Skip to content

VI.23-40 – Bhagavad-gītā (S. Al-George)

Kindle

– VI.23 –
I

  1. धृतराष्ट्र उवाच। धर्मक्षेत्रे कुरुक्षेत्रे समवेता युयुत्सवः। मामकाः पाण्डवाश्चैव किमकुर्वत सञ्जय॥
  2. सञ्जय उवाच। दृष्ट्वा तु पाण्डवानीकं व्यूढं दुर्योधनस्तदा। आचार्यमुपसङ्गम्य राजा वचनमब्रवीत्॥
    • sañjaya uvāca: dṛṣṭvā tu pāṇḍavānīkaṃ vyūḍhaṃ duryodhanas – tadā, ācāryam – upasaṅgamya rājā vacanam – abravīt.
    • Sañjaya a spus: – După ce a văzut armata fiilor lui Pāṇḍu, des­fă­șu­ra­tă în linie de bătaie, regele Duryodhana apropiindu-se de în­vă­ță­to­rul său (Droṇa) a rostit cuvintele:
  3. पश्यैतां पाण्डुपुत्राणामाचार्य महतीं चमूम्। व्यूढां द्रुपदपुत्रेण तव शिष्येण धीमता॥
    • paśyaitāṃ pāṇḍu + putrāṇām – ācārya mahatīṃ camūm, vyūḍhāṃ drupada + putreṇa tava śiṣyeṇa dhīmatā.
    • – Privește, în­vă­ță­to­rule, marea armată a fiilor lui Pāṇḍu, des­fă­șu­ra­tă în linie de bătaie de către priceputul tău discipol, fiul lui Drupada (Dhṛṣṭadyumna).
  4. अत्र शूरा महेष्वासा भीमार्जुनसमा युधि। युयुधानो विराटश्च द्रुपदश्च महारथः॥
    • atra śūrā maheṣvāsā bhīma + arjuna + samā yudhi, yuyudhāno virāṭaś – ca drupadaś – ca mahā + rathaḥ.
    • Acolo sunt viteji, mari arcași de seama lui Arjuna și Bhīma, în bă­tă­lie: Yuyudhāna, Virāṭa și Drupada cu carul său mare,
  5. धृष्टकेतुश्चेकितानः काशिराजश्च वीर्यवान्। पुरुजित्कुन्तिभोजश्च शैब्यश्च नरपुङ्गवः॥
    • dhṛṣṭaketuś – cekitānaḥ kāśi + rājaś – ca vīryavān, purujit + kunti + bhojaś – ca śaibyaś – ca nara + puṅgavaḥ.
    • Dhṛṣṭaketu, Cekitana și puternicul rege din Kāśi, Purujit, Kuntī, Bhoja și regele Saibya cel puternic ca un taur printre oameni.
  6. युधामन्युश्च विक्रान्त उत्तमौजाश्च वीर्यवान्। सौभद्रो द्रौपदेयाश्च सर्व एव महारथाः॥
    • yudhāmanyuś – ca vikrānta uttamaujāś – ca vīryavān, saubhadro draupadeyāś – ca sarva eva mahā + rathāḥ.
    • Și Yudhāmanyu cel îndrăzneț și Uttamaujas cel puternic, fiul lui Subhadrā și fiii lui Draupadī, toți cu care mari.
  7. अस्माकं तु विशिष्टा ये तान्निबोध द्विजोत्तम। नायका मम सैन्यस्य संज्ञार्थं तान्ब्रवीमि ते॥
    • asmākaṃ tu viśiṣṭā ye tān – nibodha dvija + uttama, nāyakā mama sainyasya saṃjñā + arthaṃ tān – bravīmi te.
    • Cunoaște-i pe cei mai de seamă dintre ai noștri, tu primul între cei de două ori născuți (dvija); ca să-i știi, ți-i voi numi pe acești conducători ai oastei mele:
  8. भवान्भीष्मश्च कर्णश्च कृपश्च समितिञ्जयः। अश्वत्थामा विकर्णश्च सौमदत्तिस्तथैव च॥
    • bhavān – bhīṣmaś – ca karṇaś- ca kṛpaś- ca samitiñ – jayaḥ, aśvatthāmā vikarṇaś – ca saumadattis – tathā – eva ca.
    • Tu însuți și Bhīṣma și Karṇa și Kṛpa, învingători în bătălii, Aśvatthāman și Vikarṇa, precum și fiul lui Somadatta,
  9. अन्ये च बहवः शूरा मदर्थे त्यक्तजीविताः। नानाशस्त्रप्रहरणाः सर्वे युद्धविशारदाः॥
    • anye ca bahavaḥ śūrā mad + arthe tyakta + jīvitāḥ, nānā + śastra + praharaṇāḥ sarve yuddha + viśāradāḥ.
    • Și mulți alți eroi care au renunțat la viață pentru mine, cu felurite arme de atac, îndemânatici în luptă.
  10. अपर्याप्तं तदस्माकं बलं भीष्माभिरक्षितम्। पर्याप्तं त्विदमेतेषां बलं भीमाभिरक्षितम्॥
    • aparyāptaṃ tad – asmākaṃ balaṃ bhīṣma + abhirakṣitam, paryāptaṃ tv – idam – eteṣāṃ balaṃ bhīma + abhirakṣitam.
    • Puțină este oastea noastră, aflată în seama lui Bhīṣma, multă este oastea lor, aflată în seama lui Bhīma.
  11. अयनेषु च सर्वेषु यथाभागमवस्थिताः। भीष्ममेवाभिरक्षन्तु भवन्तः सर्व एव हि॥
    • ayaneṣu ca sarveṣu yathā + bhāgam – avasthitāḥ, bhīṣmam – eva – abhirakṣantu bhavantaḥ sarva eva hi.
    • Oriunde ați fi, toate măriile voas­tre, fiecare din locul în care stă, doar pe Bhīṣma să-l păzească.
  12. तस्य सञ्जनयन्हर्षं कुरुवृद्धः पितामहः। सिंहनादं विनद्योच्चैः शङ्खं दध्मौ प्रतापवान्॥
    • tasya sañjanayan – harṣaṃ kuru + vṛddhaḥ pitāmahaḥ, siṃha + nādaṃ vinadyoccaiḥ śaṅkhaṃ dadhmau pratāpavān.
    • Spre bucuria acestuia, cel mai bătrân din neamul Kuru, străbunul cel voinic, dând un răcnet puternic ca de leu, a suflat în scoică.
  13. ततः शङ्खाश्च भेर्यश्च पणवानकगोमुखाः। सहसैवाभ्यहन्यन्त स शब्दस्तुमुलोऽभवत्॥
    • tataḥ śaṅkhāś – ca bheryaś – ca paṇavānaka + go + mukhāḥ, sahasā – eva – abhyahanyanta sa śabdas – tumulo – abhavat.
    • Atunci, scoicile și to­be­le mari, to­be­le mici, trompetele mari ră­su­na­ră deodată; vuetul a fost clocotitor.
  14. ततः श्वेतैर्हयैर्युक्ते महति स्यन्दने स्थितौ। माधवः पाण्डवश्चैव दिव्यौ शङ्खौ प्रदध्मतुः॥
    • tataḥ śvetair – hayair – yukte mahati syandane sthitau, mādhavaḥ pāṇḍavaś – ca – eva divyau śaṅkhau pradadhmatuḥ.
    • Atunci, în marele lor car tras de cai albi, Mādhava și Pāṇḍava su­fla­ră în scoicile lor divine.
  15. पाञ्चजन्यं हृषीकेशो देवदत्तं धनञ्जयः। पौण्ड्रं दध्मौ महाशङ्खं भीमकर्मा वृकोदरः॥
  16. अनन्तविजयं राजा कुन्तीपुत्रो युधिष्ठिरः। नकुलः सहदेवश्च सुघोषमणिपुष्पकौ॥
    • ananta + vijayaṃ rājā kuntī + putro yudhiṣṭhiraḥ, nakulaḥ sahadevaś – ca sughoṣa + maṇi + puṣpakau.
    • Regele Yudhiṣṭhira, fiul lui Kuntī a suflat în Anantavijaya, Nakula și Sahadeva în Sughoṣa și Maṇipuṣpaka.
  17. काश्यश्च परमेष्वासः शिखण्डी च महारथः। धृष्टद्युम्नो विराटश्च सात्यकिश्चापराजितः॥
    • kāśyaś – ca parameṣvāsaḥ śikhaṇḍī ca mahā + rathaḥ, dhṛṣṭadyumno virāṭaś – ca sātyakiś – ca – aparājitaḥ.
    • Marele arcaș din Kāśi și marele războinic Śikhandin, Dhṛṣṭadyumna și Virāṭa și neînvinsul Satyaki,
  18. द्रुपदो द्रौपदेयाश्च सर्वशः पृथिवीपते। सौभद्रश्च महाबाहुः शङ्खान्दध्मुः पृथक्पृथक्॥
    • drupado draupadeyāś – ca sarvaśaḥ pṛthivīpate, saubhadraś – ca mahā + bāhuḥ śaṅkhāndadhmuḥ pṛthak + pṛthak.
    • Drupada, fiii lui Draupadī și regele Saubhadra cu brațul mare, din toate părțile, o rege, făceau să sune fiecare scoica sa.
  19. स घोषो धार्तराष्ट्राणां हृदयानि व्यदारयत्। नभश्च पृथिवीं चैव तुमुलोऽभ्यनुनादयन्॥
    • sa ghoṣo dhārtarāṣṭrāṇāṃ hṛdayāni vyadārayat, nabhaś – ca pṛthivīṃ ca – eva tumulo – abhyanunādayan
    • Sunetul tumultuos a sfâșiat inimile celor ai lui Dhṛtarāṣṭra, făcând să răsune cerul și pământul.
  20. अथ व्यवस्थितान्दृष्ट्वा धार्तराष्ट्रान् कपिध्वजः। प्रवृत्ते शस्त्रसम्पाते धनुरुद्यम्य पाण्डवः॥
    • atha vyavasthitān – dṛṣṭvā dhārtarāṣṭrān kapi + dhvajaḥ, pravṛtte śastra + sampāte dhanur – udyamya pāṇḍavaḥ.
    • Atunci, văzându-i pe cei ai lui Dhṛtarāṣṭra gata de luptă, Pāṇḍava, al cărui steag purta o maimuță ca semn, când să înceapă lupta, ridicându-și arcul,
  21. हृषीकेशं तदा वाक्यमिदमाह महीपते। अर्जुन उवाच। सेनयोरुभयोर्मध्ये रथं स्थापय मेऽच्युत॥
    • hṛṣīkeśaṃ tadā vākyam – idam – āha mahīpate, arjuna uvāca: senayor – ubhayor – madhye rathaṃ sthāpaya me – acyuta.
    • Îi spuse, o rege, aceste vorbe lui Hṛṣīkeśa: „Oprește-mi carul meu, o Acyuta, între cele două oști,
  22. यावदेतान्निरीक्षेऽहं योद्धुकामानवस्थितान्। कैर्मया सह योद्धव्यमस्मिन् रणसमुद्यमे॥
    • yāvad – etān – nirīkṣe – ahaṃ yoddhukāmān – avasthitān, kairmayā saha yoddhavyam – asmin raṇasamudyame.
    • Ca să-i văd aliniați și dornici de luptă pe cei cu care mi-e dat să mă lupt în această bă­tă­lie ce se stârnește.
  23. योत्स्यमानानवेक्षेऽहं य एतेऽत्र समागताः। धार्तराष्ट्रस्य दुर्बुद्धेर्युद्धे प्रियचिकीर्षवः॥
    • yotsyamānānavekṣe – ahaṃ ya ete – atra samāgatāḥ, dhārtarāṣṭrasya durbuddher – yuddhe priyacikīrṣavaḥ.
    • Pe cei strânși aici, îi văd dornici să se lupte, dornici să facă în luptă placul netrebnicului fiu al lui Dhṛtarāṣṭra”.
  24. सञ्जय उवाच। एवमुक्तो हृषीकेशो गुडाकेशेन भारत। सेनयोरुभयोर्मध्ये स्थापयित्वा रथोत्तमम्॥
    • sañjaya uvāca: evam – ukto hṛṣīkeśo guḍākeśena bhārata, senayor – ubhayor – madhye sthāpayitvā ratha + uttamam.
    • La aceste cuvinte ale lui Guḍākeśa, o Bhārata, Hṛṣīkeśa oprind între cele două armate carul neîntrecut,
  25. भीष्मद्रोणप्रमुखतः सर्वेषां च महीक्षिताम्। उवाच पार्थ पश्यैतान्समवेतान्कुरूनिति॥
    • bhīṣma + droṇa + pramukhataḥ sarveṣāṃ ca mahīkṣitām, uvāca pārtha paśyaitān – samavetān – kurūn – iti.
    • În fața lui Bhīṣma, Droṇa și a tuturor regilor, spuse: „O, fiu al lui Pṛthā, privește-i adunați pe toți aceștia din neamul lui Kuru”.
  26. तत्रापश्यत्स्थितान्पार्थः पितॄनथ पितामहान्। आचार्यान्मातुलान्भ्रातॄन्पुत्रान्पौत्रान्सखींस्तथा॥
    • tatra – apaśyat – sthitān – pārthaḥ pitṝnatha pitāmahān, ācāryān – mātulān – bhrātṝn – putrān – pautrān – sakhīṃ – stathā.
    • Fiul lui Pṛthā zări atunci cum stăteau în ambele oști, părinți, străbuni, învățători (guru), unchi, frați, copii, nepoți și ortaci, socri și prieteni.
  27. श्वशुरान्सुहृदश्चैव सेनयोरुभयोरपि। तान्समीक्ष्य स कौन्तेयः सर्वान्बन्धूनवस्थितान्॥
    • śvaśurānsuhṛdaś – ca – eva senayor – ubhayor – api, tān – samīkṣya sa kaunteyaḥ sarvān – bandhūn – avasthitān.
    • Fiul lui Kuntī văzându-și toate rudele aliniate, în descumpănire, vorbi îndurerat:
  28. कृपया परयाविष्टो विषीदन्निदमब्रवीत्। अर्जुन उवाच। दृष्ट्वेमं स्वजनं कृष्ण युयुत्सुं समुपस्थितम्॥
    • kṛpayā parayāviṣṭo viṣīdannidamabravīt, arjuna uvāca: dṛṣṭvemaṃ svajanaṃ kṛṣṇa yuyutsuṃ samupasthitam.
    • Arjuna a spus: Privindu-mi neamul, o Kṛṣṇa, adunat dornic de a se bate, mi se înmoaie picioarele, gura mi se usucă,
  29. सीदन्ति मम गात्राणि मुखं च परिशुष्यति। वेपथुश्च शरीरे मे रोमहर्षश्च जायते॥
    • sīdanti mama gātrāṇi mukhaṃ ca pariśuṣyati, vepathuś – ca śarīre me romaharṣaś – ca jāyate.
    • Prin trup îmi trece un fior, mi se ridică părul, arcul Gāṇḍīva îmi scapă din mână și pielea îmi arde;
  30. गाण्डीवं स्रंसते हस्तात्त्वक्चैव परिदह्यते। न च शक्नोम्यवस्थातुं भ्रमतीव च मे मनः॥
    • gāṇḍīvaṃ sraṃsate hastāttvak – ca – eva paridahyate, na ca śaknomy – avasthātuṃ bhramatīva ca me manaḥ.
    • Nu ma pot ține pe picioare, mintea mi se risipește, iar semnele, o Keśava, le văd potrivnice;
  31. निमित्तानि च पश्यामि विपरीतानि केशव। न च श्रेयोऽनुपश्यामि हत्वा स्वजनमाहवे॥
    • nimittāni ca paśyāmi viparītāni keśava, na ca śreyo – anupaśyāmi hatvā svajanamāhave.
    • Și nu văd la ce-ar fi bun să-mi ucid rudele în bă­tă­lie; nu doresc izbânda, o Kṛṣṇa, nici domnia și nici plăcerile.
  32. न काङ्क्षे विजयं कृष्ण न च राज्यं सुखानि च। किं नो राज्येन गोविन्द किं भोगैर्जीवितेन वा॥
    • na kāṅkṣe vijayaṃ kṛṣṇa na ca rājyaṃ sukhāni ca, kiṃ no rājyena govinda kiṃ bhogair – jīvitena vā.
    • La ce ne este bună domnia, o Govinda, la ce ne sunt bune bucuriile sau chiar viața?
  33. येषामर्थे काङ्क्षितं नो राज्यं भोगाः सुखानि च। त इमेऽवस्थिता युद्धे प्राणांस्त्यक्त्वा धनानि च॥
    • yeṣām – arthe kāṅkṣitaṃ no rājyaṃ bhogāḥ sukhāni ca, ta ime – avasthitā yuddhe prāṇāṃs – tyaktvā dhanāni ca.
    • Cei pentru care dorim domnia, bucuriile și plăcerile, iată-i, stând gata de luptă, renunțând la viață și la avuții;
  34. आचार्याः पितरः पुत्रास्तथैव च पितामहाः। मातुलाः श्वशुराः पौत्राः श्यालाः सम्बन्धिनस्तथा॥
    • ācāryāḥ pitaraḥ putrās – tathā – eva ca pitāmahāḥ, mātulāḥ śvaśurāḥ pautrāḥ śyālāḥ sambandhinas – tathā.
    • Învățători (ācāry), părinți (pitṛ), fii (putra), precum și bunici (pitāmaha), unchi (mātula), socri, nepoți, cumnați și rubedenii,
  35. एतान्न हन्तुमिच्छामि घ्नतोऽपि मधुसूदन। अपि त्रैलोक्यराज्यस्य हेतोः किं नु महीकृते॥
    • etān – na hantum – icchāmi ghnato – api madhusūdana, api trailokya + rājyasya hetoḥ kiṃ nu mahī + kṛte.
    • Pe aceștia nu vreau să-i omor, de-ar fi să mă omoare ei, o Madhusūdana, nici pentru domnia celor trei lumi; darmite pentru cea a pământului?
  36. निहत्य धार्तराष्ट्रान्नः का प्रीतिः स्याज्जनार्दन। पापमेवाश्रयेदस्मान्हत्वैतानाततायिनः॥
    • nihatya dhārtarāṣṭrān – naḥ kā prītiḥ syāj – janārdana, pāpam – eva + āśrayed – asmān – hatvā – etān – ātatāyinaḥ.
    • Ce bucurie am avea, o Janārdana, ucigându-i pe cei ai lui Dhṛtarāṣṭra? Păcatul ar cădea pe noi, ucigând acești nelegiuiți înarmați.
  37. तस्मान्नार्हा वयं हन्तुं धार्तराष्ट्रान्स्वबान्धवान्। स्वजनं हि कथं हत्वा सुखिनः स्याम माधव॥
    • tasmān – nārhā vayaṃ hantuṃ dhārtarāṣṭrānsvabāndhavān, svajanaṃ hi kathaṃ hatvā sukhinaḥ syāma mādhava.
    • De aceea, noi nu putem ucide pe cei ai lui Dhṛtarāṣṭra, care ne sunt rude; ucigându-ne rudele, cum am putea fi fericiți, o Mādhava?
  38. यद्यप्येते न पश्यन्ति लोभोपहतचेतसः। कुलक्षयकृतं दोषं मित्रद्रोहे च पातकम्॥
    • yady – apy – ete na paśyanti lobha + upahata + cetasaḥ, kula + kṣaya + kṛtaṃ doṣaṃ mitra + drohe ca pātakam.
    • Chiar dacă aceștia nu văd, cu mintea pradă pasiunii, păcatul de a-ți distruge familia și păcatul de a ataca prietenul,
  39. कथं न ज्ञेयमस्माभिः पापादस्मान्निवर्तितुम्। कुलक्षयकृतं दोषं प्रपश्यद्भिर्जनार्दन॥
    • kathaṃ na jñeyam – asmābhiḥ pāpād – asmān – nivartitum, kula + kṣaya + kṛtaṃ doṣaṃ prapaśyadbhir – janārdana.
    • Cum să nu știm noi să ne oprim de la acest păcat, o Janārdana, noi care cunoaștem ce-i păcatul de a-ți distruge familia?
  40. कुलक्षये प्रणश्यन्ति कुलधर्माः सनातनाः। धर्मे नष्टे कुलं कृत्स्नमधर्मोऽभिभवत्युत॥
    • kula + kṣaye praṇaśyanti kula + dharmāḥ sanātanāḥ, dharme naṣṭe kulaṃ kṛtsnam – adharmo – abhibhavatyuta.
    • Familia fiind distrusă, pier Legile eterne ale familiei; pierind Legea, fărădelegea pune stăpânire pe întreaga familie.
  41. अधर्माभिभवात्कृष्ण प्रदुष्यन्ति कुलस्त्रियः। स्त्रीषु दुष्टासु वार्ष्णेय जायते वर्णसङ्करः॥
    • adharma + abhibhavāt – kṛṣṇa praduṣyanti kula + striyaḥ, strīṣu duṣṭāsu vārṣṇeya jāyate varṇa + saṅkaraḥ.
    • Când stăpânește fărădelegea, o Kṛṣṇa, femeile se depravează; depravarea femeilor, o Vārṣṇeya, duce la amestecul castelor.
  42. सङ्करो नरकायैव कुलघ्नानां कुलस्य च। पतन्ति पितरो ह्येषां लुप्तपिण्डोदकक्रियाः॥
    • saṅkaro narakāya – eva kula + ghnānāṃ kulasya ca, patanti pitaro hy – eṣāṃ lupta + piṇḍa + udaka + kriyāḥ.
    • Acest amestec aduce infernul, nu numai pentru cel ce-și ucide familia, dar chiar pentru familie: străbunii lipsiți de ritul turtelor (piṇḍa) și al apei cad în infern.
  43. दोषैरेतैः कुलघ्नानां वर्णसङ्करकारकैः। उत्साद्यन्ते जातिधर्माः कुलधर्माश्च शाश्वताः॥
    • doṣair – etaiḥ kula + ghnānāṃ varṇa + saṅkara + kārakaiḥ, utsādyante jāti + dharmāḥ kula + dharmāś – ca śāśvatāḥ.
    • Prin aceste păcate (doṣa) ale celor care își ucid familia (kula), care produc amestecul castelor (varṇa), sunt răsturnate legile (dharma) eterne ale castei și ale familiei.
  44. उत्सन्नकुलधर्माणां मनुष्याणां जनार्दन। नरके नियतं वासो भवतीत्यनुशुश्रुम॥
    • utsanna + kula + dharmāṇāṃ manuṣyāṇāṃ janārdana, narake niyataṃ vāso bhavati – ity – anuśuśruma.
    • Celor care strică legile familiei, o Janārdana, infernul le este lăcașul orânduit; așa am aflat.
  45. अहो बत महत्पापं कर्तुं व्यवसिता वयम्। यद्राज्यसुखलोभेन हन्तुं स्वजनमुद्यताः॥
    • aho bata mahat + pāpaṃ kartuṃ vyavasitā vayam, yad + rājya + sukha + lobhena hantuṃ svajanam – udyatāḥ.
    • Vai, eram hotărâți să facem un mare păcat când ne pregăteam să ne ucidem familia de dragul plăcerilor și al domniei.
  46. यदि मामप्रतीकारमशस्त्रं शस्त्रपाणयः। धार्तराष्ट्रा रणे हन्युस्तन्मे क्षेमतरं भवेत्॥
    • yadi mām – apratīkāram – aśastraṃ śastra + pāṇayaḥ, dhārtarāṣṭrā raṇe hanyustan – me kṣemataraṃ bhavet.
    • Mi-ar fi mai bine dacă, fără să mă opun, și neînarmat, cei ai lui Dhṛtarāṣṭra m-ar ucide cu arma în mână.
  47. सञ्जय उवाच। एवमुक्त्वार्जुनः सङ्ख्ये रथोपस्थ उपाविशत्। विसृज्य सशरं चापं शोकसंविग्नमानसः॥
    • sañjaya uvāca: evam – uktvā – arjunaḥ saṅkhye ratha + upastha upāviśat, visṛjya saśaraṃ cāpaṃ śoka + saṃvigna + mānasaḥ.
    • Sañjaya a spus: Vorbind astfel, Arjuna, în plină bă­tă­lie, s-a așezat în car, lăsând să-i cadă arcul și săgețile, cu inima cuprinsă de mâhnire.

तत्सदिति श्रीमद्भगवद्गीतासूपनिषत्सु ब्रह्मविद्यायां योगशास्त्रे श्रीकृष्णार्जुनसंवादे अर्जुनविषादयोगो नाम प्रथमोऽध्यायः॥

oṃ tat + sad – iti śrīmad + bhagavad + gītāsu – upaniṣatsu brahma + vidyāyāṃ yoga + śāstre śrī + kṛṣṇa + arjuna + saṃvāde arjuna + viṣāda + yogo nāma prathamo – adhyāyaḥ.


– VI.24 –
II

  1. सञ्जय उवाच। तं तथा कृपयाविष्टमश्रुपूर्णाकुलेक्षणम्। विषीदन्तमिदं वाक्यमुवाच मधुसूदनः॥
    • sañjaya uvāca: taṃ tathā kṛpayāviṣṭam – aśru + pūrṇākula + ikṣaṇam, viṣīdantam – idaṃ vākyam – uvāca madhusūdanaḥ.
    • Sañjaya a spus: – Acestuia cuprins de milă, cu ochii tulburați și plini de lacrimi, descumpănit, Madhusūdana îi spuse aceste vorbe:
  2. श्रीभगवानुवाच। कुतस्त्वा कश्मलमिदं विषमे समुपस्थितम्। अनार्यजुष्टमस्वर्ग्यमकीर्तिकरमर्जुन॥
    • śrī + bhagavān – uvāca: kutastvā kaśmalam – idaṃ viṣame samupasthitam, anārya + juṣṭam – asvargyam – akīrti + karam – arjuna.
    • Bhagavat a spus: – De unde această disperare ce te cuprinde în clipa încercării, o Arjuna, demnă doar de unul ce nu-i nobil, care nu-ți deschide cerul și îți strică faima?
  3. क्लैब्यं मा स्म गमः पार्थ नैतत्त्वय्युपपद्यते। क्षुद्रं हृदयदौर्बल्यं त्यक्त्वोत्तिष्ठ परन्तप॥
    • klaibyaṃ mā sma gamaḥ pārtha na – etat – tvayy – upapadyate, kṣudraṃ hṛdaya + daurbalyaṃ tyaktvā – uttiṣṭha paran + tapa.
    • Fii fără slăbiciune, fiu al lui Pṛthā, aceasta nu ți se potrivește; gonind din inimă josnica slăbiciune, ridică-te, o tu care-ți distrugi dușmanii.
  4. अर्जुन उवाच। कथं भीष्ममहं सङ्ख्ये द्रोणं च मधुसूदन। इषुभिः प्रतियोत्स्यामि पूजार्हावरिसूदन॥
    • arjuna uvāca: kathaṃ bhīṣmam – ahaṃ saṅkhye droṇaṃ ca madhu + sūdana, iṣubhiḥ pratiyotsyāmi pūjārhāvari + sūdana.
    • Arjuna a spus: – Cum voi trage cu săgeata, o Madhusūdana, în lupta cu Bhīṣma și Droṇa, cei demni de adorare, o tu care-ți învingi dușmanii?
  5. गुरूनहत्वा हि महानुभावान् श्रेयो भोक्तुं भैक्ष्यमपीह लोके। हत्वार्थकामांस्तु गुरूनिहैव भुञ्जीय भोगान् रुधिरप्रदिग्धान्॥
    • gurūnahatvā hi mahānubhāvān śreyo bhoktuṃ bhaikṣyam – api – iha loke, hatvā – artha + kāmāṃs – tu gurūn – iha – eva bhuñjīya bhogān rudhira + pradigdhān.
    • Mai bine să trăiesc cerșind în lume, decât să-i ucid pe marii mei învățători; ucigându-i pe învățători, chiar când râvnesc la bogăție, aș avea parte de hrană pătată cu sânge.
  6. न चैतद्विद्मः कतरन्नो गरीयो यद्वा जयेम यदि वा नो जयेयुः। यानेव हत्वा न जिजीविषामस्तेऽवस्थिताः प्रमुखे धार्तराष्ट्राः॥
    • na ca – etad – vidmaḥ kataranno garīyo yadvā jayema yadi vā no jayeyuḥ, yān – eva hatvā na jijīviṣāmaste – avasthitāḥ pramukhe dhārtarāṣṭrāḥ.
    • Nu știu ce ar fi mai bine pentru noi, dacă am învinge sau dacă am fi învinși; iată-i stând în fața noastră pe cei ai lui Dhṛtarāṣṭra pe care, ucigându-i, n-am mai dori să trăim.
  7. कार्पण्यदोषोपहतस्वभावः पृच्छामि त्वां धर्मसम्मूढचेताः। यच्छ्रेयः स्यान्निश्चितं ब्रूहि तन्मे शिष्यस्तेऽहं शाधि मां त्वां प्रपन्नम्॥
    • kārpaṇya + doṣa + upahata + svabhāvaḥ pṛcchāmi tvāṃ dharma + sammūḍha + cetāḥ, yac + chreyaḥ syān – niścitaṃ brūhi tan – me śiṣyaste – ahaṃ śādhi māṃ tvāṃ prapannam.
    • Cu ființa-mi zdrobită de slăbiciunea (doṣa) milei, te întreb, deoarece datoria (dharma) îmi tulbură mintea (cetas); spune-mi deslușit ce este mai bine; sunt învățăcelul tău, la tine vin, învață-mă!
  8. न हि प्रपश्यामि ममापनुद्याद्यच्छोकमुच्छोषणमिन्द्रियाणाम्। अवाप्य भूमावसपत्नमृद्धं राज्यं सुराणामपि चाधिपत्यम्॥
    • na hi prapaśyāmi mamāpanudyād – yac + chokam – ucchoṣaṇam – indriyāṇām, avāpya bhūmāvasapatnamṛddhaṃ rājyaṃ surāṇām – api ca – adhipatyam.
    • Căci nu văd ce-ar putea alunga supărarea care îmi seacă puterile, chiar de-ar fi să obțin domnia nemarginită și îmbelșugată pe pământ sau stăpânirea supremă a cerului.
  9. सञ्जय उवाच। एवमुक्त्वा हृषीकेशं गुडाकेशः परन्तप। न योत्स्य इति गोविन्दमुक्त्वा तूष्णीं बभूव ह॥
    • sañjaya uvāca: evam – uktvā hṛṣīkeśaṃ guḍākeśaḥ parantapa, na yotsya iti govindam – uktvā tūṣṇīṃ babhūva ha.
    • Sañjaya a spus: – Vorbind așa lui Hṛṣīkeśa, spunându-i lui Govinda „nu voi lupta”, Guḍākeśa, cel care-și distruge dușmanii, tăcu.
  10. तमुवाच हृषीकेशः प्रहसन्निव भारत। सेनयोरुभयोर्मध्ये विषीदन्तमिदं वचः॥
    • tam – uvāca hṛṣīkeśaḥ prahasann – iva bhārata, senayor – ubhayor – madhye viṣīdantam – idaṃ vacaḥ.
    • Hṛṣīkeśa îi spuse surâzând aceste vorbe, o Bhārata, celui descumpănit între cele două oști.
  11. श्रीभगवानुवाच। अशोच्यानन्वशोचस्त्वं प्रज्ञावादांश्च भाषसे। गतासूनगतासूंश्च नानुशोचन्ति पण्डिताः॥
    • śrī + bhagavān – uvāca, aśocyānanvaśocastvaṃ prajñā + vādāṃś – ca bhāṣase, gatāsūnagatāsūṃś – ca nānu + śocanti paṇḍitāḥ.
    • Bhagavat a spus: – Îi plângi pe cei ce nu trebuie să-i plângi și cuvântezi despre înțelepciune; cei învățați nu-i plâng nici pe cei vii, nici pe cei morți.
  12. न त्वेवाहं जातु नासं न त्वं नेमे जनाधिपाः। न चैव न भविष्यामः सर्वे वयमतः परम्॥
    • na tv – eva – ahaṃ jātu nāsaṃ na tvaṃ neme janādhipāḥ, na ca – eva na bhaviṣyāmaḥ sarve vayamataḥ param.
    • N-a fost nici o vreme când eu să nu fi existat sau tu, sau prinții aceștia; la fel, noi nu vom înceta să existăm vreodată cu toții în viitor.
  13. देहिनोऽस्मिन्यथा देहे कौमारं यौवनं जरा। तथा देहान्तरप्राप्तिर्धीरस्तत्र न मुह्यति॥
    • dehino – asmin – yathā dehe kaumāraṃ yauvanaṃ jarā, tathā dehāntara + prāptir – dhīras – tatra na muhyati.
    • Precum cel întrupat în acest trup trece prin copilarie, tinerețe și bătrânețe, tot așa trece după moarte și în alt trup. Cel tare nu este tulburat de aceasta.
  14. मात्रास्पर्शास्तु कौन्तेय शीतोष्णसुखदुःखदाः। आगमापायिनोऽनित्यास्तांस्तितिक्षस्व भारत॥
    • mātrāsparśāstu kaunteya śīta + uṣṇa + sukha + duḥkha + dāḥ, āgama + apāyino – anityāstāṃs – titikṣasva bhārata.
    • Contactele simțurilor cu materia, o fiu al lui Kuntī, sunt reci sau calde, plăcute sau dureroase, vin și se duc, sunt trecătoare; îndură-le, o Bhārata.
  15. यं हि न व्यथयन्त्येते पुरुषं पुरुषर्षभ। समदुःखसुखं धीरं सोऽमृतत्वाय कल्पते॥
    • yaṃ hi na vyathayantyete puruṣaṃ puruṣarṣabha, sama + duḥkha + sukhaṃ dhīraṃ so – amṛtatvāya kalpate.
    • Omul, pe care acestea nu-l clatină, o tu cel puternic ca un taur printre oameni, care este același la suferință și bucurie, numai acela poate căpăta nemurirea.
  16. नासतो विद्यते भावो नाभावो विद्यते सतः। उभयोरपि दृष्टोऽन्तस्त्वनयोस्तत्त्वदर्शिभिः॥
    • na – asato vidyate bhāvo nābhāvo vidyate sataḥ, ubhayor – api dṛṣṭo – antastvanayos – tattva + darśibhiḥ.
    • Nu există existență pentru Neființă și nici non-existență pentru Ființă; hotarul lor este văzut de cel care cunoaște adevărul.
  17. अविनाशि तु तद्विद्धि येन सर्वमिदं ततम्। विनाशमव्ययस्यास्य न कश्चित्कर्तुमर्हति॥
    • avināśi tu tad + viddhi yena sarvam – idaṃ tatam, vināśam – avyayasyāsya na kaścit – kartum – arhati.
    • Să știi că cel ce le-a desfășurat pe toate este nepieritor; nimeni nu poate aduce pieirea celui Neclintit.
  18. अन्तवन्त इमे देहा नित्यस्योक्ताः शरीरिणः। अनाशिनोऽप्रमेयस्य तस्माद्युध्यस्व भारत॥
    • antavanta ime dehā nityasyoktāḥ śarīriṇaḥ, anāśino – aprameyasya tasmād – yudhyasva bhārata.
    • Despre trupurile celui întrupat care este veșnic, nepieritor, de necunoscut, se spune că au un sfârșit; de aceea luptă, o Bhārata!
  19. य एनं वेत्ति हन्तारं यश्चैनं मन्यते हतम्। उभौ तौ न विजानीतो नायं हन्ति न हन्यते॥
    • ya enaṃ vetti hantāraṃ yaś – ca – enaṃ manyate hatam, ubhau tau na vijānīto nāyaṃ hanti na hanyate.
    • Cel care știe că acesta (cel întrupat) ucide, ca și cel care știe că acesta este ucis, amândoi nu știu; acesta nu ucide și nu este ucis.
  20. न जायते म्रियते वा कदाचिन् नायं भूत्वा भविता वा न भूयः। अजो नित्यः शाश्वतोऽयं पुराणो न हन्यते हन्यमाने शरीरे॥
    • na jāyate mriyate vā kadācin nāyaṃ bhūtvā bhavitā vā na bhūyaḥ, ajo nityaḥ śāśvato – ayaṃ purāṇo na hanyate hanyamāne śarīre.
    • El nu se naște și nu moare niciodată; nefiind supus devenirii acum nu va mai deveni nici în viitor: cel nenăscut, etern, neîntrerupt, străvechi, nu este ucis când trupul este ucis.
  21. वेदाविनाशिनं नित्यं य एनमजमव्ययम्। कथं स पुरुषः पार्थ कं घातयति हन्ति कम्॥
    • vedāvināśinaṃ nityaṃ ya enam – ajam – avyayam, kathaṃ sa puruṣaḥ pārtha kaṃ ghātayati hanti kam.
    • Cel care-l cunoaște pe cel nepieritor, etern, nenăscut, neschimbător, o fiu al lui Pṛthā, cum poate crede acest om că face să omoare sau că omoară?
  22. वासांसि जीर्णानि यथा विहाय नवानि गृह्णाति नरोऽपराणि। तथा शरीराणि विहाय जीर्णान्यन्यानि संयाति नवानि देही॥
    • vāsāṃsi jīrṇāni yathā vihāya navāni gṛhṇāti naro – aparāṇi, tathā śarīrāṇi vihāya jīrṇānyanyāni saṃyāti navāni dehī.
    • Precum un om care lepădând veșmintele învechite, ia altele noi, așa și cel întrupat, lepădând trupurile învechite, se unește cu altele noi.
  23. नैनं छिन्दन्ति शस्त्राणि नैनं दहति पावकः। न चैनं क्लेदयन्त्यापो न शोषयति मारुतः॥
    • nainaṃ chindanti śastrāṇi na – enaṃ dahati pāvakaḥ, na cainaṃ kledayantyāpo na śoṣayati mārutaḥ.
    • Pe acesta nu-l taie armele, nu-l arde focul, nu-l udă apa și nu-l usucă vântul.
  24. अच्छेद्योऽयमदाह्योऽयमक्लेद्योऽशोष्य एव च। नित्यः सर्वगतः स्थाणुरचलोऽयं सनातनः॥
    • acchedyo – ayam – adāhyo – ayam – akledyo – aśoṣya eva ca, nityaḥ sarvagataḥ sthāṇur – acalo – ayaṃ sanātanaḥ,
    • El nu poate fi tăiat, ars, udat și uscat; el este etern, omniprezent, stabil, imuabil, continuu.
  25. अव्यक्तोऽयमचिन्त्योऽयमविकार्योऽयमुच्यते। तस्मादेवं विदित्वैनं नानुशोचितुमर्हसि॥
    • avyakto – ayam – acintyo – ayam – avikāryo – ayam – ucyate, tasmād – evaṃ viditvainaṃ nānu + śocitum – arhasi.
    • Despre acesta se spune că este nemanifestat, de necuprins cu mintea, neschimbător; de aceea, cunoscându-l așa, nu trebuie să te întristezi.
  26. अथ चैनं नित्यजातं नित्यं वा मन्यसे मृतम्। तथापि त्वं महाबाहो नैवं शोचितुमर्हसि॥
    • atha ca – enaṃ nitya + jātaṃ nityaṃ vā manyase mṛtam, tathā – api tvaṃ mahā + bāho na – evaṃ śocitum – arhasi.
    • Chiar dacă crezi că acesta se naște mereu și moare mereu, totuși, o tu, cel cu brațul mare, nu trebuie să te întristezi.
  27. जातस्य हि ध्रुवो मृत्युर्ध्रुवं जन्म मृतस्य च। तस्मादपरिहार्येऽर्थे न त्वं शोचितुमर्हसि॥
    • jātasya hi dhruvo mṛtyur – dhruvaṃ janma mṛtasya ca, tasmād – aparihārye – arthe na tvaṃ śocitum – arhasi.
    • Moartea este sigură pentru cel născut; nașterea este sigură pentru cel mort; de aceea, lucrul fiind de neînlăturat, tu nu trebuie să te întristezi.
  28. अव्यक्तादीनि भूतानि व्यक्तमध्यानि भारत। अव्यक्तनिधनान्येव तत्र का परिदेवना॥
    • avyakta + ādīni bhūtāni vyakta + madhyāni bhārata, avyakta + nidhanāny – eva tatra kā paridevanā.
    • La început, ființele sunt nemanifestate, la mijloc sunt manifestate și la sfârșit sunt din nou nemanifestate; de ce jeluiești atunci, o Bhārata?
  29. आश्चर्यवत्पश्यति कश्चिदेनमाश्चर्यवद्वदति तथैव चान्यः। आश्चर्यवच्चैनमन्यः श‍ृणोति श्रुत्वाप्येनं वेद न चैव कश्चित्॥
    • āścaryavat – paśyati kaścid – enam – āścaryavad – vadati tathaiva ca – anyaḥ, āścaryavac – ca – enam – anyaḥ śṛṇoti śrutvā – apy – enaṃ veda na ca – eva kaścit.
    • Careva îl privește ca pe ceva minunat, altul vorbeș-te ca de ceva minunat, altul aude despre el ca de ceva minunat, însă, deși auzind de el, niciunul nu-l cunoaște,
  30. देही नित्यमवध्योऽयं देहे सर्वस्य भारत। तस्मात्सर्वाणि भूतानि न त्वं शोचितुमर्हसि॥
    • dehī nityam – avadhyo – ayaṃ dehe sarvasya bhārata, tasmāt – sarvāṇi bhūtāni na tvaṃ śocitum – arhasi.
    • Cel întrupat în toate trupurile este pururi de nevătămat, o Bhārata; de aceea nu trebuie să plângi vreo ființă.
  31. स्वधर्ममपि चावेक्ष्य न विकम्पितुमर्हसि। धर्म्याद्धि युद्धाच्छ्रेयोऽन्यत्क्षत्रियस्य न विद्यते॥
    • svadharmam – api cāvekṣya na vikampitum – arhasi, dharmyād – dhi yuddhāc – chreyo – anyat – kṣatriyasya na vidyate.
    • Privind la Legea ta proprie (svadharma) nu trebuie să tremuri; pentru un războinic nu există nimic mai bun decât lupta înscrisă în Lege.
  32. यदृच्छया चोपपन्नं स्वर्गद्वारमपावृतम्। सुखिनः क्षत्रियाः पार्थ लभन्ते युद्धमीदृशम्॥
    • yadṛcchayā ca – upapannaṃ svarga + dvāram – apāvṛtam, sukhinaḥ kṣatriyāḥ pārtha labhante yuddham – īdṛśam.
    • Fericiți sunt războinicii care, o fiu al lui Pṛthā, au parte din întâmplare de o astfel de luptă, ca de o poartă a cerului deschisă.
  33. अथ चेत्त्वमिमं धर्म्यं सङ्ग्रामं न करिष्यसि। ततः स्वधर्मं कीर्तिं च हित्वा पापमवाप्स्यसि॥
    • atha cet – tvam – imaṃ dharmyaṃ saṅgrāmaṃ na kariṣyasi, tataḥ svadharmaṃ kīrtiṃ ca hitvā pāpam – avāpsyasi.
    • Dacă însă nu vei da această luptă înscrisă în Lege, atunci, trădându-ți Legea proprie și renumele, îți vei atrage păcatul.
  34. अकीर्तिं चापि भूतानि कथयिष्यन्ति तेऽव्ययाम्। सम्भावितस्य चाकीर्तिर्मरणादतिरिच्यते॥
    • akīrtiṃ cāpi bhūtāni kathayiṣyanti te – avyayām, sambhāvitasya ca – akīrtir – maraṇād – atiricyate.
    • Ființele vor face să se povestească despre nefaima ta veșnică; pentru cel ce ține la numele lui, nefaima este mai rea decât moartea.
  35. भयाद्रणादुपरतं मंस्यन्ते त्वां महारथाः। येषां च त्वं बहुमतो भूत्वा यास्यसि लाघवम्॥
    • bhayād – raṇād – uparataṃ maṃsyante tvāṃ mahārathāḥ, yeṣāṃ ca tvaṃ bahu + mato bhūtvā yāsyasi lāghavam.
    • Căpeteniile de oști vor crede că de frică te-ai oprit din luptă și vei ajunge în disprețul celor ce te-au prețuit.
  36. अवाच्यवादांश्च बहून्वदिष्यन्ति तवाहिताः। निन्दन्तस्तव सामर्थ्यं ततो दुःखतरं नु किम्॥
    • avācyavādāṃś – ca bahūn – vadiṣyanti tavāhitāḥ, nindantas – tava sāmarthyaṃ tato duḥkhataraṃ nu kim.
    • Și multe vorbe ce nu-s de spus le vor spune despre tine dușmanii, râzând de bărbăția ta; există ceva mai dureros?
  37. हतो वा प्राप्स्यसि स्वर्गं जित्वा वा भोक्ष्यसे महीम्। तस्मादुत्तिष्ठ कौन्तेय युद्धाय कृतनिश्चयः॥
    • hato vā prāpsyasi svargaṃ jitvā vā bhokṣyase mahīm, tasmād – uttiṣṭha kaunteya yuddhāya kṛta + niścayaḥ.
    • Ucis, vei dobândi cerul; trăind, vei avea parte de pământ. Deci ridică-te, o fiu al lui Kuntī, hotărât pentru luptă.
  38. सुखदुःखे समे कृत्वा लाभालाभौ जयाजयौ। ततो युद्धाय युज्यस्व नैवं पापमवाप्स्यसि॥
    • sukha + duḥkhe same kṛtvā lābha + alābhau jaya + ajayau, tato yuddhāya yujyasva naivaṃ pāpam – avāpsyasi.
    • Făcând egale fericirea cu suferința, câștigul cu pierderea, victoria cu înfrângerea, fii gata de luptă; așa nu-ți vei atrage păcatul.
  39. एषा तेऽभिहिता साङ्ख्ये बुद्धिर्योगे त्विमां श‍ृणु। बुद्ध्या युक्तो यया पार्थ कर्मबन्धं प्रहास्यसि॥
    • eṣā te – abhihitā sāṅkhye buddhiryoge tvimāṃ śṛṇu, buddhyā yukto yayā pārtha karma + bandhaṃ prahāsyasi.
    • Această cunoaștere ți-a fost rostită după doctrina Sāṃkhya; ascult-o acum, după doctrina Yoga, cunoașterea prin stăpânirea căreia, o fiu al lui Pṛthā, vei părasi lanțurile faptei (karman).
  40. नेहाभिक्रमनाशोऽस्ति प्रत्यवायो न विद्यते। स्वल्पमप्यस्य धर्मस्य त्रायते महतो भयात्॥
    • na – iha – abhikrama + nāśo – asti pratyavāyo na vidyate, svalpam – apy – asya dharmasya trāyate mahato bhayāt.
    • Aici, nu există strădanie pierdută, nu se află dare înapoi; oricât de puțin din această lege, și te păzește de marea frică.
  41. व्यवसायात्मिका बुद्धिरेकेह कुरुनन्दन। बहुशाखा ह्यनन्ताश्च बुद्धयोऽव्यवसायिनाम्॥
    • vyavasāyātmikā buddhirekeha kuru + nandana, bahu + śākhā hy – anantāś – ca buddhayo – avyavasāyinām.
    • Aici, o bucurie a neamului Kuru, cunoașterea este unică, hotărâtă; cu multe și nesfârșite ramuri este cunoașterea celor nehotărâți.
  42. यामिमां पुष्पितां वाचं प्रवदन्त्यविपश्चितः। वेदवादरताः पार्थ नान्यदस्तीति वादिनः॥
    • yāmimāṃ puṣpitāṃ vācaṃ pravadantya + vipaścitaḥ, veda + vāda + ratāḥ pārtha na – anyad – asti – iti vādinaḥ.
    • Ce vorbe înflorite spun cei nepricepuți care rămân la învățătura Vedelor, o fiu al lui Pṛthā, care spun „nu există altceva” decât învățătura Vedelor,
  43. कामात्मानः स्वर्गपरा जन्मकर्मफलप्रदाम्। क्रियाविशेषबहुलां भोगैश्वर्यगतिं प्रति॥
    • kāma + ātmānaḥ svarga + parā janma + karma + phala + pradām, kriyāviśeṣa + bahulāṃ bhoga + aiśvarya + gatiṃ prati.
    • Cei dăruiți simțurilor, care năzuiesc la cer, vorbe care dau o nouă naștere ca fruct al faptului, pline de felurite rituri drept cale spre bucurie și putere.
  44. भोगैश्वर्यप्रसक्तानां तयापहृतचेतसाम्। व्यवसायात्मिका बुद्धिः समाधौ न विधीयते॥
    • bhoga + aiśvarya + prasaktānāṃ tayā – apahṛta + cetasām, vyavasāya + ātmikā buddhiḥ samādhau na vidhīyate.
    • Cei înlănțuiți de bucurie și putere, cu gândirea stăpânită de aceste vorbe nu sunt pătrunși în meditație de o cunoaștere hotărâtă.
  45. त्रैगुण्यविषया वेदा निस्त्रैगुण्यो भवार्जुन। निर्द्वन्द्वो नित्यसत्त्वस्थो निर्योगक्षेम आत्मवान्॥
    • trai + guṇya + viṣayā vedā nistrai + guṇyo bhavārjuna, nirdvandvo nitya + sattva + stho niryoga + kṣema ātmavān.
    • Vedele se ocupă de cele trei Tendințe (guṇa); fii fără cele trei Tendințe, o Arjuna, fără dualitate, stând în adevărul veșnic, fără să agonisești bunuri lumești, cu Sinele (ātman) tău.
  46. यावानर्थ उदपाने सर्वतः सम्प्लुतोदके। तावान्सर्वेषु वेदेषु ब्राह्मणस्य विजानतः॥
    • yāvān – artha udapāne sarvataḥ sampluta + udake, tāvān – sarveṣu vedeṣu brāhmaṇasya vijānataḥ.
    • Pe cât folosește un puț înconjurat din toate părțile de apă, pe atât folosesc unui brahman înțelept toate Vedele.
  47. कर्मण्येवाधिकारस्ते मा फलेषु कदाचन। मा कर्मफलहेतुर्भूर्मा ते सङ्गोऽस्त्वकर्मणि॥
    • karmaṇy – eva – adhikāras – te mā phaleṣu kadācana, mā karma + phala + hetur – bhūr – mā te saṅgo – astv – akarmaṇi.
    • Numai fapta să-ți fie conducătoare și niciodată fructele. Să nu ai drept temei fructul faptelor; nu te lega de nefăptuire.
  48. योगस्थः कुरु कर्माणि सङ्गं त्यक्त्वा धनञ्जय। सिद्ध्यसिद्ध्योः समो भूत्वा समत्वं योग उच्यते॥
    • yoga + sthaḥ kuru karmāṇi saṅgaṃ tyaktvā dhanañjaya, siddhy + asiddhyoḥ samo bhūtvā samatvaṃ yoga ucyate.
    • Stând în yoga, îndeplinește faptele, părăsind legătura față de ele, o Dhanañjaya, fiind același la reușită și la nereușită; acestei egalități de spirit i se spune yoga.
  49. दूरेण ह्यवरं कर्म बुद्धियोगाद्धनञ्जय। बुद्धौ शरणमन्विच्छ कृपणाः फलहेतवः॥
    • dūreṇa hy – avaraṃ karma buddhi + yogāddhanañjaya. buddhau śaraṇamanviccha kṛpaṇāḥ phala + hetavaḥ.
    • Fapta este, pe dedeparte, mai prejos de yoga cunoașterii (buddhiyoga), o Dhanañjaya; caută-ți refugiul în cunoaștere; sunt demni de milă cei care au drept temei al faptelor fructul acestora.
  50. बुद्धियुक्तो जहातीह उभे सुकृतदुष्कृते। तस्माद्योगाय युज्यस्व योगः कर्मसु कौशलम्॥
    • buddhi + yukto jahāti – iha ubhe sukṛta + duṣkṛte, tasmād – yogāya yujyasva yogaḥ karmasu kauśalam.
    • Cei care practică yoga cunoașterii se leapădă aici de bine și de rău; de aceea, stăruiește în yoga; yoga este îndemânare în fapte.
  51. कर्मजं बुद्धियुक्ता हि फलं त्यक्त्वा मनीषिणः। जन्मबन्धविनिर्मुक्ताः पदं गच्छन्त्यनामयम्॥
    • karma + jaṃ buddhi + yuktā hi phalaṃ tyaktvā manīṣiṇaḥ, janma + bandha + vinirmuktāḥ padaṃ gacchanty – anāmayam.
    • Înțelepții care practică yoga cunoațterii, lepădându-se de fructul născut din faptă, eliberați de lanțul renașterilor, merg spre tărâmul fără durere.
  52. यदा ते मोहकलिलं बुद्धिर्व्यतितरिष्यति। तदा गन्तासि निर्वेदं श्रोतव्यस्य श्रुतस्य च॥
    • yadā te moha + kalilaṃ buddhir – vyatitariṣyati, tadā gantāsi nirvedaṃ śrotavyasya śrutasya ca.
    • Când cunoașterea ta va trece peste hățișul confuziei, atunci vei ajunge la nepăsarea față de ce ți-e dat să auzi sau față de ce ai auzit.
  53. श्रुतिविप्रतिपन्ना ते यदा स्थास्यति निश्चला। समाधावचला बुद्धिस्तदा योगमवाप्स्यसि॥
    • śruti + vipratipannā te yadā sthāsyati niścalā, samādhāv – acalā buddhis – tadā yogam – avāpsyasi.
    • Când mintea (buddhi), buimacită de revelație (śruti), îți va sta neclintită și hotărâtă în meditație (samādhi), atunci vei obține yoga.
  54. अर्जुन उवाच। स्थितप्रज्ञस्य का भाषा समाधिस्थस्य केशव। स्थितधीः किं प्रभाषेत किमासीत व्रजेत किम्॥
    • arjuna uvāca, sthita + prajñasya kā bhāṣā samādhi + sthasya keśava, sthita + dhīḥ kiṃ prabhāṣeta kim – āsīta vrajeta kim.
    • Arjuna a spus: – Ce se spune despre cel care este neclintit în înțelepciune, care se află în meditație (samādhi), o Keśava? Cum vorbește, cum se așază și cum merge cel cu mintea neclintită?
  55. श्रीभगवानुवाच। प्रजहाति यदा कामान्सर्वान्पार्थ मनोगतान्। आत्मन्येवात्मना तुष्टः स्थितप्रज्ञस्तदोच्यते॥
    • śrī + bhagavān – uvāca, prajahāti yadā kāmān – sarvān – pārtha mano + gatān, ātmany – eva – ātmanā tuṣṭaḥ sthita + prajñas – tadā – ucyate.
    • Bhagavat a spus: – Când se leapadă de toate dorințele care-i vin în minte (manas), o fiu al lui Pṛthā, când se mulțumește în el însuși și cu el însuși, atunci se spune că este neclintit în înțelepciune.
  56. दुःखेष्वनुद्विग्नमनाः सुखेषु विगतस्पृहः। वीतरागभयक्रोधः स्थितधीर्मुनिरुच्यते॥
    • duḥkheṣv – anudvigna + manāḥ sukheṣu vigata + spṛhaḥ, vīta + rāga + bhaya + krodhaḥ sthita + dhīr – munir – ucyate.
    • Despre cel cu mintea (manas) netulburată de durere și fericire, părăsit de dorințe, lipsit de patimă (rāga), frică (bhaya) și mânie (krodha), se spune că este un ascet (muni) cu mintea neclintită.
  57. यः सर्वत्रानभिस्नेहस्तत्तत्प्राप्य शुभाशुभम्। नाभिनन्दति न द्वेष्टि तस्य प्रज्ञा प्रतिष्ठिता॥
    • yaḥ sarvatra – anabhisnehas – tat + tat + prāpya śubha + aśubham, na – abhinandati na dveṣṭi tasya prajñā pratiṣṭhitā.
    • Cel care este desprins oriunde, care fie că dobândește binele sau răul, nu se bucură și nu se supără, acela are înțelepciunea (prajñā) neclintită.
  58. यदा संहरते चायं कूर्मोऽङ्गानीव सर्वशः। इन्द्रियाणीन्द्रियार्थेभ्यस्तस्य प्रज्ञा प्रतिष्ठिता॥
    • yadā saṃharate ca – ayaṃ kūrmo – aṅgāni – iva sarvaśaḥ, indriyāṇiindriya + arthebhyas – tasya prajñā pratiṣṭhitā.
    • Cel care își retrage mereu simțurile de la obiectele lor, precum broasca țestoasă mădularele în carapacea ei, acela are înțelepciunea neclintită.
  59. विषया विनिवर्तन्ते निराहारस्य देहिनः। रसवर्जं रसोऽप्यस्य परं दृष्ट्वा निवर्तते॥
    • viṣayā vinivartante nirāhārasya dehinaḥ, rasa + varjaṃ raso – apy – asya paraṃ dṛṣṭvā nivartate.
    • Obiectele dispar pentru cel întrupat, care nu se hrănește cu ele, dar gustul rămâne; chiar gustul dispare văzându-l pe Cel Suprem.
  60. यततो ह्यपि कौन्तेय पुरुषस्य विपश्चितः। इन्द्रियाणि प्रमाथीनि हरन्ति प्रसभं मनः॥
    • yatato hy – api kaunteya puruṣasya vipaścitaḥ, indriyāṇi pramāthīni haranti prasabhaṃ manaḥ.
    • Chiar ți la omul înțelept care se stăpânește, o fiu al lui Kuntī, simțurile frământate târăsc mintea cu forța.
  61. तानि सर्वाणि संयम्य युक्त आसीत मत्परः। वशे हि यस्येन्द्रियाणि तस्य प्रज्ञा प्रतिष्ठिता॥
    • tāni sarvāṇi saṃyamya yukta āsīta mat + paraḥ, vaśe hi yasya – indriyāṇi tasya prajñā pratiṣṭhitā.
    • Stăpânind toate simțurile, stai concentrat, avându-mă pe mine drept ultim scop; cel care-și are simțurile în stăpânire, acela are înțelepciune neclintită.
  62. ध्यायतो विषयान्पुंसः सङ्गस्तेषूपजायते। सङ्गात्सञ्जायते कामः कामात्क्रोधोऽभिजायते॥
    • dhyāyato viṣayān – puṃsaḥ saṅgas – teṣu – upajāyate, saṅgāt – sañjāyate kāmaḥ kāmāt – krodho – abhijāyate.
    • În omul ce-și îndreaptă mereu gândul spre obiectele simțurilor, se naște legătura cu ele; din legătură se naște dorința, iar din dorință apare mânia;
  63. क्रोधाद्भवति सम्मोहः सम्मोहात्स्मृतिविभ्रमः। स्मृतिभ्रंशाद् बुद्धिनाशो बुद्धिनाशात्प्रणश्यति॥
    • krodhād – bhavati sammohaḥ sammohāt – smṛti + vibhramaḥ, smṛti + bhraṃśād buddhi + nāśo buddhi + nāśāt – praṇaśyati.
    • Din mânie ia ființă tulburarea minții, din tulburarea minții – pierderea ținerii de minte, din pierderea ținerii de minte – distrugerea minții, iar prin distrugerea minții se distruge și el.
  64. रागद्वेषविमुक्तैस्तु विषयानिन्द्रियैश्चरन्। आत्मवश्यैर्विधेयात्मा प्रसादमधिगच्छति॥
    • rāga + dveṣa + vimuktais – tu viṣayān – indriyaiś – caran, ātma + vaśyair – vidheya + ātmā prasādam – adhigacchati.
    • Cel care trece printre lucruri cu simțurile dezbărate de patimă și ură, aflate în stăpânirea Sinelui (ātman), stăpân pe el, acela ajunge la limpezirea minții.
  65. प्रसादे सर्वदुःखानां हानिरस्योपजायते। प्रसन्नचेतसो ह्याशु बुद्धिः पर्यवतिष्ठते॥
    • prasāde sarva + duḥkhānāṃ hānirasya – upajāyate, prasanna + cetaso hy – āśu buddhiḥ paryavatiṣṭhate.
    • Din limpezirea minții se naște încetarea tuturor durerilor sale; în mintea limpezită, cunoașterea (buddhi) se întărește repede.
  66. नास्ति बुद्धिरयुक्तस्य न चायुक्तस्य भावना। न चाभावयतः शान्तिरशान्तस्य कुतः सुखम्॥
    • na – asti buddhir – ayuktasya na ca – ayuktasya bhāvanā, na ca – abhāvayataḥ śāntir – aśāntasya kutaḥ sukham.
    • Nu există cunoaștere pentru cel fără yoga; pentru cel fără yoga nu există contemplație, pentru cel fără contemplație nu există pace; de unde să vină fericirea pentru cel fără pace?
  67. इन्द्रियाणां हि चरतां यन्मनोऽनुविधीयते। तदस्य हरति प्रज्ञां वायुर्नावमिवाम्भसि॥
    • indriyāṇāṃ hi caratāṃ yan – mano – anuvidhīyate, tad – asya harati prajñāṃ vāyur – nāvam – iva – ambhasi.
    • Minții copleșite de rătăcirea simțurilor, înțelepciunea îi este luată precum corabia de vânt, pe ape.
  68. तस्माद्यस्य महाबाहो निगृहीतानि सर्वशः। इन्द्रियाणीन्द्रियार्थेभ्यस्तस्य प्रज्ञा प्रतिष्ठिता॥
    • tasmād – yasya mahā + bāho nigṛhītāni sarvaśaḥ, indriyāṇiindriya + arthebhyas – tasya prajñā pratiṣṭhitā.
    • De aceea, o tu cel cu brațul mare, celui ale cărui simțuri sunt mereu retrase de la obiectele lor, înțelepciunea îi este neclintită.
  69. या निशा सर्वभूतानां तस्यां जागर्ति संयमी। यस्यां जाग्रति भूतानि सा निशा पश्यतो मुनेः॥
    • yā niśā sarva + bhūtānāṃ tasyāṃ jāgarti saṃyamī, yasyāṃ jāgrati bhūtāni sā niśā paśyato muneḥ.
    • Când este noapte pentru toate ființele, cel care se stăpânește veghează; când este veghe pentru ființe, pentru înțeleptul care ve­de Sinele e noapte.
  70. आपूर्यमाणमचलप्रतिष्ठं समुद्रमापः प्रविशन्ति यद्वत्। तद्वत्कामा यं प्रविशन्ति सर्वे स शान्तिमाप्नोति न कामकामी॥
    • āpūryamāṇam – acala + pratiṣṭhaṃ samudram – āpaḥ praviśanti yadvat, tadvat – kāmā yaṃ praviśanti sarve sa śāntim – āpnoti na kāma + kāmī.
    • Acela dobândește pacea, în care se pierd toate dorințele precum se pierd apele în oceanul care umplându-se stă neclintit în țărmurile sale, și nu acela care dorește dorințele.
  71. विहाय कामान्यः सर्वान्पुमांश्चरति निःस्पृहः। निर्ममो निरहङ्कारः स शान्तिमधिगच्छति॥
    • vihāya kāmānyaḥ sarvān – pumāṃś – carati niḥspṛhaḥ, nirmamo nirahaṅkāraḥ sa śāntim – adhigacchati.
    • Omul care izgonind dorințele trăiește fără dorinți, fără să gândească „al meu” și „eu”, acela ajunge la pace.
  72. एषा ब्राह्मी स्थितिः पार्थ नैनां प्राप्य विमुह्यति। स्थित्वास्यामन्तकालेऽपि ब्रह्मनिर्वाणमृच्छति॥
    • eṣā brāhmī sthitiḥ pārtha na – enāṃ prāpya vimuhyati, sthitvā – asyāmantakāle – api brahma + nirvāṇam – ṛcchati.
    • Aceasta este, o fiu al lui Pṛthā, starea în Brahman (brahmi-sthiti) pe care dobândind-o nu te mai tulburi; omul dobândind-o, fie și în ceasul morții, ajunge la stingerea în Brahman (brahma-nirvāṇa).

तत्सदिति श्रीमद्भगवद्गीतासूपनिषत्सु ब्रह्मविद्यायां योगशास्त्रे श्रीकृष्णार्जुनसंवादे साङ्ख्ययोगो नाम द्वितीयोऽध्यायः॥ २॥
अथ तृतीयोऽध्यायः। कर्मयोगः


– VI.25 –
III

  1. अर्जुन उवाच। ज्यायसी चेत्कर्मणस्ते मता बुद्धिर्जनार्दन। तत्किं कर्मणि घोरे मां नियोजयसि केशव॥
    • arjuna uvāca. jyāyasī cet + karmaṇas – te matā buddhir – janārdana. tat – kiṃ karmaṇi ghore māṃ niyojayasi keśava.
    • Arjuna a spus: Dacă, o Janārdana, socotești cunoașterea mai bună decât fapta (karman), atunci de ce mă silești la această faptă îngrozitoare, o Keśava?
  2. व्यामिश्रेणेव वाक्येन बुद्धिं मोहयसीव मे। तदेकं वद निश्चित्य येन श्रेयोऽहमाप्नुयाम्॥
    • vyāmiśreṇeva vākyena buddhiṃ mohayasīva me, tad – ekaṃ vada niścitya yena śreyo – ahamāpnuyām.
    • Cu vorbe amestecate îmi tulburi mintea; spune-mi doar una singură, prin care, hotărându-mă, aș alege ce e mai bine.
  3. श्रीभगवानुवाच। लोकेऽस्मिन् द्विविधा निष्ठा पुरा प्रोक्ता मयानघ। ज्ञानयोगेन साङ्ख्यानां कर्मयोगेन योगिनाम्॥
    • śrī + bhagavān – uvāca. loke – asmin dvi + vidhā niṣṭhā purā proktā mayānagha, jñāna + yogena sāṅkhyānāṃ karma + yogena yoginām.
    • Bhagavat a spus: După cum ți-am spus și înainte, o tu cel fără de pată, în această lume există două căi: cea a școlii Sā ˙ mkhya cu yoga cunoașterii și cea a școlii Yoga cu yoga faptei.
  4. न कर्मणामनारम्भान्नैष्कर्म्यं पुरुषोऽश्नुते। न च संन्यसनादेव सिद्धिं समधिगच्छति॥
    • na karmaṇāmanārambhān – naiṣkarmyaṃ puruṣo – aśnute, na ca saṃnyasanād – eva siddhiṃ samadhigacchati.
    • Nu prin abținerea de la fapte ajunge omul la nefăptuire (naiṣkarmya) și nici prin renunțare la lume nu se capătă desăvârșirea spirituală (siddhi).
  5. न हि कश्चित्क्षणमपि जातु तिष्ठत्यकर्मकृत्। कार्यते ह्यवशः कर्म सर्वः प्रकृतिजैर्गुणैः॥
    • na hi kaścit – kṣaṇam – api jātu tiṣṭhaty – akarma + kṛt, kāryate hy – avaśaḥ karma sarvaḥ prakṛti + jair – guṇaiḥ.
    • Nimeni, niciodată, nu stă măcar o clipă fără să săvârșească fapte, căci săvârșește fapte fără să vrea, prin Tendințele (guṇa) născute din Natura (prakṛti).
  6. कर्मेन्द्रियाणि संयम्य य आस्ते मनसा स्मरन्। इन्द्रियार्थान्विमूढात्मा मिथ्याचारः स उच्यते॥
    • karma + indriyāṇi saṃyamya ya āste manasā smaran, indriya + arthān – vimūḍhātmā mithyācāraḥ sa ucyate.
    • Cel care stăpânindu-și organele de acțiune stă nemișcat, dar își readuce în minte obiectele simțurilor cu ființă tulburată, aceluia i se spune prefăcut.
  7. यस्त्विन्द्रियाणि मनसा नियम्यारभतेऽर्जुन। कर्मेन्द्रियैः कर्मयोगमसक्तः स विशिष्यते॥
    • yas – tv – indriyāṇi manasā niyamyārabhate – arjuna, karma + indriyaiḥ karma + yogam – asaktaḥ sa viśiṣyate.
    • Cel care stăpânindu-și simțurile cu mintea, o Arjuna, trece la yoga faptei (karma-yoga) prin organele de acțiune, desprins, acesta se deosebește de ceilalți.
  8. नियतं कुरु कर्म त्वं कर्म ज्यायो ह्यकर्मणः। शरीरयात्रापि च ते न प्रसिद्ध्येदकर्मणः॥
    • niyataṃ kuru karma tvaṃ karma jyāyo hy – akarmaṇaḥ, śarīrayātrāpi ca te na prasiddhyed – akarmaṇaḥ.
    • Săvârșește faptele prescrise! Fapta este mai bună decât nefăptuirea; n-ai reuși să-ți păstrezi nici trupul lipsindu-te de faptă.
  9. यज्ञार्थात्कर्मणोऽन्यत्र लोकोऽयं कर्मबन्धनः। तदर्थं कर्म कौन्तेय मुक्तसङ्गः समाचर॥
    • yajñārthāt – karmaṇo – anyatra loko – ayaṃ karma + bandhanaḥ, tad + arthaṃ karma kaunteya mukta + saṅgaḥ samācara.
    • În afara celor săvârșite pentru sacrificiu, restul faptelor înlănțuiesc lumea; în acest scop, îndeplinește fapta, o fiu al lui Kuntī, eliberat de legături față de ea.
  10. सहयज्ञाः प्रजाः सृष्ट्वा पुरोवाच प्रजापतिः। अनेन प्रसविष्यध्वमेष वोऽस्त्विष्टकामधुक्॥
    • saha + yajñāḥ prajāḥ sṛṣṭvā purovāca prajāpatiḥ, anena prasaviṣyadhvameṣa vo – astv – iṣṭa + kāmadhuk.
    • În vremea Începutului, Prajāpati creând ființele odată cu sacrificiile, a spus: „Înmulțiți-vă prin acesta; acesta să vă fie vaca ce îndeplinește dorințele (Kāmadhuk)”.
  11. देवान्भावयतानेन ते देवा भावयन्तु वः। परस्परं भावयन्तः श्रेयः परमवाप्स्यथ॥
    • devānbhāvayatānena te devā bhāvayantu vaḥ, paras + paraṃ bhāvayantaḥ śreyaḥ paramavāpsyatha.
    • Prin el să-i țineți în viață pe zei, iar zeii să vă țină în viață pe voi; susținându-vă unii pe alții, veți dobândi binele suprem.
  12. इष्टान्भोगान्हि वो देवा दास्यन्ते यज्ञभाविताः। तैर्दत्तानप्रदायैभ्यो यो भुङ्क्ते स्तेन एव सः॥
    • iṣṭān – bhogān – hi vo devā dāsyante yajña + bhāvitāḥ, tair – dattānapradāyaibhyo yo bhuṅkte stena eva saḥ.
    • Zeii, ținuți în viață prin sacrificiu, vă vor da bucuriile dorite; cel ce are parte de cele date de aceștia, fără să dea în schimb ceva, acela este un hoț.
  13. यज्ञशिष्टाशिनः सन्तो मुच्यन्ते सर्वकिल्बिषैः। भुञ्जते ते त्वघं पापा ये पचन्त्यात्मकारणात्॥
    • yajña + śiṣṭāśinaḥ santo mucyante sarva + kilbiṣaiḥ, bhuñjate te tvaghaṃ pāpā ye pacanty – ātmakāraṇāt.
    • Cei buni, care se hrănesc din rămășițele sacrificiului, se eliberează de toate păcatele; au parte de impuritate rituală și sunt păcătoși cei care gătesc numai pentru ei.
  14. अन्नाद्भवन्ति भूतानि पर्जन्यादन्नसम्भवः। यज्ञाद्भवति पर्जन्यो यज्ञः कर्मसमुद्भवः॥
    • annād – bhavanti bhūtāni parjanyād – anna + sambhavaḥ, yajñād – bhavati parjanyo yajñaḥ karma + samudbhavaḥ.
    • Din hrană se nasc ființele; din ploaie-hrana; din sacrificiu se naște ploaia; sacrificiul ia ființă din rit.
  15. कर्म ब्रह्मोद्भवं विद्धि ब्रह्माक्षरसमुद्भवम्। तस्मात्सर्वगतं ब्रह्म नित्यं यज्ञे प्रतिष्ठितम्॥
    • karma brahma + udbhavaṃ viddhi brahmākṣara + samudbhavam, tasmāt – sarva + gataṃ brahma nityaṃ yajñe pratiṣṭhitam.
    • Să știi că ritul ia ființă din Brahman; Brahman ia ființă din cel Indestructibil (akṣara); de aceea, Brahman cel Atotpătrunzător este fixat de-a pururi în sacrificiu.
  16. एवं प्रवर्तितं चक्रं नानुवर्तयतीह यः। अघायुरिन्द्रियारामो मोघं पार्थ स जीवति॥
    • evaṃ pravartitaṃ cakraṃ nānuvartayatīha yaḥ, aghāyurindriyārāmo moghaṃ pārtha sa jīvati.
    • Așa a fost pusă în mișcare roata (cakra); cel care nu o face să se învârtească mai departe aici pe pământ, acela trăiește zadarnic, nemernic dedat simțurilor.
  17. यस्त्वात्मरतिरेव स्यादात्मतृप्तश्च मानवः। आत्मन्येव च सन्तुष्टस्तस्य कार्यं न विद्यते॥
    • yas – tv – ātma + ratir – eva syād – ātma + tṛptaś – ca mānavaḥ, ātmany – eva ca santuṣṭas – tasya kāryaṃ na vidyate.
    • Însă omul care se bucură numai de Sine, care gasește mulțumire numai în Sine, care își găsește liniștea în Sine, acela nu mai are nimic de făcut.
  18. नैव तस्य कृतेनार्थो नाकृतेनेह कश्चन। न चास्य सर्वभूतेषु कश्चिदर्थव्यपाश्रयः॥
    • na – eva tasya kṛtena – artho na – akṛtena – iha kaścana, na cāsya sarva + bhūteṣu kaścid – artha + vyapāśrayaḥ.
    • Acela nu-și află un sprijin în ce este făcut sau nu este făcut aici pe pământ; și din toate ființele, nu depinde de niciuna, pentru nimic.
  19. तस्मादसक्तः सततं कार्यं कर्म समाचर। असक्तो ह्याचरन्कर्म परमाप्नोति पूरुषः॥
    • tasmād – asaktaḥ satataṃ kāryaṃ karma samācara, asakto hy – ācaran – karma paramāpnoti pūruṣaḥ.
    • Săvârșește deci fapta ce trebuie făcută, mereu desprins de ea, căci omul care făptuiește desprins ajunge la culme.
  20. कर्मणैव हि संसिद्धिमास्थिता जनकादयः। लोकसङ्ग्रहमेवापि सम्पश्यन्कर्तुमर्हसि॥
    • karmaṇaiva hi saṃsiddhimāsthitā janakādayaḥ, loka + saṅgraham – eva – api sampaśyan – kartum – arhasi.
    • Căci prin fapte au obținut Janaka și ceilalți desăvârșirea; tu trebuie să făptuiești privind numai la binele oamenilor.
  21. यद्यदाचरति श्रेष्ठस्तत्तदेवेतरो जनः। स यत्प्रमाणं कुरुते लोकस्तदनुवर्तते॥
    • yad + yad – ācarati śreṣṭhas – tat + tad eva – itaro janaḥ, sa yat + pramāṇaṃ kurute lokas – tad + anuvartate.
    • Cum se poartă cel din frunte așa se poartă și ceilalți oameni; canoanele pe care și le face el sunt urmate și de lume.
  22. न मे पार्थास्ति कर्तव्यं त्रिषु लोकेषु किञ्चन। नानवाप्तमवाप्तव्यं वर्त एव च कर्मणि॥
    • na me pārtha – asti kartavyaṃ triṣu lokeṣu kiñcana, na – anavāptam – avāptavyaṃ varta eva ca karmaṇi.
    • Pentru mine, o fiu al lui Pṛthā, nu mai există nimic de înfăptuit în cele trei lumi, nimic nedobândit care să trebuiască a fi dobândit, și totuși mă aflu în acțiune.
  23. यदि ह्यहं न वर्तेयं जातु कर्मण्यतन्द्रितः। मम वर्त्मानुवर्तन्ते मनुष्याः पार्थ सर्वशः॥
    • yadi hy – ahaṃ na varteyaṃ jātu karmaṇy – atandritaḥ, mama vartmānuvartante manuṣyāḥ pārtha sarvaśaḥ.
    • Dacă eu nu m-aș afla tot timpul neobosit în acțiune, toți oamenii, o fiu al lui Pṛthā, mi-ar urma calea.
  24. उत्सीदेयुरिमे लोका न कुर्यां कर्म चेदहम्। सङ्करस्य च कर्ता स्यामुपहन्यामिमाः प्रजाः॥
    • utsīdeyurime lokā na kuryāṃ karma ced – aham, saṅkarasya ca kartā syāmupahanyāmimāḥ prajāḥ.
    • Aceste lumi ar pieri dacă eu nu mi-aș îndeplini fapta; aș fi cel care face haos, aș duce la pieire ființele.
  25. सक्ताः कर्मण्यविद्वांसो यथा कुर्वन्ति भारत। कुर्याद्विद्वांस्तथासक्तश्चिकीर्षुर्लोकसङ्ग्रहम्॥
    • saktāḥ karmaṇyavidvāṃso yathā kurvanti bhārata, kuryād – vidvāṃs – tathā – asaktaś – cikīrṣur – loka + saṅgraham.
    • Precum cei neștiutori făptuiesc legați de fapte, o Bhārata, tot așa cel înțelept dorind binele oamenilor făptuiește desprins de ele.
  26. न बुद्धिभेदं जनयेदज्ञानां कर्मसङ्गिनाम्। जोषयेत्सर्वकर्माणि विद्वान्युक्तः समाचरन्॥
    • na buddhi + bhedaṃ janayed – ajñānāṃ karma + saṅginām, joṣayet – sarva + karmāṇi vidvān – yuktaḥ samācaran.
    • Cel înțelept să nu tulbure mintea celor neștiutori legați de faptă; să se dedea tuturor faptelor, fiind concentrat când le îndeplinește.
  27. प्रकृतेः क्रियमाणानि गुणैः कर्माणि सर्वशः। अहङ्कारविमूढात्मा कर्ताहमिति मन्यते॥
    • prakṛteḥ kriyamāṇāni guṇaiḥ karmāṇi sarvaśaḥ, ahaṅkāra + vimūḍha + ātmā kartā – aham – iti manyate.
    • Toate faptele se îndeplinesc de către Tendințele (guṇa) Naturii (prakṛti); cel cu Sinele tulburat de Eu gândește: „făptuitorul sunt eu”.
  28. तत्त्ववित्तु महाबाहो गुणकर्मविभागयोः। गुणा गुणेषु वर्तन्त इति मत्वा न सज्जते॥
    • tattvavit – tu mahā + bāho guṇa + karma + vibhāgayoḥ, guṇā guṇeṣu vartanta iti matvā na sajjate.
    • Însă, o tu cel cu brațul mare, cel care cunoaște adevărul asupra deosebirii Sinelui de Tendințe (guṇa) și fapte, gândind „Tendințele acționează asupra Tendințelor” acela nu este legat de fapte.
  29. प्रकृतेर्गुणसम्मूढाः सज्जन्ते गुणकर्मसु। तानकृत्स्नविदो मन्दान्कृत्स्नविन्न विचालयेत्॥
    • prakṛter – guṇa + sammūḍhāḥ sajjante guṇa + karmasu, tānakṛtsnavido mandānkṛtsnavinna vicālayet.
    • Cei tulburați de Tendințele (guṇa) Naturii (prakṛti) se leagă de acțiunea Tendințelor; pe acești nefericiți care nu cunosc totul, cel atotcunoscător să nu-i smintească.
  30. मयि सर्वाणि कर्माणि संन्यस्याध्यात्मचेतसा। निराशीर्निर्ममो भूत्वा युध्यस्व विगतज्वरः॥
    • mayi sarvāṇi karmāṇi saṃnyasyādhyātma + cetasā, nirāśīrnirmamo bhūtvā yudhyasva vigata + jvaraḥ.
    • Încredințându-mi mie toate faptele, cu mintea la Sinele Suprem (adhyātma), fiind fără dorințe și lipsit de gândul „al meu”, luptă, scăpat de zbuciumul îndoielii.
  31. ये मे मतमिदं नित्यमनुतिष्ठन्ति मानवाः। श्रद्धावन्तोऽनसूयन्तो मुच्यन्ते तेऽपि कर्मभिः॥
    • ye me matam – idaṃ nityam – anutiṣṭhanti mānavāḥ, śraddhāvanto – anasūyanto mucyante te – api karmabhiḥ.
    • Oamenii care urmează această învățătură eternă a mea, cu credință și fără să cârtească, aceia se eliberează de fapte;
  32. ये त्वेतदभ्यसूयन्तो नानुतिष्ठन्ति मे मतम्। सर्वज्ञानविमूढांस्तान्विद्धि नष्टानचेतसः॥
    • ye tv – etad – abhyasūyanto na – anutiṣṭhanti me matam, sarva + jñāna + vimūḍhāṃstānviddhi naṣṭānacetasaḥ.
    • Însă aceia care cârtind împotriva-mi, nu-mi urmează învățătura, să știi că sunt greșiți în tot ce știu, fără minte, pieriți.
  33. सदृशं चेष्टते स्वस्याः प्रकृतेर्ज्ञानवानपि। प्रकृतिं यान्ति भूतानि निग्रहः किं करिष्यति॥
    • sadṛśaṃ ceṣṭate svasyāḥ prakṛter – jñānavān – api, prakṛtiṃ yānti bhūtāni nigrahaḥ kiṃ kariṣyati.
    • Chiar și înțeleptul se poartă după cum îi este firea lui; ființele își urmează firea; ce o va ține în loc?
  34. इन्द्रियस्येन्द्रियस्यार्थे रागद्वेषौ व्यवस्थितौ। तयोर्न वशमागच्छेत्तौ ह्यस्य परिपन्थिनौ॥
    • indriyasyaindriyasyaarthe rāga + dveṣau vyavasthitau, tayor – na vaśam – āgacchet – tau hy – asya paripanthinau.
    • În obiectul oricărui simț se află patima și ura; să nu intre sub stăpânirea lor; acestea două sunt dușmanii lui.
  35. श्रेयान्स्वधर्मो विगुणः परधर्मात्स्वनुष्ठितात्। स्वधर्मे निधनं श्रेयः परधर्मो भयावहः॥
    • śreyān – svadharmo viguṇaḥ para + dharmāt – svanuṣṭhitāt, svadharme nidhanaṃ śreyaḥ para + dharmo bhayāvahaḥ.
    • Legea proprie (svadharma), chiar cu lipsuri, este mai bună decât Legea altuia, chiar cu grijă respectată; este mai bine să pieri în Legea ta proprie; Legea altuia este periculoasă.
  36. अर्जुन उवाच। अथ केन प्रयुक्तोऽयं पापं चरति पूरुषः। अनिच्छन्नपि वार्ष्णेय बलादिव नियोजितः॥
    • arjuna uvāca, atha kena prayukto – ayaṃ pāpaṃ carati pūruṣaḥ, anicchannapi vārṣṇeya balād – iva niyojitaḥ .
    • Arjuna a spus: De cine-i stăpânit omul când săvârșește păcatul, deși nu-l dorește, o Vārṣṇeya, de parcă-i tras cu forța?
  37. श्रीभगवानुवाच। काम एष क्रोध एष रजोगुणसमुद्भवः। महाशनो महापाप्मा विद्ध्येनमिह वैरिणम्॥
    • śrī + bhagavān – uvāca, kāma eṣa krodha eṣa rajo + guṇa + samudbhavaḥ, mahāśano mahā + pāpmā viddhyenam – iha vairiṇam.
    • Bhagavat a spus: Aceasta este fie dorința, aceasta este fie ura, născută fiecare din Tendința rajas, marele devorator, marele rău; să știi că aceasta este dușmanul aici pe pământ.
  38. धूमेनाव्रियते वह्निर्यथादर्शो मलेन च। यथोल्बेनावृतो गर्भस्तथा तेनेदमावृतम्॥
    • dhūmena – āvriyate vahnir – yathā – adarśo malena ca, yatholbenāvṛto garbhas – tathā tena – idam – āvṛtam .
    • Precum focul este învăluit în fum, oglinda – de pete, embrionul – de învelișurile sale, tot așa și această cunoaștere este învăluită de această Tendință.
  39. आवृतं ज्ञानमेतेन ज्ञानिनो नित्यवैरिणा। कामरूपेण कौन्तेय दुष्पूरेणानलेन च॥
    • āvṛtaṃ jñānam – etena jñānino nityavairiṇā, kāma + rūpeṇa kaunteya duṣpūreṇa – analena ca.
    • Ascunsă este cunoașterea celui înțelept de către acest veșnic dușman, care sub forma dorinței, o fiu al lui Kuntī, este un foc greu de stins.
  40. इन्द्रियाणि मनो बुद्धिरस्याधिष्ठानमुच्यते। एतैर्विमोहयत्येष ज्ञानमावृत्य देहिनम्॥
    • indriyāṇi mano buddhir – asyādhiṣṭhānamucyate, etair – vimohayatyeṣa jñānam – āvṛtya dehinam.
    • Locașul său sunt simțurile, simțul intern și mintea; prin acestea el tulbură pe cel întrupat, ascunzând Cunoașterea.
  41. तस्मात्त्वमिन्द्रियाण्यादौ नियम्य भरतर्षभ। पाप्मानं प्रजहि ह्येनं ज्ञानविज्ञाननाशनम्॥
    • tasmāt – tvam – indriyāṇy – ādau niyamya bharata – rṣabha, pāpmānaṃ prajahi hy – enaṃ jñāna + vijñāna + nāśanam.
    • De aceea tu, cel puternic ca un taur printre oameni, o Bhārata, stăpânindu-ți dintru început simțurile, ucide-l pe cel rău, pe cel care distruge Cunoașterea (jñāna) și înțelegerea (vijñāna).
  42. इन्द्रियाणि पराण्याहुरिन्द्रियेभ्यः परं मनः। मनसस्तु परा बुद्धिर्यो बुद्धेः परतस्तु सः॥
    • indriyāṇi parāṇyāhur – indriyebhyaḥ paraṃ manaḥ, manasas – tu parā buddhir – yo buddheḥ paratastu saḥ.
    • Simțurile sunt socotite deasupra obiectelor lor; deasupra simțurilor este simțul intern; deasupra simțului intern este mintea; deasupra minții este acesta Sinele.
  43. एवं बुद्धेः परं बुद्ध्वा संस्तभ्यात्मानमात्मना। जहि शत्रुं महाबाहो कामरूपं दुरासदम्॥
    • evaṃ buddheḥ paraṃ buddhvā saṃstabhyātmānamātmanā, jahi śatruṃ mahā + bāho kāma + rūpaṃ durāsadam.
    • Cugetând la cel care este deasupra minții, sprijinindu-te pe Sinele tău, ucide, o tu cel cu brațul mare, dușmanul de care cu greu te apropii, a cărui formă este dorința.

तत्सदिति श्रीमद्भगवद्गीतासूपनिषत्सु ब्रह्मविद्यायां योगशास्त्रे श्रीकृष्णार्जुनसंवादे कर्मयोगो नाम तृतीयोऽध्यायः ॥ ३॥


– VI.26 –
IV

  1. श्रीभगवानुवाच। इमं विवस्वते योगं प्रोक्तवानहमव्ययम्। विवस्वान्मनवे प्राह मनुरिक्ष्वाकवेऽब्रवीत्॥
  2. एवं परम्पराप्राप्तमिमं राजर्षयो विदुः। स कालेनेह महता योगो नष्टः परन्तप॥
    • evaṃ paramparāprāptam – imaṃ rājarṣayo viduḥ, sa kālena – iha mahatā yogo naṣṭaḥ parantapa.
    • Astfel au cunoscut-o, căpătată de la unul la altul, marii ṛṣi, o tu care-ți distrugi dușmanii; această yoga s-a pierdut aici pe pământ, prin marea scurgere a vremii.
  3. स एवायं मया तेऽद्य योगः प्रोक्तः पुरातनः। भक्तोऽसि मे सखा चेति रहस्यं ह्येतदुत्तमम्॥
    • sa evāyaṃ mayā te – adya yogaḥ proktaḥ purātanaḥ, bhakto – asi me sakhā ceti rahasyaṃ hy – etad – uttamam.
    • Chiar această yoga din vremea începutului ți-am explicat-o astăzi ție; îmi ești credincios și prieten; aceasta este taina supremă.
  4. अर्जुन उवाच। अपरं भवतो जन्म परं जन्म विवस्वतः। कथमेतद्विजानीयां त्वमादौ प्रोक्तवानिति॥
    • arjuna uvāca, aparaṃ bhavato janma paraṃ janma vivasvataḥ, katham – etad – vijānīyāṃ tvam – ādau proktavān – iti.
    • Arjuna a spus: Tu te-ai născut mai în urmă; Vivasvat s-a nascut mai înainte; cum aș putea înțelege că tu ai explicat la început?
  5. श्रीभगवानुवाच। बहूनि मे व्यतीतानि जन्मानि तव चार्जुन। तान्यहं वेद सर्वाणि न त्वं वेत्थ परन्तप॥
    • śrī + bhagavān – uvāca, bahūni me vyatītāni janmāni tava ca – arjuna, tāny – ahaṃ veda sarvāṇi na tvaṃ vettha parantapa.
    • Bhagavat a spus: Multe sunt nașterile mele anterioare ca și ale tale, o Arjuna; eu le cunosc pe acestea toate, tu însă nu, o tu care-ți distrugi dușmanii.
  6. अजोऽपि सन्नव्ययात्मा भूतानामीश्वरोऽपि सन्। प्रकृतिं स्वामधिष्ठाय सम्भवाम्यात्ममायया॥
    • ajo – api sannavyayātmā bhūtānām – īśvaro – api san, prakṛtiṃ svāmadhiṣṭhāya sambhavāmyātmamāyayā.
    • Deși sunt nenăscut, etern din fire, Stăpânul divin al ființelor, trecând peste natura mea neschimbată, mă renasc totuși prin propria mea forță magică (māyā).
  7. यदा यदा हि धर्मस्य ग्लानिर्भवति भारत। अभ्युत्थानमधर्मस्य तदात्मानं सृजाम्यहम्॥
    • yadā yadā hi dharmasya glānirbhavati bhārata, abhyutthānam – adharmasya tadā – ātmānaṃ sṛjāmy – aham.
    • Ori de câte ori Legea (dharma) slăbește, o Bhārata, și se întărește nelegiuirea, atunci eu mă creez cu trup.
  8. परित्राणाय साधूनां विनाशाय च दुष्कृताम्। धर्मसंस्थापनार्थाय सम्भवामि युगे युगे॥
    • paritrāṇāya sādhūnāṃ vināśāya ca duṣkṛtām, dharma + saṃsthāpanārthāya sambhavāmi yuge yuge.
    • Pentru salvarea celor buni și distrugerea celor răi, pentru statornicirea Legii (dharma), mă nasc din yuga în yuga.
  9. जन्म कर्म च मे दिव्यमेवं यो वेत्ति तत्त्वतः। त्यक्त्वा देहं पुनर्जन्म नैति मामेति सोऽर्जुन॥
    • janma karma ca me divyam – evaṃ yo vetti tattvataḥ, tyaktvā dehaṃ punar + janma naiti māmeti so – arjuna.
    • Cel care cunoaște cu adevărat nașterea și fapta mea divină, când își părăsește trupul, nu merge spre o nouă naștere; el vine la mine, o Arjuna.
  10. वीतरागभयक्रोधा मन्मया मामुपाश्रिताः। बहवो ज्ञानतपसा पूता मद्भावमागताः॥
    • vīta + rāga + bhaya + krodhā man + mayā mām – upāśritāḥ, bahavo jñāna + tapasā pūtā mad + bhāvam – āgatāḥ.
    • Desprinși de pasiune, frică și ură, de o ființă cu mine, cu sprijin în mine, purificați prin această Cunoaștere (jñāna), mulți au ajuns la firea mea.
  11. ये यथा मां प्रपद्यन्ते तांस्तथैव भजाम्यहम्। मम वर्त्मानुवर्तन्ते मनुष्याः पार्थ सर्वशः॥
    • ye yathā māṃ prapadyante tāṃs – tathā – eva bhajāmy – aham, mama vartmānuvartante manuṣyāḥ pārtha sarvaśaḥ.
    • Eu fac parte fiecăruia după cum se apropie de mine; oamenii urmează, oricum, calea mea, o fiu al lui Pṛthā.
  12. काङ्क्षन्तः कर्मणां सिद्धिं यजन्त इह देवताः। क्षिप्रं हि मानुषे लोके सिद्धिर्भवति कर्मजा॥
    • kāṅkṣantaḥ karmaṇāṃ siddhiṃ yajanta iha devatāḥ, kṣipraṃ hi mānuṣe loke siddhir – bhavati karma + jā.
    • Cei care doresc reușita în fapte, aici pe pământ, sacrifică zeilor; reușita adusă de sacrificiu vine repede, în lumea oamenilor.
  13. चातुर्वर्ण्यं मया सृष्टं गुणकर्मविभागशः। तस्य कर्तारमपि मां विद्ध्यकर्तारमव्ययम्॥
    • cātur + varṇyaṃ mayā sṛṣṭaṃ guṇa + karma + vibhāgaśaḥ, tasya kartāram – api māṃ viddhy – akartāramavyayam.
    • Cele patru caste au fost create de mine, împărțite după Tendințele (guṇa) și datoriile lor; deși eu sunt făptuitorul acestora, să știi totuși că sunt neclintitul nefăptuitor.
  14. न मां कर्माणि लिम्पन्ति न मे कर्मफले स्पृहा। इति मां योऽभिजानाति कर्मभिर्न स बध्यते॥
    • na māṃ karmāṇi limpanti na me karma + phale spṛhā, iti māṃ yo – abhijānāti karmabhir – na sa badhyate.
    • Faptele mele nu se prind de mine, nu doresc fructul faptei; cel care mă cunoaște așa, nu este înlănțuit de faptele lui.
  15. एवं ज्ञात्वा कृतं कर्म पूर्वैरपि मुमुक्षुभिः। कुरु कर्मैव तस्मात्त्वं पूर्वैः पूर्वतरं कृतम्॥
    • evaṃ jñātvā kṛtaṃ karma pūrvair – api mumukṣubhiḥ, kuru karmaiva tasmāt – tvaṃ pūrvaiḥ pūrva + taraṃ kṛtam.
    • Astfel săvârșeau faptele, știind aceasta, străbunii tăi dornici de mântuire; deci săvârșește fapta așa cum a fost făcută, înainte, de străbuni.
  16. किं कर्म किमकर्मेति कवयोऽप्यत्र मोहिताः। तत्ते कर्म प्रवक्ष्यामि यज्ज्ञात्वा मोक्ष्यसेऽशुभात्॥
    • kiṃ karma kim – akarma – iti kavayo – apy – atra mohitāḥ, tat – te karma pravakṣyāmi yaj – jñātvā mokṣyase – aśubhāt.
    • „Ce este fapta, ce este nefăptuirea?” Aici chiar înțelepții sunt încurcați. Îți voi dezvălui ce este fapta și cunoscând-o te vei elibera de rău.
  17. कर्मणो ह्यपि बोद्धव्यं बोद्धव्यं च विकर्मणः। अकर्मणश्च बोद्धव्यं गहना कर्मणो गतिः॥
    • karmaṇo hy – api boddhavyaṃ boddhavyaṃ ca vikarmaṇaḥ, akarmaṇaś – ca boddhavyaṃ gahanā karmaṇo gatiḥ.
    • Trebuie să înțelegi ce este fapta rânduită, să înțelegi ce este fapta oprită, să înțelegi ce este nefăptuirea; mersul faptei este de necuprins cu mintea.
  18. कर्मण्यकर्म यः पश्येदकर्मणि च कर्म यः। स बुद्धिमान्मनुष्येषु स युक्तः कृत्स्नकर्मकृत्॥
    • karmaṇy – akarma yaḥ paśyed – akarmaṇi ca karma yaḥ, sa buddhimān – manuṣyeṣu sa yuktaḥ kṛtsna + karma + kṛt.
    • Cel care ve­de în faptă nefăptuirea și în nefăptuire fapta, acela este un înțelept între oameni, acela este yogin și totuși săvârșește pe de-a întregul fapta.
  19. यस्य सर्वे समारम्भाः कामसङ्कल्पवर्जिताः। ज्ञानाग्निदग्धकर्माणं तमाहुः पण्डितं बुधाः॥
    • yasya sarve samārambhāḥ kāma + saṅkalpa + varjitāḥ, jñāna + agni + dagdha + karmāṇaṃ tam – āhuḥ paṇḍitaṃ budhāḥ.
    • Despre cel ce trece la orice faptă, fără dorință și hotărâre, ale cărui fapte sunt arse de focul Cunoașterii, despre el, cei luminați spun că este un înțelept.
  20. त्यक्त्वा कर्मफलासङ्गं नित्यतृप्तो निराश्रयः। कर्मण्यभिप्रवृत्तोऽपि नैव किञ्चित्करोति सः॥
    • tyaktvā karma + phala + asaṅgaṃ nitya + tṛpto nirāśrayaḥ, karmaṇy – abhipravṛtto – api na – eva kiñcit – karoti saḥ.
    • Părăsind fructul faptelor, mereu mulțumit, liber chiar dacă a trecut la faptă, acela nu săvârșește nimic.
  21. निराशीर्यतचित्तात्मा त्यक्तसर्वपरिग्रहः। शारीरं केवलं कर्म कुर्वन्नाप्नोति किल्बिषम्॥
    • nirāśīryatacittātmā tyakta + sarva + parigrahaḥ, śārīraṃ kevalaṃ karma kurvan – na – apnoti kilbiṣam.
    • Fără dorinți, cu mintea și trupul stăpânite, părăsind orice bun lumesc, săvârșind faptele numai cu trupul, nu-și atrage păcat.
  22. यदृच्छालाभसन्तुष्टो द्वन्द्वातीतो विमत्सरः। समः सिद्धावसिद्धौ च कृत्वापि न निबध्यते॥
    • yad – ṛcchālābhasantuṣṭo dvandva + atīto vimatsaraḥ, samaḥ siddhāv – asiddhau ca kṛtvā – api na nibadhyate.
    • Mulțumit cu ce-i aduce întâmplarea, trecut dincolo de dualitate, lipsit de simțăminte egoiste, același în reușită și nereușită, chiar făptuind, nu este legat.
  23. गतसङ्गस्य मुक्तस्य ज्ञानावस्थितचेतसः। यज्ञायाचरतः कर्म समग्रं प्रविलीयते॥
    • gata + saṅgasya muktasya jñāna + avasthita + cetasaḥ, yajñāya – ācarataḥ karma samagraṃ pravilīyate.
    • Pentru cel desprins de legături, eliberat, cu mintea fixată în Cunoaștere, care făptuiește pentru a sacrifica, fapta se șterge în întregime.
  24. ब्रह्मार्पणं ब्रह्म हविर्ब्रह्माग्नौ ब्रह्मणा हुतम्। ब्रह्मैव तेन गन्तव्यं ब्रह्मकर्मसमाधिना॥
  25. दैवमेवापरे यज्ञं योगिनः पर्युपासते। ब्रह्माग्नावपरे यज्ञं यज्ञेनैवोपजुह्वति॥
    • daivam – evāpare yajñaṃ yoginaḥ paryupāsate, brahma + agnāv – apare yajñaṃ yajñena – eva – upajuhvati.
    • Unii yogini aduc sacrificiu zeilor; alții sacrifică în focul lui Brahman, sacrificiu prin sacrificiu.
  26. श्रोत्रादीनीन्द्रियाण्यन्ये संयमाग्निषु जुह्वति। शब्दादीन्विषयानन्य इन्द्रियाग्निषु जुह्वति॥
    • śrotra + ādīnīndriyāṇyanye saṃyamāgniṣu juhvati, śabda + ādīn – viṣayān – anya indriya + agniṣu juhvati.
    • Unii sacrifică simțurile, începând cu auzul, în focul stăpânirii de sine; alții sacrifică obiectele simțurilor, începând cu sunetul, în focul simțurilor.
  27. सर्वाणीन्द्रियकर्माणि प्राणकर्माणि चापरे। आत्मसंयमयोगाग्नौ जुह्वति ज्ञानदीपिते॥
    • sarvāṇi – īndriya + karmāṇi prāṇa + karmāṇi ca – apare, ātma + saṃyama + yoga + agnau juhvati jñāna + dīpite.
    • Unii sacrifică toate activitățile simțurilor și ale suflurilor vitale (prāṇa) în focul stăpânirii de sine aprins de Cunoaștere.
  28. द्रव्ययज्ञास्तपोयज्ञा योगयज्ञास्तथापरे। स्वाध्यायज्ञानयज्ञाश्च यतयः संशितव्रताः॥
    • dravya + yajñās – tapo + yajñā yoga + yajñās – tathā – apare, svādhyāya + jñāna + yajñāś – ca yatayaḥ saṃśita + vratāḥ.
    • Unii asceți care țin legăminte aspre fac sacrificiul bunurilor materiale, sacrificiul ascezei, sacrificiul yoga și sacrificiul Cunoașterii și al recitării Vedelor (svādhyāya).
  29. अपाने जुह्वति प्राणं प्राणेऽपानं तथापरे। प्राणापानगती रुद्ध्वा प्राणायामपरायणाः॥
  30. अपरे नियताहाराः प्राणान्प्राणेषु जुह्वति। सर्वेऽप्येते यज्ञविदो यज्ञक्षपितकल्मषाः॥
    • apare niyatāhārāḥ prāṇān – prāṇeṣu juhvati, sarve – apy – ete yajña + vido yajñakṣapitakalmaṣāḥ.
    • Alții, care se abțin de la mâncare, sacrifică suflurile vitale; toți acești cunoscători ai sacrificiului au păcatele șterse prin sacrificiu.
  31. यज्ञशिष्टामृतभुजो यान्ति ब्रह्म सनातनम्। नायं लोकोऽस्त्ययज्ञस्य कुतोऽन्यः कुरुसत्तम॥
    • yajña + śiṣṭāmṛta + bhujo yānti brahma sanātanam, nāyaṃ loko – asty – ayajñasya kuto – anyaḥ kuru + sattama.
    • Cei care se hrănesc cu nectarul nemuririi (amṛta), rămășiță a sacrificiului, merg în Brahman cel etern; cel care nu sacrifică nu are parte de lumea aceasta; cum ar avea parte de cealaltă, o tu cel mai bun dintre Kuru?
  32. एवं बहुविधा यज्ञा वितता ब्रह्मणो मुखे। कर्मजान्विद्धि तान्सर्वानेवं ज्ञात्वा विमोक्ष्यसे॥
    • evaṃ bahu + vidhā yajñā vitatā brahmaṇo mukhe, karma + jān + viddhi tān – sarvān – evaṃ jñātvā vimokṣyase.
    • Astfel, sacrificiile împlinite în gura lui Brahman sunt felurite; cunoaște-le ca fiind născute din faptă; cunoscând aceasta, te vei elibera.
  33. श्रेयान्द्रव्यमयाद्यज्ञाज्ज्ञानयज्ञः परन्तप । सर्वं कर्माखिलं पार्थ ज्ञाने परिसमाप्यते ॥
    • śreyān – dravya + mayād – yajñāj – jñāna + yajñaḥ parantapa, sarvaṃ karmākhilaṃ pārtha jñāne parisamāpyate.
    • Sacrificiul Cunoașterii este mai bun decât cel material, o tu care-ți distrugi dușmanii; toate faptele se desăvârșesc în întregime în Cunoaștere.
  34. तद्विद्धि प्रणिपातेन परिप्रश्नेन सेवया। उपदेक्ष्यन्ति ते ज्ञानं ज्ञानिनस्तत्त्वदर्शिनः॥
    • tad + viddhi praṇipātena paripraśnena sevayā, upadekṣyanti te jñānaṃ jñāninas – tattva + darśinaḥ.
    • Să știi că prin supunere respectuoasă, întrebări lămuritoare și slujindu-i pe cei care văd adevărul și au Cunoașterea, ei ți-o vor dezvălui și ție.
  35. यज्ज्ञात्वा न पुनर्मोहमेवं यास्यसि पाण्डव । येन भूतान्यशेषेण द्रक्ष्यस्यात्मन्यथो मयि ॥
    • yaj – jñātvā na punarmoham – evaṃ yāsyasi pāṇḍava, yena bhūtānyaśeṣeṇa drakṣyasyātmany – atho mayi.
    • Aflând-o, nu vei mai cădea din nou în tulburare, o fiu al lui Pāṇḍu; toate ființele le vei ve­dea în Sinele tău și deci, în mine.
  36. अपि चेदसि पापेभ्यः सर्वेभ्यः पापकृत्तमः। सर्वं ज्ञानप्लवेनैव वृजिनं सन्तरिष्यसि॥
    • api ced – asi pāpebhyaḥ sarvebhyaḥ pāpa + kṛt + tamaḥ, sarvaṃ jñāna + plavena – eva vṛjinaṃ santariṣyasi.
    • Chiar de-ai fi cel mai păcatos dintre toți păcătoșii, vei trece dincolo de toată această suferință, cu corabia Cunoașterii.
  37. यथैधांसि समिद्धोऽग्निर्भस्मसात्कुरुतेऽर्जुन। ज्ञानाग्निः सर्वकर्माणि भस्मसात्कुरुते तथा॥
    • yathaidhāṃsi samiddho – agnir – bhasmasāt + kurute – arjuna, jñāna + agniḥ sarva + karmāṇi bhasmasāt + kurute tathā.
    • Precum focul aprins face cenușă din vreascuri, așa și focul Cunoașterii face din toate faptele cenușă.
  38. न हि ज्ञानेन सदृशं पवित्रमिह विद्यते। तत्स्वयं योगसंसिद्धः कालेनात्मनि विन्दति॥
    • na hi jñānena sadṛśaṃ pavitram – iha vidyate, tat + svayaṃ yoga + saṃsiddhaḥ kālenaātmani vindati.
    • Nu există aici pe pământ un instrument purificator asemănător Cunoașterii; pe aceasta o găsește singur, în Sinea lui, cu timpul, cel desăvârșit în yoga.
  39. श्रद्धावाँल्लभते ज्ञानं तत्परः संयतेन्द्रियः। ज्ञानं लब्ध्वा परां शान्तिमचिरेणाधिगच्छति॥
    • śraddhāvāṃl – labhate jñānaṃ tat + paraḥ saṃyatendriyaḥ, jñānaṃ labdhvā parāṃ śāntimacireṇa – adhigacchati.
    • Cel cu credință dobândește Cunoașterea, năzuind spre ea cu simțurile stăpânite; dobândind Cunoașterea, ajunge repede la pacea supremă.
  40. अज्ञश्चाश्रद्दधानश्च संशयात्मा विनश्यति। नायं लोकोऽस्ति न परो न सुखं संशयात्मनः॥
    • ajñaś – ca – aśraddadhānaś – ca saṃśaya + ātmā vinaśyati, nāyaṃ loko – asti na paro na sukhaṃ saṃśaya + ātmanaḥ.
    • Cel lipsit de Cunoaștere și credință, cu îndoiala în suflet, piere; cel cu îndoiala în suflet nu are parte nici de lumea aceasta, nici de cealaltă și nici de fericire.
  41. योगसंन्यस्तकर्माणं ज्ञानसञ्छिन्नसंशयम्। आत्मवन्तं न कर्माणि निबध्नन्ति धनञ्जय॥
    • yoga + saṃnyasta + karmāṇaṃ jñāna + sañchinna + saṃśayam, ātmavantaṃ na karmāṇi nibadhnanti dhanañjaya.
    • Pe cel stăpân al Sinelui, care prin yoga a renunțat la fapte, și prin Cunoaștere și-a tăiat îndoiala, pe acela o Dhanañjaya, faptele nu-l mai înlănțuiesc.
  42. तस्मादज्ञानसम्भूतं हृत्स्थं ज्ञानासिनात्मनः। छित्त्वैनं संशयं योगमातिष्ठोत्तिष्ठ भारत॥
    • tasmād – ajñāna + sambhūtaṃ hṛt + sthaṃ jñānāsinātmanaḥ, chittvainaṃ saṃśayaṃ yogam – ātiṣṭha – uttiṣṭha bhārata.
    • De aceea, tăind cu sabia Cunoașterii Sinelui îndoiala din inimă, născută din necunoaștere, îndreaptă-te spre yoga, și ridica-te, o Bhārata.

तत्सदिति श्रीमद्भगवद्गीतासूपनिषत्सु ब्रह्मविद्यायां योगशास्त्रे श्रीकृष्णार्जुनसंवादे ज्ञानकर्मसंन्यासयोगो नाम चतुर्थोऽध्यायः ॥ ४॥


– VI.27 –
V

  1. अर्जुन उवाच। संन्यासं कर्मणां कृष्ण पुनर्योगं च शंससि। यच्छ्रेय एतयोरेकं तन्मे ब्रूहि सुनिश्चितम्॥
    • arjuna uvāca, saṃnyāsaṃ karmaṇāṃ kṛṣṇa punar – yogaṃ ca śaṃsasi, yac + chreya etayor – ekaṃ tan – me brūhi suniścitam .
    • Arjuna a spus: Kṛṣṇa, tu lauzi renunțarea la faptă, și totodată și yoga; spune-mi în mod deslușit care din ele este mai bună.
  2. श्रीभगवानुवाच। संन्यासः कर्मयोगश्च निःश्रेयसकरावुभौ। तयोस्तु कर्मसंन्यासात्कर्मयोगो विशिष्यते॥
  3. ज्ञेयः स नित्यसंन्यासी यो न द्वेष्टि न काङ्क्षति। निर्द्वन्द्वो हि महाबाहो सुखं बन्धात्प्रमुच्यते॥
    • jñeyaḥ sa nitya + saṃnyāsī yo na dveṣṭi na kāṅkṣati, nirdvandvo hi mahā + bāho sukhaṃ bandhāt – pramucyate.
    • Trebuie recunoscut ca ascet-pentru-totdeauna cel care nu urăște și nu dorește; cel care a trecut dincolo de dualitate, o tu cel cu brațul mare, se eliberează ușor de legături.
  4. साङ्ख्ययोगौ पृथग्बालाः प्रवदन्ति न पण्डिताः। एकमप्यास्थितः सम्यगुभयोर्विन्दते फलम्॥
    • sāṅkhya + yogau pṛthag + bālāḥ pravadanti na paṇḍitāḥ, ekam – apy – āsthitaḥ samyag – ubhayor – vindate phalam.
    • Numai cei puțini la minte, nu și înțelepții, vorbesc despre Sāṃkhya și Yoga ca despre lucruri deosebite; cel care o urmează doar pe una obține totodată fructul amândurora.
  5. यत्साङ्ख्यैः प्राप्यते स्थानं तद्योगैरपि गम्यते। एकं साङ्ख्यं च योगं च यः पश्यति स पश्यति॥
    • yat + sāṅkhyaiḥ prāpyate sthānaṃ tad + yogair – api gamyate, ekaṃ sāṅkhyaṃ ca yogaṃ ca yaḥ paśyati sa paśyati.
    • Starea care se dobândește prin Sāṃkhya se dobândește și prin Yoga; cel care ve­de că Sāṃkhya și Yoga sunt una, acela ve­de.
  6. संन्यासस्तु महाबाहो दुःखमाप्तुमयोगतः। योगयुक्तो मुनिर्ब्रह्म नचिरेणाधिगच्छति॥
    • saṃnyāsas – tu mahā + bāho duḥkham – āptum – ayogataḥ, yoga + yukto munirbrahma nacireṇa – adhigacchati.
    • Renunțarea, o tu cel cu brațul mare, se dobândește cu greu fără yoga; ascetul cufundat în meditația Yoga ajunge fără zăbavă la Brahman.
  7. योगयुक्तो विशुद्धात्मा विजितात्मा जितेन्द्रियः। सर्वभूतात्मभूतात्मा कुर्वन्नपि न लिप्यते॥