sunt manifestat dintotdeauna; cu lumină ori fără lumină – eu sunt manifestat dintotdeauna. Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  4. निष्कामकाममिह नाम कथं वदामि निःसङ्गसङ्गमिह नाम कथं वदामि। निःसारसाररहितं च कथं वदामि ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • niṣkāma + kāmam – iha nāma kathaṃ vadāmi niḥsaṅga + saṅgam – iha nāma kathaṃ vadāmi, niḥsāra + sāra + rahitaṃ ca kathaṃ vadāmi jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Cum aș putea oare să vorbesc aici despre El ca având dorință ori fără dorință? Cum aș putea oare să vorbesc aici despre El ca fiind atașat ori detașat? Cum aș putea oare să vorbesc aici despre El ca fiind lipsit de substanțialitate ori de nesubstanțialitate? Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  5. अद्वैतरूपमखिलं हि कथं वदामि द्वैतस्वरूपमखिलं हि कथं वदामि। नित्यं त्वनित्यमखिलं हि कथं वदामि ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • advaita + rūpam – akhilaṃ hi kathaṃ vadāmi dvaita + svarūpam – akhilaṃ hi kathaṃ vadāmi, nityaṃ tv – anityam – akhilaṃ hi kathaṃ vadāmi jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Cum aș putea oare să vorbesc despre Întreg ca fiind de natură non-duală? Cum aș putea oare să vorbesc despre Întreg ca având natură proprie duală? Cum aș putea oare să vorbesc despre Întreg ca fiind etern ori trecător? Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  6. स्थूलं हि नो नहि कृशं न गतागतं हि आद्यन्तमध्यरहितं न परापरं हि। सत्यं वदामि खलु वै परमार्थतत्त्वं ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • sthūlaṃ hi no nahi kṛśaṃ na gatāgataṃ hy – ādyantamadhyarahitaṃ na parāparaṃ hi, satyaṃ vadāmi khalu vai parama + artha + tattvaṃ jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Nici sensibil dar nici subtil; nici plecat dar nici venit; nici cu început, mijloc ori sfârșit; nici transcendent dar nici imanent – cu adevarat grăiesc Adevarul, care este Rea­li­ta­tea supremă: eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  7. संविद्धि सर्वकरणानि नभोनिभानि संविद्धि सर्वविषयांश्च नभोनिभांश्च। संविद्धि चैकममलं न हि बन्धमुक्तं ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • saṃviddhi sarva + karaṇāni nabho + nibhāni saṃviddhi sarva + viṣayāṃś – ca nabhonibhāṃś – ca, saṃviddhi ca – ekam – amalaṃ na hi bandha + muktaṃ jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Cunoaște toate instrumentele (indriya) ca fiind aidoma efemerului nor! Cunoaște toate obiectele simțurilor ca fiind aidoma efemerului nor! Cunoaște-L pe Unul care este pur, cum că nu-i nici legat, nici liber! Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  8. दुर्बोधबोधगहनो न भवामि तात दुर्लक्ष्यलक्ष्यगहनो न भवामि तात। आसन्नरूपगहनो न भवामि तात ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • durbodha + bodha + gahano na bhavāmi tāta durlakṣya + lakṣya + gahano na bhavāmi tāta, āsanna + rūpa + gahano na bhavāmi tāta jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Tată! Eu nu sunt greu de cunoscut, dar nici ascuns în cunoaștere. Tată! Eu nu sunt greu de perceput, dar nici ascuns în perceptibil. Tată! Eu nu sunt ascuns în formele înconjuratoare. Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  9. निष्कर्मकर्मदहनो ज्वलनो भवामि निर्दुःखदुःखदहनो ज्वलनो भवामि। निर्देहदेहदहनो ज्वलनो भवामि ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • niṣkarma + karma + dahano jvalano bhavāmi nirduḥkha + duḥkha + dahano jvalano bhavāmi, nirdeha + deha + dahano jvalano bhavāmi jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Sunt focul ce mistuie fapta și nefapta. Sunt focul ce mistuie suferința și plăcerea. Sunt focul ce mistuie trupescul și netrupescul. Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  10. निष्पापपापदहनो हि हुताशनोऽहं निर्धर्मधर्मदहनो हि हुताशनोऽहम्। निर्बन्धबन्धदहनो हि हुताशनोऽहं ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • niṣpāpa + pāpa + dahano hi hutāśano – ahaṃ nirdharma + dharma + dahano hi hutāśano – aham, nirbandha + bandha + dahano hi hutāśano – ahaṃ jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Eu sunt focul ce mistuie păcatul și virtutea. Eu sunt focul ce mistuie datoria și non-datoria. Eu sunt focul ce mistuie legătura și non-legătura. Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  11. निर्भावभावरहितो न भवामि वत्स निर्योगयोगरहितो न भवामि वत्स। निश्चित्तचित्तरहितो न भवामि वत्स ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • nirbhāva + bhāva + rahito na bhavāmi vatsa niryoga + yoga + rahito na bhavāmi vatsa, niścitta + citta + rahito na bhavāmi vatsa jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Copile! Nu sunt fără existență ori fără inexistență. Copile! Nu sunt fără unire ori fără despărțire. Copile! Nu sunt fără minte ori fără non-minte. Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  12. निर्मोहमोहपदवीति न मे विकल्पो निःशोकशोकपदवीति न मे विकल्पः। निर्लोभलोभपदवीति न मे विकल्पो ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • nirmoha + moha + padavīti na me vikalpo niḥśoka + śoka + padavīti na me vikalpaḥ, nirlobha + lobha + padavīti na me vikalpo jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Pentru mine nu există alegere precum iluzie-non-iluzie. Pentru mine nu există alegere precum suferință-non-suferință. Pentru mine nu există alegere precum lăcomie-non-lăcomie. Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  13. संसारसन्ततिलता न च मे कदाचित् सन्तोषसन्ततिसुखो न च मे कदाचित्। अज्ञानबन्धनमिदं न च मे कदाचित् ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • saṃsāra + santatilatā na ca me kadācit santoṣa + santati + sukho na ca me kadācit, ajñāna + bandhanam – idaṃ na ca me kadācit jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Extinderea saṃsārei precum o plantă agățătoare nu este câtuși de puțin a mea.
      Bucuria neîntreruptei împliniri nu este câtuși de puțin a mea. Această încătușare datorată ignoranței, nu este câtuși de puțin a mea. Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  14. संसारसन्ततिरजो न च मे विकारः सन्तापसन्ततितमो न च मे विकारः। सत्त्वं स्वधर्मजनकं न च मे विकारो ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • saṃsāra + santati + rajo na ca me vikāraḥ santāpa + santati + tamo na ca me vikāraḥ, sattvaṃ svadharma + janakaṃ na ca me vikāro jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Activitatea (rajas) din manifestarea lumii, nu este o modificare a mea. Inerția (tamas) din manifestarea suferinței, nu este o modificare a mea. Puritatea (sattva) care produce propria virtute, nu este o modificare a mea. Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  15. सन्तापदुःखजनको न विधिः कदाचित्सन्तापयोगजनितं न मनः कदाचित्। यस्मादहङ्कृतिरियं न च मे कदाचित् ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • santāpa + duḥkha + janako na vidhiḥ kadācit santāpa + yoga + janitaṃ na manaḥ kadācit, yasmād – ahaṅkṛtir – iyaṃ na ca me kadācit jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Deoarece nu am nici un pic de egoism, nu există nici un fel de activitate care să genereze suferință și nefericire, nu există câtuși de puțin minte care să fie produsă de contactul cu suferința – eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  16. निष्कम्पकम्पनिधनं न विकल्पकल्पं स्वप्नप्रबोधनिधनं न हिताहितं हि। निःसारसारनिधनं न चराचरं हि ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • niṣkampa + kampa + nidhanaṃ na vikalpa + kalpaṃ svapna + prabodha + nidhanaṃ na hitāhitaṃ hi, niḥsāra + sāra + nidhanaṃ na cara + acaraṃ hi jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Sunt anihilarea atât a ceea ce este mișcător cât și a ceea ce este nemișcător – dar nu sunt nici decizie și nici indecizie! Sunt anihilarea atât a stării de veghe cât și a somnului – dar nu sunt nici bun, nici rău! Sunt anihilarea atât a esențialului cât și a neesențialului – dar nu sunt nici ceea ce se mișcă, nici ceea ce nu se mișcă! Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  17. नो वेद्यवेदकमिदं न च हेतुतर्क्यं वाचामगोचरमिदं न मनो न बुद्धिः। एवं कथं हि भवतः कथयामि तत्त्वं ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • no vedya + vedakam – idaṃ na ca hetu + tarkyaṃ vācām – agocaram – idaṃ na mano na buddhiḥ, evaṃ kathaṃ hi bhavataḥ kathayāmi tattvaṃ jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Acesta nu este nici cunoscut, dar nici cunoscător, nici argument, dar nici speculație; acesta, fiind inaccesibil cuvântului, nu este nici mintea, dar nici intelectul – atunci cum aș putea să-ți descriu acest Adevăr? Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  18. निर्भिन्नभिन्नरहितं परमार्थतत्त्वमन्तर्बहिर्न हि कथं परमार्थतत्त्वम्। प्राक्सम्भवं न च रतं नहि वस्तु किञ्चित् ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • nirbhinna + bhinna + rahitaṃ parama + artha + tattvamantar + bahir – na hi kathaṃ parama + artha + tattvam, prāksambhavaṃ na ca rataṃ nahi vastu kiñcit jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Rea­li­ta­tea supremă este fără diviziune ori unitate. Rea­li­ta­tea supremă nu-i interioară ori exterioară. Rea­li­ta­tea supremă e deasupra oricărei cauze, nefiind câtuși de puțin plăcerea ori obiectul plăcerii. Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  19. रागादिदोषरहितं त्वहमेव तत्त्वं दैवादिदोषरहितं त्वहमेव तत्त्वम्। संसारशोकरहितं त्वहमेव तत्त्वं ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • rāga + ādi + doṣa + rahitaṃ tv – aham – eva tattvaṃ daiva + ādi + doṣa + rahitaṃ tv – aham – eva tattvam, saṃsāra + śoka + rahitaṃ tv – aham – eva tattvaṃ jñāna + amṛtaṃ samarasaṃ gaganopamo – aham.
    • Eu sunt Rea­li­ta­tea care-i neștirbită de atracție, repulsie etc. Eu sunt Rea­li­ta­tea care-i neștirbită de destin etc. Eu sunt Rea­li­ta­tea care-i lipsită de suferința provocată de saṃsāra. Eu sunt ambrozia cu­noaș­te­rii – samarasa asemenea văz­du­hu­lui.
  20. स्थानत्रयं यदि च नेति कथं तुरीयं कालत्रयं यदि च नेति कथं दिशश्च। शान्तं पदं हि परमं परमार्थतत्त्वं ज्ञानामृतं समरसं गगनोपमोऽहम्॥
    • sthāna + trayaṃ yadi ca neti kathaṃ turīyaṃ kāla + trayaṃ yadi ca neti kathaṃ diśaś – ca, śāntaṃ padaṃ hi paramaṃ parama + artha +