Skip to content

Dattātreya-purāṇa I.8

Kindle
  1. इदं श्रेष्ठं भजेत्तस्य सिद्ध्येत्केवलकुम्भकः। न तस्य दुर्लभं किंचित्सोऽजेयः कैरपीह हि॥
    • idaṁ śreṣṭhaṁ bhajet – tasya siddhyet – kevala + kumbhakaḥ, na tasya durlabhaṁ kiṁcit – so – ajeyaḥ kair – api – iha hi.
    • Această splendidă formă a sa trebuie adorată. Poate să desăvârșească apneea ab­so­lu­tă (kevala-kumbhaka), căci astfel nimic nu este greu de dobândit pentru aces­ta – acesta fiind de neînvins, căci cine altfel ar putea aceasta aici?
  2. देहे पदादिमूर्धान्ते स्थिता लोकाश्चतुर्दश। हृत्संयमात्तत्र तत्र तत्तल्लोकविदीरिता॥
    • dehe pada + ādi + mūrdha +ānte sthitā lokāś – catur + daśa, hr̥t + saṁyamāt – tatra tatra tat + tal + loka + vid + īritā.
    • În trup, începând cu tălpile și terminând cu capul, se află situate cele pais­pre­ze­ce lumi (loka). Făcând saṁyama în inimă (hr̥t) în fiecare loc în parte – astfel a ex­pli­cat cu­noaș­te­rea despre fiecare lume (loka) în parte.
  3. अर्थज्ञानं तारकायां नासाग्रे चेन्द्रलोकवित्। तदधो वह्निलोकस्य चक्षुषोः सर्वलोकवित्॥
    • artha + jñānaṁ tārakāyāṁ nāsā + agre ca – indra + loka + vit, tad + adho vahni + lokasya cakṣuṣoḥ sarva + loka + vit.
    • Cunoașterea sensului (artha) în pupila ochiului (tārakā); iar cunoașterea lumii lui Indra în vârful nasului (nāsāgra); acolo dedesubt [cunoașterea] lumii lui Vahni (Agni); în cei doi ochi cunoașterea întregii lumi;
  4. श्रोत्रे च यमलोकस्य तत्पार्श्वे नैरृतस्य वित्। पृष्ठे वरुणलोकस्य वायुलोकस्य च श्रुतौ॥
    • śrotre ca yama + lokasya tat + pārśve nairr̥tasya vit, pr̥ṣṭhe varuṇa + lokasya vāyu + lokasya ca śrutau.
    • Iar în ureche (śrota) [cunoașterea] lumii lui Yama; în zona coastelor acestuia cu­noaș­te­rea [lumii] lui Nairr̥ta; pe partea din spate [cunoașterea] lumii lui Varuṇa; în ureche (śruti) [cunoașterea] lumii lui Vāyu;
  5. कण्ठे कुबेरलोकस्य वामेक्ष्णि शिवलोकवित्। दक्षे परमलोकस्य ब्रह्मलोकस्य मूर्ध्निं वित्॥
    • kaṇṭhe kubera + lokasya vāma + īkṣṇi śiva + loka + vit, dakṣe parama + lokasya brahma + lokasya mūrdhniṁ vit.
    • În gât [cu­noaș­te­rea] lu­mii lui Kubera; în ochiul stâng cu­noaș­te­rea lumii lui Śiva; în cel drept [cu­noaș­te­rea] lu­mii su­pre­mu­lui (Viṣṇu); în cap cu­noaș­te­rea lumii lui Brahmā;
  6. तत्तज्जन्तुध्वनौ तत्तद्भूतज्ञानं च कर्मणि। प्राग्जातिविच्चान्यचित्ते स्फुटं तच्चित्तवृत्तिवित्॥
    • tat + taj + jantu + dhvanau tat + tad + bhūta + jñānaṁ ca karmaṇi, prāg + jāti + vic – ca – anya + citte sphuṭaṁ tac + citta + vr̥tti + vit.
    • În sunetul fiecărei creaturi în parte – cunoașterea ființelor (bhūta); iar în acțiune (karman) – cunoașterea vieților anterioare; asupra psihicului (citta) altei per­soa­ne se ma­ni­fes­tă în mod distinct cunoașterea activității (vr̥tti) psihicului (citta) ace­leia.
  7. सूर्येन्द्वोर्लोकभज्ञानं ध्रुवे तद्गतिदर्शनम्। स्वार्थे पुरुषविद्वीर्ये मारुत्यादिबलस्य वित्॥
    • sūrya + indvor – loka + bha + jñānaṁ dhruve tad + gati + darśanam, svārthe puruṣa + vid + vīrye māruty + ādi + balasya vit.
    • În Soare Lună – cunoașterea manifestării lumilor; asupra Stelei Polare – vederea miș­că­rii acestora (corpurilor cerești); asupra pro­priei naturi (svārtha) – cu­noaș­te­rea spiritului (puruṣa); asupra vigorii (vı̄rya) – cunoașterea puterii celor din Marut etc.
  8. कायरूपेऽप्यदृश्यस्य कायव्यूहस्य नाभितः। अतीतानागतज्ञानं स्याद्धर्माधर्मयोर्गले॥
    • kāya + rūpe – apy – adr̥śyasya kāya + vyūhasya nābhitaḥ, atīta + anāgata + jñānaṁ syād – dharma + adharmayor – gale.
    • Asupra formei corpului – [cu­noaș­te­rea stării de] in­vi­zi­bi­li­ta­te; asupra om­bi­li­cu­lui (nābhi) – [cu­noaș­te­rea] al­că­tu­i­rii tru­pu­lui; asupra le­gă­tu­rii/cur­ge­rii (gala) ce­lor jus­te (dharma) și in­jus­te (adharma) – cunoașterea tre­cu­tu­lui și a vi­i­to­ru­lui.
  9. क्षुत्तृण्नाशः कूर्मनाड्यां स्थैर्ये तारे च सिद्धिदृक्। कायखे खगतिस्तत्तत्सिद्धयस्तत्र तत्र च॥
    • kṣut + tr̥ṇ + nāśaḥ kūrma + nāḍyāṁ sthairye tāre ca siddha + dr̥k, kāya + khe kha + gatis – tat + tat + siddhayas – tatra tatra ca.
    • Asupra traseului psiho-energetic kūrma – dispariția foamei a setei; asupra stelei fixe / ochiu­lui fix – manifestarea desăvârșirilor (siddhi); asupra spațiului corpului – mergerea prin spațiu (kha); și tot astfel fiecare dintre celelalte desăvârșiri (siddhi);
  10. प्रत्याहारस्त्वाहरणमर्थचारी गवां बलात्। आत्मान्वयेन दृष्टिश्च फलत्यागश्च कर्मणः॥
    • pratyāhāras – tv – āharaṇam – arthacārī gavāṁ balāt, ātma + anvayena dr̥ṣṭiś – ca phala + tyāgaś – ca karmaṇaḥ.
    • De asemenea, pratyāhāra este luarea înapoi cu putere a demersului spre obiec­te­le (artha) organelor de simț (go). Prin asocierea cu sinele (ātman) apare ve­de­rea (dr̥ṣṭi) și abandonarea fructelor acțiunii (karman).
  11. वैरस्यं चेन्द्रियार्थेषु प्रतिमर्म च हृत्स्थिति। प्रत्याहारः पञ्चधैवं धारणापि च पञ्चधा॥
    • vairasyaṁ ca – indriya + artheṣu pratimarma ca hr̥t + sthiti, pratyāhāraḥ pañca + dhā – evaṁ dhāraṇā – api ca pañca + dhā.
    • Dezgustul în obiectele simțurilor (indriya) este punctul sensibil (marman) ce se află în ini­mă (hr̥d). Pratyāhāra este de cinci fe­luri, la fel concentrarea (dhāraṇā) este de cinci fe­luri.
  12. हृत्प्राणधारणा हृद्धीधारणाऽध्यात्मधारणा। तन्मूर्तिधारणा क्ष्मादौ हार्दखेऽन्यखधारणा॥
  13. वज्राङ्कुशध्वजाब्जाङ्कयुग्रक्ताब्जाभपत्तलम्। नखमाणिक्यभाध्वस्तभक्तहार्दतमस्ततिम्॥
    • vajra + aṅkuśa + dhvaja + abja + aṅka + yug + rakta + abjā + bha + pat + talam, nakha + māṇikya + bha + ādhvasta + bhakta + hārda + tamas + tatim.
    • Trăsnet (vajra), croșeu (aṅkuśa), stin­dard (dhvaja), lotus (abja), înzestrat cu o can­ge (aṅka), în pal­mă fiind căzut un lotus roșu, marele în­­tu­­ne­­ric (tamastati) al ini­mii ado­ra­to­ru­lui (bhakta), ca și cum ar fi acoperită de păr­ti­ce­le de ru­bin (māṇikya). 
  14. गूढगुल्फं कूर्मपृष्ठोल्लसत्पादोपरिस्थलम्। परिपुष्टसुजङ्घोरुं विशालजघनस्थलम्॥
    • gūḍha + gulphaṁ kūrma + pr̥ṣṭha + ullasat + pāda + upari + sthalam, paripuṣṭa + sujaṅgha + uruṁ viśāla + jaghana + sthalam.
    • Glezna ascunsă, piciorul strălucitor este plasat pe spatele/carapacea țestoasei (kūrma), având coapse și picioare frumoase și pu­ter­ni­ce, așezat fiind pe fesele-i pu­ter­ni­ce, 
  15. पृथुश्रोणिं च काकुत्स्थं चारुनाभिं दलोदरम्। कपाटवक्षसं दीर्घमांसलोरगवद्भुजम्॥
    • pr̥thu + śroṇiṁ ca kākut + sthaṁ cāru + nābhiṁ dala + udaram, kapāṭa + vakṣasaṁ dīrgha + māṁsala + uragavad + bhujam.
    • Puternic în șolduri, stând pe un vârf [de munte], cu un preafrumos buric (nābhi), cu ab­do­me­nul subțire, cu piep­tul mare, cu bra­țul mus­cu­los și lung ase­me­nea unui șarpe,
  16. सुचिह्नचिह्नितकरं कम्बुकण्ठं स्मिताननम्। स्नैग्ध्यधावल्ययुक्ताक्षं चलत्पिङ्गजटाधरम्॥
    • sucihna+ cihnita + karaṁ kambu + kaṇṭhaṁ smita + ānanam, snaigdhya + dhāvalya + yukta + akṣaṁ calat + piṅga + jaṭa + ādharam.
    • Mâna extrem de distinctiv evidențiată, având gâtul ca o cochilie, cu gura zâm­bi­toa­re, în­zes­trat cu ochi puri și afectuoși, cu părul în șuvițe galbene șerpuinde, 
  17. चन्द्रकान्तं प्रभुं कृष्णभ्रूरश्मश्रुकनीनिकम्। भावशुद्धद्विजाकीर्णं प्रसन्नमुखपङ्कजम्॥
    • candra + kāntaṁ prabhuṁ kr̥ṣṇa + bhrūr – aśmaśru + kanīnikam, bhāva + śuddha + dvija + ākīrṇaṁ prasanna + mukha + paṅkajam.
    • Minunat ca Luna (Candra), domn/puternic (prabhu), cu sprâncenele negre, fe­cio­rel­nic și fără de barbă, înconjurat de cei de două ori născuți ce au o natură pură, cu o lu­mi­noa­să față ca de lotus,
  18. सिद्धासनसमासीनं वराभयदसत्करम्। क्षणेक्षणेऽपि स्वभक्तस्मृतिगामिनमीश्वरम्॥
    • siddha + āsana + samāsīnaṁ vara + abhaya + da + sat + karam, kṣaṇe + kṣaṇe – api sva + bhakta + smr̥ti + gāminam – īśvaram.
    • Fiind așezat pe deplin în postura desăvârșitului (siddha-āsana), [făcând gesturile (mudrā)] binefacerii (varada) și al neînfricării (abhayada) cu mâna potrivită, în fiece mo­ment este Domnul (īśvara) ce merge în întâmpinarea dorințelor (smr̥ti) pro­pri­i­lor ado­ra­tori (bhakta),
  19. अनुग्रहाख्यहृत्स्थेन्दुज्ञापितस्मितचन्द्रिकम्। सदाखण्डसमाधिस्थं दत्तात्रेयं दिगम्बरम्॥
    • anugraha + ākhya + hr̥t + stha + indu + jñāpita + smita + candrikam, sadā – akhaṇḍa + samādhi + sthaṁ dattātreyaṁ dig + ambaram.
    • Zâmbetul aidoma Lunii este cunoscut ca fiind scânteia/luna (indu) ce se află în ini­mă (hr̥d), declarat ca fiind [a Sa] grație (anugraha) – Dattātreya, cel îmbrăcat în spațiu, se află întotdeauna într-o stare neîntreruptă de contemplare (samādhi).
  20. आसेचनकमूर्तिं तं सदापादाद्धृदामुखम्। ध्यायेत्समाहितो योगी निवृत्ताखिल­वृत्तिकः॥
    • āsecanaka + mūrtiṁ taṁ sadā – āpādād – hr̥d + āmukham, dhyāyet – samāhito yogī nivr̥tta + akhila + vr̥ttikaḥ.
    • Această manifestare (mūrti) fermecătoare, fiind întotdeauna răs­plă­ti­toa­re, este îna­­in­­tea ini­mii. Yoginul trebuie să mediteze adu­nat/atent, astfel toată activitatea (vr̥tti) [psihicului (citta)] dispare (nivr̥tta).
  21. इदं तु सगुणध्यानं स्वेच्छोपात्तचिदात्मनः। निर्गुणं केवलं हास्यं सच्चित्सुखमयं परम्॥
    • idaṁ tu saguṇa + dhyānaṁ sveccha + upātta + cid + ātmanaḥ, nirguṇaṁ kevalaṁ hāsyaṁ sac + cit + sukham – ayaṁ param.
    • Aceasta este desigur meditația (dhyāna) cu calități (saguṇa) fo­lo­si­tă după pro­priu-i plac de către cel în­zes­trat cu conștiință (cid-ātman). Cea fără calități (nirguṇa) este absolută (kevala), stâr­neș­te râsul (hāsya), supremă alcătuire din fi­in­ță (sat), con­ști­in­ță (cit) și bea­ti­tu­di­ne (sukha).
  22. ध्यातृध्यानध्येयरूपः समाधिः सविकल्पकः। जीवात्मपरमात्मैक्यावस्था त्रि­पुटि­वर्जिता॥
    • dhyātr̥ + dhyāna + dhyeya + rūpaḥ samādhiḥ savikalpakaḥ, jīva + ātma + parama + ātma + ekyāvasthā tri + puṭi + varjitā.
    • Contemplarea (samādhi) cu construct mental (savikalpaka) este de natura celui ce me­di­tea­ză (dhyātr̥), a meditației (dhyāna) și a obiectului meditat (dhyeya). Sta­rea (avasthā) de unitate dintre sinele individual (jīva-ātman) și sinele suprem (parama-ātman) este lipsită de întreita [contemplare (savikalpa-samādhi)],
  23. परिपूर्णानन्दरूपा शुद्धचिद्रूपिका परः। पश्चात्स्मृत्यनुमेयात्मार्थवृत्तय इहानुगाः॥
    • paripūrṇa + ānanda + rūpā śuddha + cid + rūpikā paraḥ, paścāt – smr̥ty + anumeya + ātma + artha + vr̥ttaya iha – anugāḥ.
    • A cărei natură este deplina beatitudine (ānanda), transcendență a cărei natură este con­ști­in­ță (cit) pură. După aceasta, cele ce ur­mea­ză aici sunt activitățile (vr̥tti) spre propriul fo­los (ātma-artha) ce rezultă din memorie (smr̥ti).
  24. अन्तर्लीनसहृत्प्राणोऽपश्यन्नचलदृग्बहिः। मुद्रेयं वैष्णवी शून्या शून्य­लक्ष्म­पदप्रदा॥
    • antar + līna + sahr̥t + prāṇo – apaśyann – acala + dr̥g + bahiḥ, mudrā – iyaṁ vaiṣṇavī śūnyā śūnya + lakṣma + padapradā.
    • Suflul (prāṇa) din inimă (hr̥d) este dizolvat în interior; în exterior pri­vi­rea/ochiul (dr̥ś) fiind ne­miș­cat[ă] este nevăzător. Acest si­gi­liu (mudrā) este [nu­mit] vaiṣṇavī, fiind va­cu­i­ta­tea (śūnyā) ce dăruiește caracteristica (lakṣman) va­cu­i­tă­ții (śūnya).
  25. तद्वान्दृढासनो दक्षकर्णे रुद्धबिलो ध्वनिम्। त्रिग्रन्थिभेदं शृणुयात्सुसूक्ष्मं स समाधि­भाक्॥
    • tadvān – dr̥ḍha + āsano dakṣa + karṇe ruddha + bilo dhvanim, tri + granthi + bhedaṁ śr̥ṇuyāt – susūkṣmaṁ sa samādhi + bhāk.
    • Astfel, atunci când postura (āsana) este stabilă, când aperturile sunt închise, când cele trei noduri (granthi) sunt străpunse, trebuie să audă în urechea dreap­tă un sunet (dhvani) extrem de subtil – acesta este cel înzestrat cu samādhi
  26. अर्धोन्मीलितदृक्स्वस्थो नासाग्राक्षो वशी भजेत्। लीनार्केन्दुः परं तत्त्वं तद्बाह्यान्तर­वर्जितम्॥
    • ardha + unmīlita + dr̥k + svastho nāsā + agra + akṣo vaśī bhajet, līna + arka + induḥ paraṁ tattvaṁ tad + bāhya + antara + varjitam.
    • Stând în sine cu ochii pe ju­mă­ta­te des­chiși, cu privirea în vârful nasului (nāsāgra), cel stă­pân pe sine (vaśin) trebuie să adore; Soa­re­le și Luna fiind di­zol­va­te, această su­pre­mă rea­li­ta­te (tattva) este lip­si­tă atât de ex­te­rior cât și de in­te­rior.
  27. एवमभ्यासयोगेन खेचरीमुद्रयापि च। मनःस्थिरीभावरूपाऽवस्था सिद्ध्येन्मनोन्मनी॥
    • evam – abhyāsa + yogena khe + carī + mudrayā – api ca, manaḥ + sthirī + bhāva + rūpā – avasthā siddhyen – manonmanī.
    • Astfel, printr-o practică asiduă Yoga și prin sigiliul (mudrākhecarī, poate rea­li­za sta­rea manonmanī a cărei natură o reprezintă totala nemișcare a minții (manas).
  28. शक्तिमध्ये मनः कृत्वा शक्तिं चापि मनोगताम्। मनसा मन आलोक्य योगी नित्यं सुखी भवेत्॥
    • śakti + madhye manaḥ kr̥tvā śaktiṁ ca – api mano + gatām, manasā mana ālokya yogī nityaṁ sukhī bhavet.
    • Făcând ca mintea (manas) să fie în mijlocul lui śakti (Kuṇḍalī), și de asemenea ca śakti să fie în minte (manas), prin minte (manas) este observată mintea (manas) – yo­gi­nul devine astfel de-a pururi fericit (sukhin). 
  29. आकाशमध्य आत्मानमात्मन्याकाशमेव च। कृत्वाकाशमयं सर्वं चिन्तयेन्न किमप्यतः॥
    • ākāśa + madhya ātmānam – ātmany – ākāśam – eva ca, kr̥tvā – ākāśa + mayaṁ sarvaṁ cintayen – na kim – apy – ataḥ.
    • Sinele (ātman) este în mijlocul spa­țiu­lui (ākāśa), și desigur spațiul (ākāśa) este în sine (ātman); fă­când ca totul să fie al­că­tuit din spațiu (ākāśa), nu mai este ca­zul să gân­deas­că/re­flec­te­ze în niciun fel.
  30. बाह्यचिन्ता न कर्तव्या तथैवान्तरचिन्तनम्। परित्यज्याखिलां चिन्तां चिन्मयं भावयेत्परम्॥
    • bāhya + cintā na kartavyā tathā – eva – antara + cintanam, parityajya – akhilāṁ cintāṁ cin + mayaṁ bhāvayet – param.
    • Gândirea/reflectarea la cele exterioare nu trebuie realizată, tot ast­fel și cu gân­di­rea/re­flec­ta­rea la cele interioare; abandonând pe de­plin întreaga gân­di­re/re­flec­ta­re, trebuie să me­di­te­ze asupra su­pre­mu­lui (para) care este alcătuit din conștiință (cit).
  31. योगेनेत्थं लीयमानं मनो ब्रह्मणि लीयते। कर्पूरोऽग्नाविवाब्धौ च लवणं ख इवान्यखे॥
    • yogena – itthaṁ līya + mānaṁ mano brahmaṇi līyate, karpūro – agnāv – iva – abdhau ca lavaṇaṁ kha iva – anya + khe.
    • În acest fel prin [practica] Yoga rezultă mentația (māna) di­zol­va­tă, căci mintea (manas) se dizolvă în brahman precum camforul în foc (agni), precum sarea în apă și precum spa­țiul (kha) în alt spa­țiu (kha).
  32. ज्ञेयं सर्वप्रतीतं च तज्ज्ञानं मन उच्यते। मनोलयो ज्ञान­वस्तु­परित्यागात्ततो­ऽमृतम्॥
    • jñeyaṁ sarva + pratītaṁ ca taj + jñānaṁ mana ucyate, mano + layo jñāna + vastu + parityāgāt – tato – amr̥tam.
    • Ceea ce trebuie cunoscut (jñeya) a fost pe deplin realizat (pratīta) – această cu­noaș­te­re este descrisă ca fiind mintea (manas); dizolvarea minții (manas) rezultă din renunțarea (parityāga) la obiectul (vastu) cunoașterii (jñāna), din aceasta [re­zul­tă] amr̥ta.  
  33. योगो ज्ञानं च मनसो नाशस्य द्वौ क्रमौ परौ। योगो हृद्वृत्तिरोधोऽत्र ज्ञानं सम्यगवेक्षणम्॥
  34. चित्तवृत्तिनिरोधस्तु मनःस्पन्दोपशान्तिदः। मनःस्पन्दोपशान्त्यायं संसारः प्रविलीयते॥
    • citta + vr̥tti + nirodhas – tu manaḥ + spanda + upaśānti + daḥ, manaḥ + spanda + upaśāntyā – ayaṁ saṁsāraḥ pravilīyate.
    • Suspendarea activității (vr̥tti) psihicului (citta) dăruiește de ase­me­nea și cal­ma­rea ac­ti­vi­tă­ții (spanda) minții (manas); prin cal­ma­rea activității (spanda) minții (manas) această ma­ni­fes­ta­re (saṁsāra) se dizolvă pe deplin. 
  35. शास्त्रसज्जनसंपर्कवैराग्याभ्यासयोगतः। धैर्येण चास्यया पूर्व­वासना­तानवाद्धठात्॥
    • śāstra + saj + jana + saṁparka + vairāgya + abhyāsa + yogataḥ, dhairyeṇa ca – āsyayā pūrva + vāsanā + tānavād – dhaṭhāt.
    • Prin practică repetată (abhyāsa) yoga, detașare (vairāgya), ve­ni­re împreună cu oa­me­nii sfinți (sat-jana) și scrip­turi (śāstra), prin sta­bi­li­ta­tea pos­tu­rii, prin di­­mi­­nua­­rea im­preg­nă­ri­lor sub­con­ști­en­te (vāsanā) anterioare, prin forță (haṭha), 
  36. सद्भक्त्या भगवद्ध्यानाच्चिरमेकान्तमोदितात्। अखेदमनिलाभ्यासात्पर­तत्त्वैक­चिन्तनात्॥
    • sad + bhaktyā bhagavad + dhyānāc – ciram – eka + anta + moditāt, akhedam – anila + abhyāsātpara + tattva + eka + cintanāt.
    • Prin devoțiune corectă (sat), prin meditație (dhyāna) asupra Domnului (bhagavat), prin bu­cu­ria șederii pen­tru o lungă pe­rioa­dă într-un singur scop (ekānta), printr-o practică ne­o­bo­si­tă a „su­flu­lui” (i.e. prāṇāyāma), prin re­flec­ta­rea asupra unei singure realități (tattva) su­pre­me,
  37. ॐकारोच्चारणाद्दीर्घं घण्टिकाक्रमणाद्गवा। शक्तिसंचालनात्प्राणमनःस्पन्दो निरुध्यते॥
    • auṁ + kāra + uccāraṇād – dīrghaṁ ghaṇṭikā + kramaṇād – gavā, śakti + saṁcālanāt – prāṇa + manaḥ + spando nirudhyate.
    • Prin pronunțarea silabei auṁ timp îndelungat, prin trecerea din­co­lo de uvulă cu lim­ba, prin deplina agitare a lui śakti (i.e. Kuṇḍalī) – activitatea (spanda) suflului (prāṇa) și a minții (manas) este suspendată.
  38. इतरत्र न कर्तव्या मनोवृत्तिर्मनीषिणा। उत्काभ्यासेन विज्ञेयं तद्विष्णोः परमं पदम्॥
    • itaratra na kartavyā mano + vr̥ttir – manīṣiṇā, utka + abhyāsena vijñeyaṁ tad + viṣṇoḥ paramaṁ padam.
    • De către cel înțelept (manīṣin) activitatea (vr̥tti) minții (manas) nu este în altă în­de­let­ni­ci­re (kartavya); printr-o practică ardentă su­pre­ma stare a lui Viṣṇu devine perceptibilă. 
  39. द्वादशाङ्गुलपर्यन्तं नासाग्रे विमलाम्बरे। संविद्दृशि प्रशाम्यन्त्यां हृत्प्राणस्पन्दरोधनम्॥
    • dvā + daśa + aṅgula + paryantaṁ nāsā + agre vimala + ambare, saṁvid + dr̥śi praśāmy – antyāṁ hr̥t + prāṇa + spanda + rodhanam.
    • Atunci când [puterea] vederii con­ști­in­ței (saṁvid) este li­niș­ti­tă, fiind ex­tin­să două­spre­ze­ce de­ge­te de la vâr­ful na­su­lui în spa­țiul pur, apare sus­pen­da­rea ac­ti­vi­tă­ții (spanda) su­flu­lui (prāṇa) în ini­mă (hr̥d).
  40. भ्रूमध्ये तारकालोकनाशादन्त उपागते। केतने चेतने बद्धे हृत्प्राणस्पन्दरोधनम्॥
    • bhrū + madhye tāraka + ālokana + āśād – anta upāgate, ketane cetane baddhe hr̥t + prāṇa + spanda + rodhanam.
    • Prin obținerea în mijlocul dintre sprâncene a vederii „stelei” (tāraka), se ajunge la final atunci când conștiența (cetana) este legată într-un loc, atunci apare sus­pen­da­rea ac­ti­vi­tă­ții (spanda) su­flu­lui (prāṇa) în ini­mă (hr̥d).
  41. ओमित्येव यदुद्भूतं ज्ञानज्ञेयात्मकं शिवम्। विभावयेन्निर्विकल्पस्तेन प्राणो निरुध्यते॥
    • om – ity – eva yad + udbhūtaṁ jñāna + jñeya + ātmakaṁ śivam, vibhāvayen – nirvikalpas – tena prāṇo nirudhyate.
    • Astfel apare doar acest OM – cu­noaș­te­re al­că­tu­i­tă din cele ce tre­buie cu­nos­cu­te în care se află totul (śiva) – tre­bu­ie să me­di­te­ze [asu­pra aces­tuia] lip­sit fiind de cons­truc­te men­ta­le (nirvikalpa), prin care su­flul (prāṇa) este sus­pen­dat.
  42. चिरकालं धियैकान्तं व्योमसंवेदनाद्दृढम्। निर्वासनमनोधृत्या सुखात्प्राणो निरुध्यते॥
    • cirakālaṁ dhiyā – eka + antaṁ vyoma + saṁvedanād – dr̥ḍham, nirvāsana + mano + dhr̥tyā sukhātprāṇo nirudhyate.
    • Din per­ce­pe­rea (saṁvedana) fermă a spa­țiu­lui printr-o meditație pen­tru o lungă pe­rioa­dă de timp asupra unui sin­gur scop, din bu­cu­ria (sukha) ce apare prin­tr-o ți­ne­re fermă a min­ții lip­si­tă de ima­gi­na­ție (nirvāsana) – su­flul (prāṇa) este sus­pen­dat.
  43. इत्यथर्वोदितो योगः संक्षेपेणात्र दर्शितः। विशेषाभ्यासापेक्षायां मूले सम्यग्विलोक्यताम्॥
    • ity – atharva + udito yogaḥ saṁkṣepeṇa – atra darśitaḥ, viśeṣa + abhyāsa + apekṣāyāṁ mūle samyag + vilokyatām.
    • Astfel, yoga așa cum este spe­ci­fi­ca­tă de Atharvan este ex­pli­ca­tă aici în mod con­cis. Tre­buie să ob­ser­ve pe de­plin/co­rect (samyañc) în ră­dă­ci­na (mūla) care este fun­da­men­ta­tă prin­tr-o prac­ti­că (abhyāsa) specifică (viśeṣa).
  44. लीनः सपञ्चविपलद्विपलं ब्रह्मरन्ध्रगः। प्राणः प्राणायाम एष वर्धमानस्ततः परः॥
  45. प्रत्याहारः पलैः पञ्चविंशत्यानिन्द्रियार्थवित्। धारणा पञ्चनाडीभिर्ध्यानं षष्टिघटीमितम्॥
  46. समाधिर्द्वादशदिनसाध्यः परमदुर्लभः। वासनाजालहा धर्ममेघः सर्वकृतान्तकृत्॥
    • samādhir – dvā + daśa + dina + sādhyaḥ parama + dur + labhaḥ, vāsanā + jāla + hā dharma + meghaḥ sarva + kr̥tānta + kr̥t.
    • Contemplarea (samādhi) care este extrem de greu de dobândit, poate fi desăvârșită în 12 zile; fiind distrugătorul plasei/lațului (jāla) impregnărilor subconștiente (vāsanā), [con­tem­pla­rea] dharma-megha împlinește finalizarea tuturor [acțiunilor].
  47. यमेन दशधा नूनं दशधा नियमेन च। आसनाद्येन षट्केन योगोऽष्टाङ्गोऽयमुच्यते॥
    • yamena daśa + dhā nūnaṁ daśa + dhā niyamena ca, āsana + ādyena ṣaṭkena yogo – aṣṭa + aṅgo – ayam – ucyate.
    • Împreună cu [regulile] yama, care sunt desigur 10, și cu [regulile] niyama care sunt tot 10, cele 6 începând cu postura (āsana) se spune că formează această Yoga care este al­că­tu­i­tă din 8 părți (aṣṭāṅga).
  48. एतेनाष्टाङयोगेन मनोनाशेन योगिराट्। वासनातानवेनाशु तत्त्वज्ञानेन मुच्यते॥
    • etena – aṣṭa + aṅga + yogena mano + nāśena yogi + rāṭ, vāsanā + tānavena – āśu tattva + jñānena mucyate.
    • Cel dintâi dintre yogini – prin această Yoga cu opt părți (aṣṭāṅga), prin dizolvarea minții (manas), prin diminuarea rapidă a impregnărilor subconștiente (vāsanā), prin cu­noaș­te­rea categoriilor (tattva) [realității] – se izbăvește [din saṁsāra].
  49. योगो हृद्वृत्तिरोधो हीत्युक्तमत्र महर्षिणा। पातञ्जलाभिधो योगः सुखस्तेनात्र सूचितः॥
    • yogo hr̥d + vr̥tti + rodho hi – ity – uktam – atra maharṣiṇā, pātañjala + abhidho yogaḥ sukhas – tena – atra sūcitaḥ.
    • Yoga este suspendarea (rodha) activității (vr̥tti) inimii (hr̥d) – astfel a fost descrisă aici de către ma­re­le înțelept (maharṣi). Aici, prin aceasta a fost făcută cu­nos­cut acea Yoga con­for­ta­bi­lă (sukha) denumită Pātañjala.
  50. स हृद्वृत्तिनिरोधाख्यः सुखोऽपि बहुसंमतः। प्रसंगेनेह संक्षेपाज्ज्ञानसिद्ध्यर्थमुच्यते॥
    • sa hr̥d + vr̥tti + nirodha + ākhyaḥ sukho – api bahu + saṁmataḥ, prasaṁgena – iha saṁkṣepāj – jñāna + siddhy + artham – ucyate.
    • Aceasta (i.e. yoga), care este numită „sus­pen­da­rea (nirodha) ac­ti­vi­tă­ții (vr̥tti) ini­mii (hr̥d)”, unanim re­cu­nos­cu­tă ca fiind con­for­ta­bi­lă (sukha), a fost des­cri­să aici in­ci­den­tal și concis cu scopul de­să­vâr­și­rii cu­noaș­te­rii (jñāna).

इति श्रीपद्दत्तात्रेयपुराणे त्रिकाण्डमण्डितायां संहितायां वासुदेव्यां प्रथमाष्टके ज्ञानकाण्डेऽष्टमोऽध्यायः॥
इति श्रीदत्तपुराणे योगकथनं नाम प्रथमाष्टके अष्टमोऽध्याय॥
इति श्रीदत्तपुराणे प्रथमाष्टकः समाप्तः॥

iti śrī + pad + dattātreya + purāṇe tri + kāṇḍa + maṇḍitāyāṁ saṁhitāyāṁ vāsudevyāṁ prathama + aṣṭake jñāna + kāṇḍe – aṣṭamo – adhyāyaḥ.
iti śrī + datta + purāṇe yoga + kathanaṁ nāma prathama + aṣṭake aṣṭamo – adhyāya.
iti śrī + datta + purāṇe prathama + aṣṭakaḥ samāptaḥ.

Kindle