Skip to content

Dattātreya-purāṇa II.1

Kindle
  1. प्रवरेतरहृद्वृत्तिनिरोधो योग उच्यते। संप्रज्ञातेतरौ योगौ धर्मौ चित्तस्य पञ्च च॥
  2. भुवो मूढक्षिप्तविक्षिप्तैकाग्र्यविनिरुद्धकाः। तिस्रो बन्धाय मुक्त्यै द्वे योगिनामीशसेविनाम्॥
    • bhuvo mūḍha + kṣipta + vikṣipta + eka + agrya + viniruddhakāḥ, tisro bandhāya muktyai dve yoginām – īśa + sevinām.
    • [Cele cinci] stări sunt: confuză (mūḍha), distrasă (kṣipta), agitată (vikṣipta), focalizată (ekāgrya) și suspendată pe deplin (viniruddhaka); trei sunt spre legare (bandha) și două spre izbăvire (mukti) pentru yoginii adoratori ai Domnului (īśa).
  3. शान्तोग्रमूढवृत्त्यूने चित्ते नित्यैकरूपिणः। स्वरूपेऽवस्थितिर्द्रष्टुर्वृत्तिसारूप्यमन्यतः॥
  4. क्लिष्टाक्लिष्टभिदा पञ्च वृत्तयोऽत्र प्रमाणकाः। वेदानुमानप्रत्यक्षरूपाद्याथ विपर्ययः॥
    • kliṣṭa + akliṣṭa + bhidā pañca vr̥ttayo – atra pramāṇakāḥ, veda + anumāna + pratyakṣa + rūpā – ādyā – atha viparyayaḥ.
    • Cele cinci activități (vr̥tti) pot fi tulburătoare (kliṣṭa) sau netulburătoare (akliṣṭa); aici [că­i­le] cunoașterii corecte (pramāṇa) sunt la început sub forma percepției directe (pratyakṣa), inferenței (anumāna) și prin Veda; acum despre cea contrară (viparyaya):
  5. मिथ्याज्ञानमतद्रूपप्रतिष्ठं क्लेशयुक्तथा। शब्दज्ञानानुपाती तु वस्तुशून्यो विकल्पकः॥
  6. अभावप्रत्ययालम्बा निद्रा सा तु तमोमयी। अनुभूताऽसंप्रमोषः स्मृतिस्तासां निरोधनम्॥
  7. वैराग्याभ्यासतस्तत्र विरजोवृत्तिहृत्स्थितौ। यमाद्यनुष्ठानरूपो यत्नोऽभ्यासश्चिरं स तु॥
  8. सत्कारसेवितो नित्यं दृढः स्याच्चापराजितः। सत्काराः स्युर्ब्रह्मचर्यश्रद्धाविद्यातपोमुखाः॥
  9. यतमानं हृन्मलान्तो गतैष्यमलनिश्चयः। व्यतिरेको हृदि लयोत्कण्ठैकेन्द्रियसंज्ञकम्॥
    • yatamānaṁ hr̥n + mala + anto gata + eṣya + mala + niścayaḥ, vyatireko hr̥di laya + utkaṇṭha + eka + indriya + saṁjñakam.
    • Sfârșitul impurităților inimii (hr̥d) este prin strădanie, fiind o cunoaștere exactă (niścaya) a impurităților trecute și a celor viitoare. În mod indirect (vyatireka) este „dis­tru­ge­rea” în inimă (hr̥d) a unui singur simț (indriya) prin dorința dizolvării (laya).
  10. वशीकारो दृष्टादृष्टार्थवैतृष्यं चतुर्विधम्। वैराग्यमाद्यं पुंज्ञप्तेर्गुणवैतृष्यमुत्तमम्॥
    • vaśī + kāro dr̥ṣṭa + adr̥ṣṭa + artha + vaitr̥ṣyaṁ catur + vidham, vairāgyam – ādyaṁ puṁ + jñapter – guṇa + vaitr̥ṣyam – uttamam.
    • Atotstăpâna (vaśīkāra) indiferență (vaitr̥ṣya) față de obiectele văzute și nevăzute este al patrulea fel. Detașarea (vairāgya) care este precedată de cunoașterea lui puruṣa este indiferența (vaitr̥ṣya) față de tendințe (guṇa), fiind supremă.
  11. स्थूलस्यैकाग्र्यं वितर्को विचारोऽल्पस्य चिन्तनम्। आनन्दः स्थूलविषयिसत्त्वप्रत्यक्षविन्मतेः॥
  12. पुंस्त्वैक्यादस्मितायोगात्साक्षात्तद्ध्यानजं त्विति। परिपक्वास्त्रिपुट्यैते संप्रज्ञातस्तदन्वयात्॥
    • puṁstva + aikyād – asmitā + yogāt – sākṣāt – tad + dhyāna + jaṁ tv – iti, paripakvās – tri + puṭyā – ete saṁprajñātas – tad + anvayāt.
    • Se spune că meditația (dhyāna) asupra acestuia apare în mod direct din starea de iden­ti­ta­te cu spiritul (puṁs) care este unirea cu starea de „sunt” (asmitā). Deplina desăvârșire a acestor [stări] este prin cele trei învelișuri, din acestea rezultă în mod direct saṁprajñāta
  13. वृत्त्यभावे विरामस्तत्प्रत्ययो विरतिः परा। तदभ्यासादिः संस्कारविशेषः सात्त्विकोऽपरः॥
  14. अयं विदेहप्रकृतिलयानां भवहेतुकः। गोभूताहंकृतिमहत्प्रकृत्यात्मात्मचिन्तकः॥
  15. मन्वन्तराणां दशकमारभ्यात्र विलीयते। दशोत्तरे गुणं नैति लीनो यो निर्गुणे पुनः॥
  16. श्रद्धायत्नक्रमध्यानसमाधिप्रज्ञकादिकः। उपायप्रत्ययोऽसंप्रज्ञातोऽन्येषां तु योगिनाम्॥
  17. मृदुमध्याध्युपायास्ते नव तत्सिद्धयेऽपि च। आसन्नस्तीव्रविरतेस्तारतम्यात्तथान्यतः॥
    • mr̥du + madhya + adhy + upāyās – te nava tat + siddhaye – api ca, āsannas – tīvra + virates – tāratamyāt – tathā – anyataḥ.
    • Aceste căi (upāya) – slabe, medii și intense – sunt 9, și de asemenea pentru desăvârșirea acestora; cel așezat printr-o despătimire (virati) intensă, iar pentru alții în mod gradual;
  18. ईश्वरप्रणिधानाद्वा पुंविशेषः स ईश्वरः। अविद्यादिक्लेशकर्मफलाशयविवर्जितः॥
  19. सर्वज्ञबीजं निःशेषमनवच्छिन्नसद्गुरौ। प्रणवस्तद्वाचकस्तज्जपस्तदर्थस्य भावनम्॥
    • sarva + jña + bījaṁ niḥśeṣam – anavacchinna + sad + gurau, praṇavas – tad + vācakas – taj + japas – tad + arthasya bhāvanam.
    • Este sămânța atot-cunoașterii nelimitate în [tradiția] neîntreruptă a maeștrilor (guru) adevărați; praṇava (auṁ) este al său (īśvara) cuvânt semnificativ; repetând (japa) [neîncetat] acesta (AUM̐), se meditează asupra semnificației (artha) sale.
  20. ततः प्रत्यक्त्वचैतन्यज्ञानं विघ्नात्ययस्ततः। व्याधिस्त्यानभ्रान्तिदृष्टिप्रमादालस्यसंशयाः॥
    • tataḥ pratyaktva + caitanya + jñānaṁ vighna + atyayas – tataḥ, vyādhi + styāna + bhrānti + dr̥ṣṭi + pramāda + ālasya + saṁśayāḥ.
    • Din acesta apare cunoașterea (jñāna) conștiinței (caitanya) interioare, de aceea dis­pa­ri­ția ob­sta­co­le­lor precum: boala (vyādhi), apatia/rigiditatea (styāna), percepția confuză (bhrānti), ne­gli­jen­ța (pramāda), lenea (ālasya) și dubiul (saṁśaya). 
  21. भूम्यलाभमनोस्थैर्ये विरतिर्योगघातकाः। तन्मूलाश्चित्तविक्षेपदौर्मनस्यव्यथादयः॥
  22. तन्नाश ईशभक्त्यैव सुख्यकिक्षेमिपापिषु। मैत्रीदयाप्रीत्युपेक्षाभावनाद्धृत्प्रसादनम्॥
    • tan + nāśa īśa + bhaktyā – eva sukhyaki + kṣemi + pāpiṣu, maitrī + dayā + prīty + upekṣā + bhāvanād – dhr̥t + prasādanam.
    • Distrugerea acestora este cu adevărat prin devoțiune față de Domnul (īśa). Din ati­tu­di­nea (bhāvana) de bunăvoință (maitrī), compasiune (dayā), bucurie (prīti) și dez­a­pro­ba­re (upekṣā) față de cel dedat plăcerilor (sukhyakin), de cel fericit (kṣemin) și de cel pă­că­tos (pāpin) [etc.], rezultă o clarificare (prasādana) fermă [a psihicului (citta)];
  23. प्राणरेचनधृत्या वा प्रवृत्तिर्वाऽर्थवत्यपि। यद्यशोका वा हृत्पद्मे ज्योतिष्मत्यथवा हृदि॥
    • prāṇa + recana + dhr̥tyā vā pravr̥ttir – vā – arthavaty – api, yady – aśokā vā hr̥t + padme jyotiṣ + maty – athavā hr̥di.
    • Sau printr-un control al expirului suflului (prāṇa); sau prin destin (pravr̥tti); ori posesor al realității (arthavat); sau dacă nu există tristețe (śokā) în lotusul inimii (hr̥d); sau dacă în inimă (hr̥d) se află o stare luminoasă (jyotiṣmatī);
  24. वीतरागिस्थिते निद्रास्वप्नज्ञानावलम्बिते। बाढं ध्यायत्यभीष्टं वा स्थूलाद्यण्वन्तवस्तु वा॥
    • vītarāgi + sthite nidrā + svapna + jñāna + avalambite, bāḍhaṁ dhyāyaty – abhīṣṭaṁ vā sthūla + ādy + aṇv + anta + vastu vā.
    • Sau atunci când se află stabilit în cel lipsit de pasiune (vītarāgin), fiind sprijinit pe cu­noaș­te­rea din timpul somnului cu vise (svapna) și al somnului profund (nidrā); sau cu cer­ti­tu­di­ne trebuie să mediteze asupra [zeității] dorite; sau obiectul (vastu) ce începe cu aspectul grosier (sthūla) și se termină cu cel subtil (aṇu).
  25. मणिवद्ग्राह्यग्रहणग्रहीतृस्थविवृत्तिहृत्। या तदञ्जनता प्रोक्ता समापत्तिश्चतुर्विधा॥
    • maṇivad + grāhya + grahaṇa + grahītr̥ + stha + vivr̥tti + hr̥t, yā tad + añjanatā proktā samāpattiś – catur + vidhā.
    • Inima (hr̥d) expandată – aflându-se ca cel ce per­ce­pe (grahītr̥), ca per­cep­ție (grahaṇa) și ca ceea ce este per­ce­put (grāhya) – este pre­cum o nes­te­ma­tă (maṇi); aceas­tă stare de iden­ti­ta­te (añjanatā) se spune că este do­bân­di­rea (samāpatti) cea de patru feluri.
  26. सवितर्कात्र शब्दार्थविद्विकल्पैर्विमिश्रिता। स्मृतिशुद्धौ विरूपे वार्थैकभासापरानया॥
    • savitarkā – atra śabda + artha + vid + vikalpair – vimiśritā, smr̥ti + śuddhau virūpe vā – artha + eka + bhāsā – aparā – anayā.
    • Aici [contemplarea] savitarkā este amestecarea cu constructele mentale (vikalpa) al­că­tu­i­te din cunoașterea sensului cuvântului (śabda); sau [nirvitarkā este] în puritatea me­mo­riei (smr̥ti) care este variată prin manifestarea supremă unui singur obiect (artha);
  27. सविचारान्या च सूक्ष्मार्थोक्तास्याः सूक्ष्मकार्थता। आप्रधानं तु ता एव समाधिः स्यात्सबीजकः॥
  28. निरूहस्वास्थ्ये त्वध्यात्मप्रसादोऽत्र ऋतंभरा। प्रज्ञा श्रुतानुमानान्यार्थशेषार्थत्वतो भृशम्॥
    • nirūha + svāsthye tv – adhyātma + prasādo – atra r̥taṁbharā, prajñā śruta + anumāna + anya + artha + śeṣa + arthatvato bhr̥śam.
    • În șederea în sine pe deplin, strălucirea sinelui (adhyātma) este aici deținătoarea adevărului (r̥taṁbharā), înțelepciune (prajñā) ce rezultă fără ezitare din ceea ce a fost auzit (śruta), inferat (anumāna), sens secundar (anyārtha) și sens re­ma­nent (śeṣārtha).
  29. संस्कारस्तद्भवो ह्यन्यबाधकस्तन्निरोधने। सर्वप्रज्ञानिरोधाद्धि स्यान्निर्बीजः समाधिरुत्॥
  30. क्रियातपोजपेशार्चाः सिद्ध्यै क्लेशहराश्च ते। पञ्चाविद्यास्मितारागद्वेषश्चाभिनिवेशकः॥
  31. आद्यान्यहेतुर्विच्छिन्नसुप्तोदारकृशाः परे। अनित्याशुचिदुःखानात्मस्वविद्यान्यभावना॥
    • ādya + anya + hetur – vicchinna + supta + udāra + kr̥śāḥ pare, anitya + aśuci + duḥkha + anātmasvavidyā – anya + bhāvanā.
    • Cauza (hetu) celorlalte etc., ce vin mai apoi, și care pot fi întrerupte (vicchinna), la­ten­te (supta), active (udāra) și slabe (kr̥śa); neștiința (avidyā) este credința în cele con­tra­re: efemere (anitya), impure (aśuci), neplăcute (duḥkha) și non-sine (anātman).
  32. यद्दृग्दर्शनशक्त्योस्तु तादात्म्यमिव साऽस्मिता। स्यात्सुखानुशयी रागो द्वेषो दुःखानुशय्यथ॥
    • yad + dr̥g + darśana + śaktyos – tu tādātmyam – iva sā – asmitā, syāt – sukha + anuśayī rāgo dveṣo duḥkha + anuśayy – atha.
    • Aparenta identitate dintre văzător (dr̥k) și pu­te­rea vederii (darśana) este acel egoism (asmitā); atracția (rāga) este rezultatul [experienței] plăcerii (sukha); de asemenea, re­pul­sia (dveṣa) este rezultatul [experienței] neplăcerii (duḥkha);
  33. स्वारस्यवाही ज्ञस्यापि तथारूढस्तु पश्चिमः। प्रतिप्रसवहेयास्ते सूक्ष्मास्तद्वृत्तयः पुनः॥
    • svārasya + vāhī jñasya – api tathā – ārūḍhas – tu paścimaḥ, pratiprasava + heyās – te sūkṣmās – tad + vr̥ttayaḥ punaḥ.
    • Cea din urmă (i.e. abhiniveśa), care curge prin propria natura specifică [lui prakr̥ti], este ma­ni­fes­ta­tă chiar și pentru cel învățat; aceste [kleśa], atunci când sunt subtile (sūkṣma), pot fi abandonate în ordine inversă. Apoi, activitățile (vr̥tti) acestor [kleśa]
  34. ध्यानहेया मलसमाः क्लेशमूलः क्रियाशयः। स्वदृष्टादृष्टजननवेदनीयो यथायथम्॥
  35. सति मूले तद्विपाको जात्यायुर्भोगजोऽत्र सः। पुण्यापुण्यनिदानत्वाद्धर्षतापफलः स्मृतः॥
    • sati mūle tad + vipāko jāty + āyurbhoga + jo – atra saḥ, puṇya + apuṇya + nidānatvād – dharṣa + tāpa + phalaḥ smr̥taḥ.
    • Atât timp cât rădăcina [tulburării (kleśa)] există, rezultatul acesteia produce aici: felul naș­te­rii (jāti), durata vieții (āyus) și experiențele (bhoga); este menționat că  rezultatul este bucuria (harṣa) sau durerea (tāpa) după cum cau­za lor este virtutea (puṇya) sau viciul (apuṇya).
  36. परिणामतापसंस्कृतिदुःखैर्गुणदोषवैराच्च। सर्वं विवेकिनामकमेव हि हेयं त्वनागतं दुःखम्॥
    • pariṇāma + tāpa + saṁskr̥ti + duḥkhairguṇa + doṣa + vairāc – ca, sarvaṁ vivekinām – akam – eva hi heyaṁ tv – anāgataṁ duḥkham.
    • Prin neplăcerile (duḥkha) generate de în­ti­pă­ri­ri­le mentale sub­con­ști­en­te (saṁskāra) du­re­roa­se (tāpa) maturizate (pariṇāma) și din cauza ostilității de­fi­cien­țe­lor (doṣa) ten­din­țe­lor (guṇa), pentru cei cu discernământ (vivekin) apare su­fe­rin­ța (aka); desigur că ne­plă­ce­rea (duḥkha) care nu a venit este de evitat.
  37. द्रष्टृदृश्योर्हेयहेतुः संयोगो दृश्यमत्र तु। क्रियाप्रकाशसंबन्धशीलं भूतेन्द्रियात्मकम्॥
  38. क्रमाद्भोगापवर्गार्थं गुणपर्वचतुष्टयम्। विशेषसामान्यलिङ्गमात्रालिङ्गानि चेति हि॥
    • kramād – bhogā + apavarga + arthaṁ guṇa + parva + catuṣṭayam, viśeṣa + sāmānya + liṅga + mātra + aliṅgāni ca – iti hi.
    • Gradual, servește la ex­pe­rien­ță (bhoga) și izbăvire (apavarga); patru sunt eta­pe­le ten­din­țe­lor (guṇa): cu ca­rac­te­ris­ti­că (viśeṣa), ne­spe­ci­fi­că (sāmānya), doar cu semn (liṅga) și fără semn (aliṅga).
  39. द्रष्टा चिन्मात्रः शूद्धोऽपि प्रत्ययेनानुपश्यवत्। दृश्यं तु द्रष्टृभोगार्थं कृतार्थस्याप्यदृश्यकम्॥
  40. दृश्यं तदन्यसामान्यात्तत्प्रत्येकेमृतं स्वतः। संयोगः स्वस्वामिशक्तिस्वरूपप्राप्तिहेतुकः॥
    • dr̥śyaṁ tad + anya + sāmānyāt – tat + pratyeke + mr̥taṁ svataḥ, saṁyogaḥ svasvāmi + śakti + svarūpa + prāpti + hetukaḥ.
    • Ceea ce este văzut (dr̥śya), deoarece este comun și altora, este în mod natural „mort” pentru fiecare în parte. Unirea (saṁyoga) este originea realizării (prāpti) naturii proprii (svarūpa) ca­pa­ci­tă­ți­lor de obiect-subiect.
  41. अविद्या संयोगहेतुस्तदभावे न संयुजिः। ततो मुक्तदृशेर्मोक्ष उपचारोऽयमात्मनि॥
    • avidyā saṁyoga + hetus – tad + abhāve na saṁyujiḥ, tato mukta + dr̥śer – mokṣa upacāro – ayam – ātmani.
    • Neștiința (avidyā) este cauza unirii (saṁyoga); în abesența acesteia nu mai există unire. Din vederea (dr̥śi) eliberată, care apare din această [absență a unirii], mântuirea (mokṣa) este această venire (upacāra) în sine (ātman).
  42. हानोपायोऽविप्लवा या विवेकख्यातिरुत्तमा। योगिनस्तस्य तु प्रज्ञा सप्तधा प्रान्तभूमिका॥
    • hāna + upāyo – aviplavā yā viveka + khyātir – uttamā, yoginas – tasya tu prajñā sapta + dhā prānta + bhūmikā.
    • Calea distrugerii [neștiinței] este această neîntreruptă și supremă cunoaștere dis­cri­mi­na­ti­vă (viveka-khyāti). Înțelepciunea acestui yogin, fiind ultima etapă, este de șapte feluri.
  43. आविवेकाज्ज्ञानदीप्तिर्योगाङ्गैरशुचिक्षये। यमा अहिंसासद्ब्रह्मचर्यास्तेयापरिग्रहाः॥
  44. ते देशकालसमयजात्यच्छिन्ना महाव्रताः। लोभक्रुण्मोहजास्ते तु कृतानुमतमोदिताः॥
  45. दुःखज्ञानानन्तफला मृदुमध्याधिमात्रकाः। नियमाः शौचसंतोषदेवभक्तितपांसि तु॥
  46. वितर्कभावने चिन्त्यं प्रतिपक्षविभावनम्। स्वाग्रेऽवैरं त्वहिंसायां सत्ये सिद्धे फलागमः॥
    • vitarka + bhāvane cintyaṁ pratipakṣa + vibhāvanam, svāgre – avairaṁ tv – ahiṁsāyāṁ satye siddhe phala + āgamaḥ.
    • Atunci când se manifestă raționalitatea (vitarka) reflectarea asupra a ceea ce este con­trar este de luat în con­si­de­ra­re. În non-violență (ahiṁsā) apare absența ostilității în pro­pria ve­ci­nă­ta­te; în desăvârșirea ade­vă­ru­lui (satya) dobândirea rezultatelor [ac­țiu­ni­lor]; 
  47. वीर्यं वर्णित्वेऽस्तेयेऽर्थोगमोऽन्त्ये जन्मवेदनम्। शौचात्स्वाङ्ग­जुगुप्सान्यासंसर्ग­स्त्वा­न्त­रा­ल्ल­घु॥
    • vīryaṁ varṇitve – asteye – arthogamo – antye janma + vedanam, śaucāt – svāṅga + jugupsā – anya + asaṁsargas – tv – āntarāl – laghu.
    • [În castitate] vitalitatea (vīrya); în nefuratul (asteya) celor din aur dobândirea bogățiilor; în ultima (i.e. aparigraha) do­bân­di­rea cu­noaș­te­rii naș­te­ri­lor; din puritate (śauca) [ex­te­rioa­ră] rezultă in­di­fe­ren­ța față de pro­priul trup (aṅga) și ne­a­so­ci­e­rea cu alții, din cea in­te­rioa­ră ușu­rin­ța (laghu),
  48. सौमनस्येन्द्रियजयहृत्स्थैर्यात्मदृगर्हता। संतोषाद्वरसौख्याप्तिस्तपसोऽङ्गाङ्गिसिद्धिरुत्॥
  49. स्वाध्यायादिष्टदेवाप्तिः समाधिर्देवभक्तितः। आस्यास्थिरसुखं यत्नविरामाच्छेषचिन्तया॥
    • svādhyāyād – iṣṭa + deva + āptiḥ samādhirdeva + bhaktitaḥ, āsyā + sthira + sukhaṁ yatna + virāmāc – cheṣa + cintayā.
    • Din studiul personal (svādhyāya) apare dobândirea divinității alese (iṣṭa-deva); din ve­ne­ra­rea zeilor [desăvârșirea] contemplării (samādhi); plăcerea (sukha) și stabilitatea așe­ză­rii rezultă din încetarea efortului (yatna) și prin reflectarea asupra a ceea ce ră­mâ­ne (śeṣa);
  50. द्वन्द्वाभावस्ततोऽथास्वायामो वायुगतिक्षतिः। रेचकैः पूरकैः कुम्भैर्देशकालप्रमाणतः॥
  51. दीर्घः परिवृढः सूक्ष्मस्त्रय एते चतुर्थकः। बाह्यान्तर्विषयाक्षेपी ततः सत्त्वावृतिक्षतिः॥
    • dīrghaḥ parivr̥ḍhaḥ sūkṣmas – traya ete caturthakaḥ, bāhya + antar + viṣaya + ākṣepī tataḥ sattva + āvr̥ti + kṣatiḥ.
    • Acestea trei pot fi: lungi (dīrgha), ample (parivr̥ḍha) sau subtile (sūkṣma); al patrulea este cu privire la obiectul simțurilor (viṣaya) ce poate fi exterior (bāhya) sau interior (antar); prin aceasta apare îndepărtarea învelișului luminozității (sattva);
  52. ततो हृद्धारणायोग्यं चित्तवृत्तानुकारवत्। प्रत्याहारस्वार्थायोगे तत इन्द्रियवश्यता॥
  53. नाभ्यादिदेशे हृत्स्थैर्यं धारणाभीष्टचिन्तया। प्रत्ययैकाग्रता तत्र ध्यानं ज्ञेयं तदेव तु॥
    • nābhy + ādi + deśe hr̥t + sthairyaṁ dhāraṇā – abhīṣṭa + cintayā, pratyaya + eka + agratā tatra dhyānaṁ jñeyaṁ tad – eva tu.
    • Stabilitatea (sthairya) inimii (hr̥d) în locuri precum buricul (nābhi) etc., printr-o gândire doar asupra a ceea ce este dorit, este concentrarea (dhāraṇā); starea de unitate (ekāgratā) a conținutului psihic (pratyaya) este meditația (dhyāna) – astfel trebuie cunoscută aceasta.
  54. रूपशून्यमिवार्थैकभासमङ्गसमाधिकः। संयमस्त्रयमेकत्र प्रज्ञालोकस्तु तज्जयात्॥
  55. विनियोगस्तस्य भूमिष्वन्तरङ्गमिदं त्रयम्। बहिरङ्गं त्वबीजस्य सिद्धिदः क्लेशहृत्स च॥

इति द्वितीये प्रथमः॥
इति श्रीदत्तपुराणें योगप्रकरणं नाम द्वितीयाष्टके प्रथमोऽध्यायः॥२।१॥

iti dvitīye prathamaḥ
iti śrīdattapurāṇeṁ yogaprakaraṇaṁ nāma dvitīyāṣṭake prathamo’dhyāyaḥ

Kindle