Skip to content

Dattātreya-purāṇa I.7

  1. द्वे विरूपे विभोरत्राक्लेशोत्पादनमात्मना। अहिंसा सत्यं यथार्थसद्वागन्यार्थनिस्पृहा॥
    • dve virūpe vibhor – atra – akleśa + utpādanam – ātmanā, ahiṁsā satyaṁ yathā – artha + sad + vāg – anya + artha + nispr̥hā.
    • Aici, în cele 2 forme diferite (virūpa) de manifestare ale Domnului (vibhū), nonviolența (ahiṁsā) – absența suferinței/tulburării (kleśa) prin sine (ātman); adevărul (satya) – cuvântul non-violent în concordanță cu realitatea (sat); absența dorinței pentru bunul (artha) altuia –
  2. अस्तेयं ब्रह्मचर्यं स्यात्सदा मैथुनवर्जनम् । दया भूतानुग्रहोऽत्रैकरूपत्वं सदार्जवम्॥
    • asteyaṁ brahmacaryaṁ syāt – sadā maithuna + varjanam, dayā bhūta + anugraho – atra – eka + rūpatvaṁ sadā – ārjavam.
    • Onestitatea (asteya); castitatea (brahmacarya) – perpetua evitare a contactului sexual (maithuna); compasiunea (dayā) – bunătatea (anugraha) pentru toate ființele; dreapta purtare (ārjava) – în a avea întotdeauna o singură natură (ekarūpatva);
  3. क्षमाऽप्रियादिसहनं धृतिर्नाशेऽप्यविक्रिया। मिताहारो हितस्निग्धचतुर्थांशोनभोजनम्॥
    • kṣamā + apriyādi + sahanaṁ dhr̥tir – nāśe – apy – avikriyā, mitāhāro hita + snigdha + caturtha + aṁśa + una + bhojanam.
    • Calmul (kṣamā) – răbdarea pentru cel neprietenos; hotărârea (dhr̥ti) – neschimbător în fața morții (nāśa); moderația în alimentație (mitāhāra) – mâncatul cu mai puțin de un sfert dintr-o mâncare agreabilă (hita) și onctuoasă (snigdha);
  4. मृज्जलाभ्यां बहिःशौचं ध्यानमन्तर्यमा इमे। तपः कृच्छ्रैर्देहशुद्धिस्तोषो दैवप्ततोषणम्॥
    • mr̥j + jalābhyāṁ bahiḥ + śaucaṁ dhyānam – antaryamā ime, tapaḥ kr̥cchrair – deha + śuddhis – toṣo daivapta + toṣaṇam.
    • Curățenia (śauca) – externă cu pământ și apă, internă este meditația (dhyāna); acestea sunt regulile yama. Asceza (tapas) – purificarea trupului prin austerități (kr̥cchra); mulțumirea (toṣa) – satisfacția dobândită de la zei;
  5. आस्तिक्यं वेदविश्वासो विचारः श्रवणं श्रुतेः। दानं स्वार्थार्पणं पात्रे पूजा विष्णौ कृतार्पणम्॥
    • āstikyaṁ veda + viśvāso vicāraḥ śravaṇaṁ śruteḥ, dānaṁ svārthārpaṇaṁ pātre pūjā viṣṇau kr̥tārpaṇam.
    • Credința în existența lui brahman (āstikya) – deplina încredere în Vede; ascultarea tradiției (śravaṇa) – investigarea scripturilor (śruti); dăruirea (dāna) – oferirea propriilor bunuri unei persoane potrivite;
  6. कुकर्मलज्जा ह्रीर्बुद्धिः श्रद्धा वेदोक्तकर्मसु। विधिवद्विष्णुपर्वैकादश्युपोषणकं व्रतम्॥
    • kukarma + lajjā hrīr – buddhiḥ śraddhā veda + ukta + karmasu, vidhivad + viṣṇu + parva + ekādaśy + upoṣaṇakaṁ vratam.
    • Sfioșenia (hrī) – percepția (buddhi) rușinii în acțiunea greșită; credința (śraddhā) – acțiunile prescrise de Vede; legământul (vrata) – postul ekādaśī în ziua lui Viṣṇu conform prescripțiilor;
  7. वेदाविरुद्धगुर्वाप्तमन्त्राभ्यासो जपस्त्रिधा। वाचिकोऽसन्मानसः सन् रहस्यो मध्यमो जपः॥
    • veda + aviruddha + gurv + āpta + mantra + abhyāso japas – tri + dhā, vāciko – asan – mānasaḥ san rahasyo madhyamo japaḥ.
    • Rugăciunea (japa) – acea repretiție a unei mantra care nu este incompatibilă cu Vedele, obținută de la guru și care este de trei feluri: cea verbală (vācika) este falsă (asat), cea mentală (mānasa) este reală (sat) și cea ascunsă (rahasya) care este intermediară; 
  8. दशैते नियमा अष्टासनानि स्वस्तिकं त्विदम्। जानूर्वन्तः पदौ कृत्वा समाङ्गेनोपवेशनम्॥
    • daśaite niyamā aṣṭa + āsanāni svastikaṁ tv – idam, jānu + ūrv + antaḥ padau kr̥tvā sama + aṅgena – upaveśanam.
    • Acestea sunt cele 10 reguli niyama. Cele opt postúri (āsana) sunt: aceasta este postura prosperității (svastika): punând piciorele între genunchi (jānu) și coapse (ūrū), stă jos cu toate membrele (aṅga) drepte.
  9. गोमुखं दक्षगुल्फोऽन्यपृष्ठपार्श्वे परोऽन्यथा। स्वान्योरुपादविन्यासाद्वीराख्यं चाथ पद्मकम्॥
    • go + mukhaṁ dakṣa + gulpho – anya + pr̥ṣṭha + pārśve paro – anyathā, sva + anya + ūru + pāda + vinyāsād – vīra + ākhyaṁ ca – atha padmakam.
    • Postura feței de vacă (go-mukha): punând glezna dreaptă pe cealaltă parte laterală – celălalt (i.e. stângul) în același fel. Cea numită a eroului (vı̄ra): punând picioarele pe propriile coapse (ūru). Acum postura lotusului (padmaka):
  10. पृष्ठतो व्यस्तपाणिभ्यां व्यस्तोरुस्थाङ्घ्रिधारणम्। अन्योन्यगुल्फयोगेन जानुस्थकरपल्लवैः॥
    • pr̥ṣṭhato vyasta + pāṇibhyāṁ vyasta + ūru + stha + aṅghri + dhāraṇam, anyonya + gulpha + yogena jānu + stha + kara + pallavaiḥ.
    • Ținând picioarele, încrucișate peste coapse (ūru), cu mâinile, încrucișate pe la spate. Prin unirea gleznelor (gulpha) între ele, cu palmele mâinilor deschise peste genunchi (jānu),
  11. सिंहासनं व्यात्तवक्त्रं पूज्यं नासाग्रदृष्टिकम्। योनिमेढ्रोर्ध्वस्थगुल्फं सिद्धं भ्रूमध्यदृग्वरम्॥
    • siṁha + āsanaṁ vyātta + vaktraṁ pūjyaṁ nāsā + agra + dr̥ṣṭikam, yoni + meḍhra + urdhva + stha + gulphaṁ siddhaṁ bhrū + madhya + dr̥g + varam.
    • Gura este deschisă, respectabil (pūjya), cu privirea asupra vârfului nasului – postura leului (siṁha-āsana). Postura desăvârșitului (siddha): glezna (gulpha) stă deasupra organelor genitale, cea mai bună privire fiind la mijloc între sprâncene.
  12. मायूरं दण्डवद्व्योम्नि भूहस्तं नाभिकूर्परम्। भद्रं स्यात्सीवनीपार्श्वयुक्कारात्ताङ्घ्रिगुल्फकम्॥
    • māyūraṁ daṇḍavad + vyomni bhū + hastaṁ nābhi + kūrparam, bhadraṁ syāt – sīvanī + pārśva + yuk + kāra + ātta + aṅghri + gulphakam.
    • Postura păunului (māyūra): coatele în buric (nābhi), palmele pe pământ, în aer asemenea unui băț. Postura prosperității (bhadra): gleznele picioarelor sunt apucate cu mâinile și unite cu părțile laterale ale perineului (sı̄vanı̄).
  13. स्यादासनजयात्सर्वजयोऽशक्तौ शवासनम्। सार्धत्रिहस्तो देहोऽयं गुदमेढ्रान्तमध्यकः॥
    • syād + āsana + jayāt – sarva + jayo – aśaktau śava + āsanam, sārdha + tri + hasto deho – ayaṁ guda + meḍhra + anta + madhyakaḥ.
    • Postura cadavrului (śava-āsana): atunci când este lipsit de putere (aśakti), fiind biruitor în toate după ce a fost victorios în postúri (āsana). Acest trup are 3 palme (hasta) și jumătate, iar centrul său se află între anus (guda) și organele genitale (meḍhra).
  14. ततो नवाङ् गुलं कन्द आनाभेरुद्गता अतः। द्वासप्ततिसहस्राणि मुख्या नाड्यश्चतुर्दश॥
    • tato nava + aṅgulaṁ kanda ānābher – udgatā ataḥ, dvā + saptati + sahasrāṇi mukhyā nāḍyaś – catur + daśa.
    • Astfel, de acolo (i.e. centru), nodul (kanda) este situat la 9 degete (aṅgula) în sus spre buric (nābhi). 72.000 de trasee psiho-energetice (nāḍi) pornesc de acolo; 14 dintre acestea sunt principale;
  15. एतासामुत्तमास्तिस्र आसामेकाप्यनुत्तमा। पिङ्गला दक्षनासान्ता सूर्येशा दिनसंज्ञिता॥
    • etāsām – uttamās – tisra āsām – ekā – apy – anuttamā, piṅgalā dakṣa + nāsā + antā sūrya + eśā dina + saṁjñitā.
    • Dintre acestea trei sunt cele mai importante, dintre acestea doar una este cea mai importantă. Piṅgalā se termină în partea dreaptă a nasului, și fiind guvernată de Soare (Sūrya) este cunoscută ziua;
  16. इडापि वामनासान्ता निट्संज्ञा चन्द्रपा सुखा। सुषुम्णा ब्रह्मरन्ध्रान्ता कालभोक्त्र्यमृतत्वदा॥
    • iḍā – api vāma + nāsā + antā niṭ + saṁjñā candra + pā sukhā, suṣumṇā brahma + randhra + antā kāla + bhoktry + amr̥tatva + dā.
    • Iḍā se termină, de asemenea, în partea stângă a nasului, plăcută, și fiind guvernată de Lună (Candra) este cunoscută noaptea; suṣumṇā se termină în apertura lui Brahmā (brahma-randhra), fiind dăruitoarea imortalității ce consumă timpul (kāla).
  17. तन्मूले कुटिला शक्तिर्मोक्षविघ्नप्रदाऽसताम्। नाभ्यूर्ध्वं प्राणोऽधोऽपानः समानो नाभिमण्डले॥
    • tan + mūle kuṭilā śaktirmokṣa + vighna + pradā – asatām, nābhy + ūrdhvaṁ prāṇoadho – apānaḥ samāno nābhi + maṇḍale.
    • În acea rădăcină Śakti este încolăcită; pentru cei impuri (asat) generează obstacole pe calea mântuirii (mokṣa). Prāṇa este deasupra buricului (nābhi), apāna este dedesubt, samāna se află în zona buricului (nābhi),
  18. चरत्युदानः कण्ठे च व्यानः सर्वशरीरगः। त्वगादिषु च नागाद्यास्त्र्यस्रोऽग्निर्नाभिमध्यगः॥
    • caraty – udānaḥ kaṇṭhe ca vyānaḥ sarva + śarīra + gaḥ, tvag + ādiṣu ca nāga + ādyās – try + asro – agnir – nābhi + madhya + gaḥ.
    • Udāna merge în gât, vyāna merge prin tot trupul, iar nāga etc. se află în piele (tvac) etc. Focul (agni) ce merge prin mijlocul buricului (nābhi) este întreit/triunghiular
  19. नृणां वृत्तो विहङ्गानां चतुरस्रश्चतुष्पदाम्। कृत्वाग्नेरूर्ध्वमम्भोऽन्नं प्राणोऽधस्थो धमत्यमुम्॥
    • nr̥ṇāṁ vr̥tto vihaṅgānāṁ catur + asraś – catuṣ + padām, kr̥tvā – agner – ūrdhvam – ambho – annaṁ prāṇo – adhastho dhamaty – amum.
    • Pentru oameni; circular (vr̥tta) pentru păsări; rectangular (caturasra) pentru patrupede; făcând ca apa și hrana să fie deasupra focului (agni), prāṇa care se află jos îl suflă pe acesta (i.e. focul).
  20. स दीप्तोऽन्नं पचेदङ्गे व्यानं सारोऽस्य यच्छति। निश्वासोच्छ्वासकृत्प्राणोऽपानो विण्मूत्रहापकः॥
    • sa dīpto – annaṁ paced – aṅge vyānaṁ sāro – asya yacchati, niśvāsa + ucchvāsa + kr̥t – prāṇo – apāno viṇ + mūtra + hāpakaḥ.
    • Acesta care este fierbinte trebuie să gătească hrana în trup – vyāna, care este a sa esență, merge. Prāṇa și apāna realizează expirul și inspirul, diminuarea fecalelor și a urinei.
  21. उदानोऽङ्गोन्नयनकृत्समानः शोषणादिकृत्। तथोद्गारोन्मीलनक्षुत्तन्द्राव्याप्तिकराः परे॥
    • udāno – aṅga + unnayana + kr̥t – samānaḥ śoṣaṇa + ādi + kr̥t, tathā – udgāra + unmīlana + kṣut + tandrā + vyāpti + karāḥ pare.
    • Udāna determină ridicarea (unnayana); samāna determină deshidratarea (śoṣaṇa) etc.; și tot astfel celelalte determină eliminiarea pe calea orală (udgāra), deschiderea ochilor (unmı̄lana), strănutul (kṣut), somnolența (tandrā) și ubicuitatea (vyāpti).
  22. चले प्राणे चलं चित्तं निश्चले निश्चलं तयोः। नष्ट एकतरे नाशो द्वयोरपि स योगताः॥
    • cale prāṇe calaṁ cittaṁ niścale niścalaṁ tayoḥ, naṣṭa ekatare nāśo dvayor – api sa yogatāḥ.
    • Atunci când prāṇa se mișcă, psihicul (citta) se mișcă; atunci când una este nemișcată, cealaltă este nemișcată deopotrivă. Atunci când una dintre acestea două este distrusă, distrugerea este a amândurora – aceasta este interconexiunea lor.
  23. न ज्ञानं जीवति प्राणे मनस्यपि लयं नयेत्। द्वयं गच्छति मोक्षं स योगी नान्यः कथंचन॥
    • na jñānaṁ jīvati prāṇe manasyapi layaṁ nayet, dvayaṁ gacchati mokṣaṁ sa yogī nānyaḥ kathaṁcana.
    • Cunoaterea (jñāna) nu rămâne vie atunci când suflul (prāṇa) și mintea (manas) sunt conduse spre dizolvare (laya); acest yogin dobândește mântuirea (mokṣa) atunci când ambele merg – nu există în niciun fel o altă cale.
  24. नात्यश्नतोऽनश्नतोऽतिसुप्तस्यैष न जाग्रतः। युक्तचेष्टाहारनिद्रागतेर्योगो भवेत्सुखः॥
    • na – atyaśnato – anaśnato – atisuptasya – eṣa na jāgrataḥ, yukta + ceṣṭā + āhāra + nidrā + gater – yogo bhavet – sukhaḥ.
    • Pentru cel care nu mănâncă prea mult (atyaśnat) sau deloc (anaśnat), care nu doarme prea mult (atisupta) sau deloc (jāgrat) – a cărui atitudine cu privire la mâncare și somn este corectă (yukta) – Yoga trebuie să fie plăcută (sukha).
  25. क्षाराम्लतिक्तकटुरूक्षकदन्नशाकस्त्र्यग्न्यध्वभाङ् न लभतेऽकुशलोऽस्य सिद्धिम्। शुण्ठीसितासुमनशालिसदन्नमुद्गचक्षुष्यशाकघृतदुग्धसदम्बु पथ्यम्॥
    • kṣāra + amla + tikta + kaṭu + rūkṣa + kadanna + śāka + stry + agny + adhva + bhāṅ na labhate – akuśalo – asya siddhim, śuṇṭhī + sitā + sumana + śāli + sad + anna + mudga + cakṣuṣya + śāka + ghr̥ta + dugdha + sadambu pathyam.
    • Înțepător (kṣāra), acru (amla), amar (tikta), picant (kaṭu), neplăcut (rūkṣa), mâncare rea (kadanna), verdețuri (śāka), femeie (strı̄), foc (agni) și călătorie (adhvan) – cel ce se bucură de acestea este un ignorant ce nu obține desăvârșirea (siddhi) acesteia (i.e. Yoga). Ghimbir uscat (śuṇṭhī), zahăr rafinat (sitā), grâu (sumana), orez (śāli), mâncare pură (sat), fasole mung (mudga), cele cinci ierburi (śāka) agreabile (cakṣuṣya), unt clarifiat (ghr̥ta), lapte (dugdha) și apă pură – acestea sunt cele binefăcătoare.
  26. दैवी संपत्स्वधर्मस्थो निश्चन्तो गुरुसेवकः। सद्देशे मठिकामध्ये रक्षिते निरुपद्रवे॥
    • daivī saṁpat + sva + dharma + stho niścanto guru + sevakaḥ, sad + deśe maṭhikā + madhye rakṣite nirupadrave.
    • Astrolog (daivin), aflat pe deplin în propria-i lege (svadharma), lipsit de gânduri (niścinta), adorator al maestrului (guru), aflat într-o regiune pură (sat), protejat și lipsit de pericole în mijlocul unei mici colibe (maṭhikā).
  27. भक्त्येष्टदेवं नत्वाऽऽदौ सूपविष्टः सुदिड्मुखः। कुशाजिनांशुकेष्वेव प्राणायामान्समभ्यसेत्॥
    • bhaktya – iṣṭa + devaṁ natvā – ādau sūpaviṣṭaḥ sudiḍ + mukhaḥ, kuśa + ajina + āṁśukeṣv – eva prāṇāyāmān – samabhyaset.
    • Adorând propria divinitate (iṣṭadeva), făcând mai întâi o plecăciune, așezat comfortabil cacătre putul cardinal potrivit, desigur pe iarbă kuśa, blană (ajina) sau scoarță de copac (aṁśuka), trebuie să practice prāṇāyāma.
  28. चन्द्रेणापूर्य वायुं षट्दशमात्रं हनुं हृदि। कृत्वा चतुःषष्टिमात्रं कुंभयित्वा विरेचयेत्॥
    • candreṇa – āpūrya vāyuṁ ṣaṭ + daśa + mātraṁ hanuṁ hr̥di, kr̥tvā catuḥ + ṣaṣṭi + mātraṁ kuṁbhayitvā virecayet.
    • Aerul (vāyu) fiind inspirat pe calea lunară (candra) timp de 16 unități (mātra), bărbia în piept (hr̥d), făcând de 64 de unități (mātra) apnee (kumbhaka), trebuie să expire.
  29. शनैः कुम्भार्धकालेन पश्चादाकर्षितोदरः। त्यजेत्सूर्येणाथ तेन पीत्वान्येन तथा पुनः॥
    • śanaiḥ kumbha + ardha + kālena paścād – ākarṣita + udaraḥ, tyajet – sūryeṇa – atha tena pītvā – anyena tathā punaḥ.
    • Cu mare grijă, pe jumătate din timpul unei kumbhaka (i.e. 32 mātra), după aceea, abdomenul (udara) este retras în sine (i.e. uḍḍiyāna-bandha), trebuie să elimine pe calea solară (sūrya), inspirând astfel din nou prin cealaltă (i.e. candra).
  30. पञ्चर्द्धाह्न्यह्न्यशीत्यन्तैस्त्रिसंध्यमसुयामकैः। त्रिमासोर्ध्वं प्राणजयः सिद्ध्येत्केवलकुम्भकः॥
    • pañca + rddhyā + anhy + ahny + aśīty + antais – tri + saṁdhyam – asu + yāmakaiḥ, tri + māsa + urdhvaṁ prāṇa + jayaḥ siddhyet – kevala + kumbhakaḥ.
    • Crescând zi de zi de la 5 pănă la 80 de mātra, la cele 3 încheieturi ale zile, cu ajutorul controlului suflurilor (asu-yāmaka), după 3 luni de zile de izbândă asupra suflului (prāṇa) apneea absolută (kevala-kumbhaka) poate fi desăvârșită.
  31. ध्येयोऽत्र तारो हृदीक्ष्यं भ्रूमध्ये चेन्दुमण्डलम्। दार्ढ्याय लाघवायाङ्गमुत्थस्वेदेन मर्दयेत्॥
    • dhyeyo – atra tāro hr̥di – īkṣyaṁ bhrū + madhye ca – indu + maṇḍalam, dārḍhyāya lāghavāya – aṅgam – uttha + svedena mardayet.
    • Aici (în kumbhaka) obiectul meditației este „salvatorul” (i.e. praṇava/AUM), ca fiind perceput în inimă (hr̥d), între sprâncene (bhrū-madhya) și în zona/discul Lunii. Pentru fermitate (dārḍhya) și ușurință (lāghava) trupul (aṅga) trebuie șters de transpirația care apare.
  32. शुद्ध्यै क्रियाश्चित्रकुम्भाः सिद्ध्यै मुद्राश्च कीर्तिताः। प्राणायामैरुभे तेऽपि साध्य आरोग्यमप्युत॥
    • śuddhyai kriyāś – citra + kumbhāḥ siddhyai mudrāś – ca kīrtitāḥ, prāṇāyāmair – ubhe te – api sādhya ārogyam – apy – uta.
    • Pentru puritate (śuddhi) sunt cele șase acțiuni (kriyā); pentru desăvârșire (siddhi) sunt descrise variate kumbhaka și mudrā; de asemenea și prin exercițiile de prāṇāyāma pot fi dobândite acestea două (i.e. śuddhi & siddhi) și starea de sănătate (ārogya).
  33. समासीनो यतास्योऽन्तः प्राणं दक्षिणया त्यजेत्। सारं लगति हृत्कण्ठकपोलावध्यसौ यथा॥
    • samāsīno yatāsyo – antaḥ prāṇaṁ dakṣiṇayā tyajet, sāraṁ lagati hr̥t + kaṇṭha + kapola + avadhy + asau yathā.
    • Cel ce stă adunat, cu fața către interior, trebuie să elimine suflul (prāṇa) prin nara dreaptă (dakṣiṇa); esența (sāra) pătrunde la inimă (hr̥d), gât (kaṇṭha) și până la frunte (kapola) – astfel este acest suflu (vāyu).
  34. लोहकारस्य भस्त्रावच्छक्त्याऽऽश्वापूर्य रेचयेत्। वामां मध्यानामिकाभ्यां धृत्वा जाते श्रमे विधेः॥
    • loha + kārasya bhastrāvac – chaktyā – āśva + āpūrya recayet, vāmāṁ madhya + anāmikābhyāṁ dhr̥tvā jāte śrame vidheḥ.
    • Asemenea foalelor unui fierar umflate cu o energie (śakti) ca de cal, trebuie să elimine obturând nara stângă cu degetele mijlociu inelar – calea (vidhi) umplerii este prin aceea prin care s-a eliminat (i.e. nara dreaptă).
  35. पीत्वा प्राणं कुम्भयित्वा धृत्वाङ्गुष्ठेन दक्षिणाम्। वामया रेचयेन्मन्दं तथाऽथ प्राग्वदाचरेत्॥
    • pītvā prāṇaṁ kumbhayitvā dhr̥tvā – aṅguṣṭhena dakṣiṇām, vāmayā recayen – mandaṁ tathā – atha prāgvad – ācaret.
    • Bând suflul (prāṇa), realizând apneea (kumbhaka), presând cu degetul gros nara dreaptă, trebuie să elimine ur prin nara stângă – și astfel trebuie să practice ca mai înainte.
  36. द्विनाड्यभ्यासाद्यामार्धं शक्तिर्मार्गं ददात्यरम्। भस्त्रेयं सर्वदोषघ्नि रुक्पापघ्न्यपि सिद्धिदा॥
    • dvi + nāḍy + abhyāsād – yāmā + ardhaṁ śaktir – mārgaṁ dadāty – aram, bhastrā – iyaṁ sarva + doṣa + ghni ruk + pāpa + ghny – api siddhi + dā.
    • Din practicarea pe cele două trasee/nări (nāḍi) timp de 90 min. conferă repede „Calea Puterii” ́(śakti-mārga). Această bhastrā este distrugătoarea tuturor bolilor (doṣa), distrugătoarea suferinței (ruj) și a păcatului (pāpa), dăruitoarea desăvârșirii (siddhi).
  37. शिश्ननाभ्यन्तस्थकन्दं सति वज्रासने पदौ। धृत्वा दृढं प्रपीड्यारं भस्त्रां सिद्धासनस्थितः॥
    • śiśna + nābhy + antastha + kandaṁ sati vajra + āsane padau, dhr̥tvā dr̥ḍhaṁ prapīḍya – araṁ bhastrāṁ siddha + āsana + sthitaḥ.
    • Kanda se află situat între organul genital masculin (śiśna) buric (nābhi). Fiind aflat în vajra-āsana, picioarele trebuie ținute ferm, foalele (bhastrā) fiind presate repede. Cel aflat în siddha-āsana
  38. समाकुञ्चितनाभिर्द्राक्कुर्याच्छक्तिश्चलत्यतः। यामार्धाभ्यासतो धैर्यान्मध्यनाड्यां समुद्गता॥
    • samākuñcita + nābhir – drāk + kuryāc – chaktiś – calaty – ataḥ, yāmā + ardha + abhyāsato dhairyān – madhya + nāḍyāṁ samudgatā.
    • Buricul (nābhi) retras/contractat trebuie făcut rapid, astfel Śakti (i.e. Kuṇḍalinı̄) se mică. Dintr-o practică fermă timp de 90 min. se ridică prin traseul (nāḍı̄) median (i.e. suṣumnā).
  39. ऊर्ध्वाकृष्टा भवेत्किंचिच्छक्तिर्नाडीमुखं त्यजेत्। ततः स्वतो व्रजत्युर्ध्वं प्राणोऽतस्तां विचालयेत्॥
    • ūrdhva + ākr̥ṣṭā bhavet – kiṁcic – chaktir – nāḍī + mukhaṁ tyajet, tataḥ svato vrajaty – urdhvaṁ prāṇo – atas – tāṁ vicālayet.
    • Fiind atrasă în sus câtuși de puțin, Śakti abandonează intrarea traseului (nāḍī) și merge astfel în sus prin propria-i natură/voință – de aceea trebuie s-o agite suflul (prāṇa).
  40. चालनात्सर्वसिद्ध्याप्तिर्मण्डलाद्योगिनो न तु। रुग्भ्योऽभयं यमाच्चापि नेतोऽन्यन्नाडिशोधनम्॥
    • cālanāt – sarva + siddhy + āptir + maṇḍalād – yogino na tu, rugbhyo – abhayaṁ yamāc – ca – api na – ito – anyan – nāḍi + śodhanam.
    • Din agitare apare dobândirea tuturor desăvârșirilor (siddhi); după 40 de zile (maṇḍala) pentru yogin nu mai există frica din cauza suferințelor (ruj) și desigur și a morții (yama); în plus față de aceastea și purificarea traseelor psiho-energetice (nāḍī).
  41. चालितायामपि प्राणो बद्धा चेद्रसना सुखम्। व्रजत्यूर्ध्वं सिद्धिपूर्वं राजयोगपदप्रदः॥
    • cālitāyām – api prāṇo baddhā ced + rasanā sukham, vrajaty – ūrdhvaṁ siddhi + pūrvaṁ rāja + yoga + pada + pradaḥ.
    • Suflul (prāṇa) fiind agitat iar limba (rasanā) fixată comfortabil, merge în sus, precedând astfel desăvârșirea (siddhi) și fiind dăruitoarea etapei/stării Rāja-yoga (i.e. samādhi).
  42. जिह्वामूलशिरां छित्वा रोममात्रं प्रवर्धयेत्। पथ्यासैन्धवचूर्णैर्गां चालयेद्दोहयेत्पुनः॥
    • jihvā + mūla + śirāṁ chitvā roma + mātraṁ pravardhayet, pathyā + saindhava + cūrṇair – gāṁ cālayed – dohayet – punaḥ.
    • Tăind frenul (śirā) de la rădăcina limbii (jihvā), trebuie să mărească tăietura cu dimensiunea unui fir de păr; cu praf de sare și de harı̄takı̄ limba trebuie frecată și mulsă în mod repetat.
  43. दिने दिने छेदनाद्यैस्त्र्यध्वगा वर्धते कला। षण्मासादिति जिह्वाधः शिराबन्धो विनश्यति॥
    • dine dine chedanādyais – try + adhva + gā vardhate kalā, ṣaṇ + māsād – iti jihvā + adhaḥ śirā + bandho vinaśyati.
    • Zi de zi, prin tăiere etc., cea care merge prin mijlocul dintre sprâncene se mărește cu puțin. În șase luni de zile legătura frenului (śirā) care se află sub limbă este distrusă.
  44. मुद्रा स्यात्खेचरी त्र्यध्वे योजितावाङ्मुखी कला। रसस्वादोऽमृतप्राप्तिस्ततः प्राणमनोजयः॥
    • mudrā syāt – khe + carī try + adhve yojita + avāṅ + mukhī kalā, rasa + svādo – amr̥ta + prāptis – tataḥ prāṇa + mano + jayaḥ.
    • Acest sigiliu (mudrā) este khecarı̄, în care limba stă în sens contrar, unită între sprâncene (tryadhva). Dobândind amr̥ta, se bucură de esență (rasa), fiind astfel învingător asupra suflului (prāṇa) și minții (manas).
  45. सहृज्जिह्वा चरत्यस्य खे कदापि स्पृशन्ति नो। विषार्तिरुग्जराक्षुत्तृण्निद्रातन्द्रामृतिक्रियाः॥
    • sahr̥j + jihvā caraty – asya khe kadā + api spr̥śanti no, viṣa + ārti + rug + jarā + kṣut + tr̥ṇ + nidrā + tandrā + mr̥ti + kriyāḥ.
    • Atunci când limba se miă în interiorul spațiului (kha) acestuia, nu este atins de activități precum: suferință din cauza veninului (viṣa), boală (ruj), decrepitudine (jarā), foame (kṣut), sete (tr̥ṣ), somn (nidrā), epuizare (tandrā) și moarte (mr̥ti).
  46. बिन्दुस्त्र्याश्लेषितस्यापि न क्षरत्यूर्ध्वमेति सः। चलितश्चेद्योनिमुद्रा बद्धो मुक्तः स भोग्यपि॥
    • bindu + stry + āśleṣitasya – api na kṣaraty – ūrdhvam – eti saḥ, calitaś – ced – yoni + mudrā baddho muktaḥ sa bhogy – api.
    • Acea picătură (bindu) a îmbrățișării cu femeia (strı̄), dacă nu se scurge atunci merge în sus, iar dacă este deturnat trebuie legat prin yoni-mudrā – astfel, cel izbăvit (mukta) devine și cel ce se bucură (bhogin).
  47. सुधान्तःस्रवतीन्दोस्तां ग्रसत्यर्कस्ततो जरा। अधःशीर्षोर्ध्वपात्तिष्ठेद्बह्वाहारः शनैःशनैः॥
    • sudhā – antaḥ – sravati – indos – tāṁ grasaty – arkas – tato jarā, adhaḥ + śīrṣa + urdhva + pāt – tiṣṭhed – bahv + āhāraḥ śanaiḥ – śanaiḥ.
    • Din Lună (i.e. tālu) curge în interior nectarul (sudhā), acesta este devorat de către foc – astfel devine bătrân (jaras). Stând cu picioarele în sus și capul în jos, încet-încet trebuie multă mâncare.
  48. याममात्रं ततः सिद्धिर्व्यस्तेयं करणीष्टदा। वलीपलितवेपघ्नी मृत्युहन्त्री सुधाप्रदा॥
    • yāma + mātraṁ tataḥ siddhir – vyastā – iyaṁ karaṇī – iṣṭa + dā, valīpalita + vepa + ghnī mr̥tyu + hantrī sudhā + pradā.
    • Desăvârșirea (siddhi) apare după doar trei ore; această inversiune este instrumentul (karaṇī) dăruitor al celor dorite, îndepărtează pe deplin ridurile și încărunțirea (valı̄palita), distrugător al mori (mr̥tyu), dăruitor al nectarului (sudhā).
  49. योनिस्थवामगुल्फो ना करात्तप्रसृतान्यपात्। कुम्भं कुर्यात्पुनर्व्यस्तं क्षयगुल्मादिरुग्लयः॥
    • yoni + stha + vāma + gulpho nā kara + ātta + prasr̥ta + anya + pāt, kumbhaṁ kuryāt – punar – vyastaṁ kṣaya + gulma + ādi + rug + layaḥ.
    • Glezna stângă fiind plasată în perineu (yoni), celălalt picior este întins și ținut cu mâna; trebuie să facă apnee (kumbha) și din nou inversiunea (i.e. viparı̄ta) – astfel dispare suferința (ruj) produsă de tuberculoză (kṣaya), megalii abdominale (gulma) etc.
  50. पूर्ववत्प्रसृतं पादं कृत्वोरौ कृतकुम्भकः। क्लेशहीनो ज्ञानवांश्च नाभौ प्राणधृतेररुक्॥
    • pūrvavat + prasr̥taṁ pādaṁ kr̥tvā – ūrau kr̥ta + kumbhakaḥ, kleśa + hīno jñāna + vāṁś – ca nābhau prāṇa + dhr̥ter – aruk.
    • Piciorul care a fost mai înainte întins, trebuie pus pe coapsă (ūru) și realizată apneea (kumbhaka). Lipsit de tulburare (kleśa) și înzestrat cu cunoaștere (jñānavat), lipsit de boală (aruj) – prin ținerea suflului (prāṇa) în ombilic (nābhi);
  51. मनोजयश्च नासाग्रे पादाङ्गुष्ठेऽङ्गलाघवम्। भ्रूमध्ये चामृतप्राप्तिरारोग्यं तुन्दपार्श्वयोः॥
    • mano + jayaś – ca nāsāgre pāda + aṅguṣṭhe – aṅga + lāghavam, bhrū + madhye ca – amr̥ta + prāptir – ārogyaṁ tunda + pārśvayoḥ.
    • Învingător asupra minții (manas) – în vârful nasului (nāsāgra); ușurința trupului – în vârful degetului gros al piciorului; iar dobândirea nectarului (amr̥ta) – în mijlocul dintre sprâncene; lipsit de boală (ārogya) – în abdomen și torace;
  52. विषज्वरान्तस्तु दन्ते वायुपानाच्च जिह्वया। श्रमतृड्व्याधिदाहान्तः कल्याणी वाक् सुधाशनम्॥
    • viṣa + jvara + antas – tu dante vāyu + pānāc – ca jihvayā, śrama + tr̥ḍ + vyādhi + dāha + antaḥ kalyāṇī vāk sudhā + aśanam.
    • Remediu împotriva febrei (jvara) și a otrăvurilor (viṣa) – în dinte; prin înghițirea suflului (vāyu) cu ajutorul limbii – remediu împotriva febrei (dāha), bolilor (vyādhi), setei (tr̥ṣ) și a epuizării (śrama), cuvânt (vāc) auspicios, dobândire a nectarului (sudhā).
  53. स्वास्येऽग्नौ दीप्तेऽङ्गसादे नाडीशुद्धावनामये। नादस्फुटत्वे सुदृष्ट्योः सिद्धिबिन्दौ जिते सति॥
    • svāsye – agnau dīpte – aṅga + sāde nāḍī + śuddhāv – anāmaye, nāda + sphuṭatve sudr̥ṣṭyoḥ siddhi + bindau jite sati.
    • Când gura este strălucitoare ca focul, când trupul decade, când traseele psiho-energetice (nāḍī) sunt purificate, când este lipsit de boli, când sunetul subtil (nāda) se manifestă, când picătura a fost desăvârșită, atunci a fost cucerită clar-vederea (sudr̥ṣṭi).

इति श्रीमद्दत्तात्रेयपुराणे सार्धत्रिसाहरुयां त्रिकाण्डमण्डितायां संहितायां वासुदेव्यां प्रथमाष्टके ज्ञानकाण्डे साङ्गोपाङहठयोगकथनं नाम सप्तमोऽध्यायः॥