Skip to content

Budhaismu – ce este și cum se capătă Nirvana

Kindle

Cațiva tineri, cu dorul de a îmbrățoșa viața religioasă, merserě in locul unde se afla respectabilul Guptika, și astfel ei vorbirsě:
– Respectabile Guptika, ce are in lume condițiunea peritoare și ce nu are condițiunea peritoare?
– Respectabile fețe, respunse Guptika, forma are condițiunea peritoare și Nirvana, care constă in desființarea formei, nu are condițiunea peritoare. Sensația, ideea, conceptele și cunoștința au, o respectabile fețe, condițiunea peritoare, și Nirvana, care constă in desființarea acestor diverse accidente, nu are condițiunea peritoare. Ce credeți, respectabile fețe, forma este ea permanentă sau este trecětoare?
– Este trecětoare, o respectabile Guptika.
– Și trecětorul este el un rěu sau nu este un rěu?
– Este un rěu, respectabile Guptika.
– Dar, respectabile fețe, un ce trecětor, rěu, supus la schimbare, poate oare sa facă pe un auditor respectabil și bine invățat, ca să zică: acesta este al meu, acesta sunt eu, acesta este chiar sufletul meu?
– De loc, respectabile Guptika.
– Cum credeți, respectabili auditori, ideea, conceptele și cunoștința sunt ele permanente, sau trecětoare?
– Sunt trecětoare, respectabile Guptika.
– Și trecětorul este un rěu, sau nu este un rěu?
– Este un rěu, respectabile Guptika.
– Dar, respectabili auditori, un ce trecětor, rěu, supus la schimbare, poate oare să facă, pe un auditor respectabil și bine invățat, ca să zică: acesta este al meu, acesta sunt eu, acesta este chiar sufletul meu?
– De loc, respectabile Guptika.
– Așa dar, respectabile fețe, ori ce formă, fie trecută, presentă sau viitoare, din năuntru sau dinafară, grosolană sau subtilă, rea sau bună, depărtată sau apropiată, ori ce formă, zic, trebue a fi considerată drept ce este in adevěr, cu o perfectă ințelepciune; care ne va face să zicem: acesta nu este a mea, acesta nu sunt eu, acesta nu este insuși sufletul meu. Ori care sensație, idee, concepție sau cunoștință, fie trecută sau presentă, din năuntru sau din afară, grosolană sau subtilă, rea sau bună, departată, sau apropiată, toată sensațiunea trebue, zic, să fie considerată drept ce este in adevěr, cu o perfectă ințelepciune, care ne va indemna să zicem: acesta nu e a mea, acesta nu sunt eu, acesta nu-i chiar sufletul meu. Auditorul respectabil, invățănd mult, și care vede lucrurile in acest fel, se desgustă chiar de forma insași. Asemene se desgustă de percepții, de idei, de concepte și de cunoștințe. Odată deslipit, este și liberat.

Atunce a căpătat limpedea vedere a științei, care-l indemna a zice:
– Pentru mine esistența este desființată, am indeplinit datoria vieții religioase, după aceasta, nu voiu mai vedè altă viață.


Traducere de Vasile Pogor (1833-1906) după trad. lui Eugène Burnouf. Convorbiri Literare. Anul XVIII, Iași, 1885, pp. 37-38.

Kindle