Skip to content

Dattātreya-purāṇa

Kindle

– Dattātreya –

– I.6 –

  1. इन्द्रोऽमदाय गुर्वीशवेदान्तभजने स्थितः। स्वर्गेऽद्यापीतरेषां तु कथा का दभ्रवेदिनाम्॥
    • indro – amadāya gurv + īśa + vedānta + bhajane sthitaḥ, svarge – adyāpītareṣāṃ tu kathā kā dabhravedinām.
  2. आजीवितं त्रयः सेव्या वेदान्तो गुरुरीश्वरः। पूर्वं ज्ञानाप्तये पश्चात्कृतघ्नत्वनिवृत्तये॥
  3. महानुशासनं चेत्थं मनस्यानीय तत्त्रयम। सिद्ध्येदनेनेति मत्वा सन्माहात्म्यं यतिर्जगौ॥
    • mahā + anuśāsanaṃ ca + itthaṃ manasyānīya tat + trayama, siddhyed – aneneti matvā san + māhātmyaṃ yatir – jagau.
  4. सृष्ट्वेदं माययास्यान्तर्बहिःस्थोऽभवदत्रिजः। गूढः साक्षी ज्ञानगम्यः सोऽव्यात्सचित्सुखात्मकः॥
    • sṛṣṭvā – idaṃ māyayā – asyā – antar + bahiḥ + stho – abhavadatrijaḥ, gūḍhaḥ sākṣī jñāna + gamyaḥ so – avyātsa + cit + sukha + ātmakaḥ.
  5. लीलात्मना योऽत्रिगृहेऽवतीर्णो दत्ताख्य उन्मत्तपिशाचवद्यः। बालो युवा क्कापि जरन् ज­टा­भृ­त्क्क­चि­दृ­षि­र्व्य­क्त­प­री­क्षि­तश्च॥
    • līlātmanā yo – atri + gṛhe – avatīrṇo dattākhya unmatta + piśācavad – yaḥ, bālo yuvā kkāpi jaran jaṭābhṛtkkacidṛṣir – vyakta + parīkṣitaś – ca.
  6. त्यागी सुभोगी क्वचिदस्ति सङ्गी योगी सुवासाः क्वचिदस्ति नग्नः। तुष्टः कृशः पुष्ट इह क्वचिद्यो दण्डी च भिक्षुः क्वचिदस्ति वर्णी॥
    • tyāgī subhogī kvacid – asti saṅgī yogī suvāsāḥ kvacid – asti nagnaḥ, tuṣṭaḥ kṛśaḥ puṣṭa iha kvacid – yo daṇḍī ca bhikṣuḥ kvacid – asti varṇī.
  7. गृही वनी वर्णविरुद्धचेष्टः क्वचिच्च वर्णाश्रमधर्मयुक्तः। इत्यादयो यस्य विचित्र वेष्टा देवर्षिहृद्वागयनं व्य­ती­ताः॥
    • gṛhī vanī varṇa + viruddha + ceṣṭaḥ kvacic – ca varṇa + āśrama + dharma + yuktaḥ, ity – ādayo yasya vicitra veṣṭā devarṣi + hṛd + vāgayanaṃ vyatītāḥ.
  8. यो भक्तरक्षाक्षण एव यस्य वै सेवा स्मृतिर्भोज्यनिवेदनं धिया। पूजाफलं योऽर्प्यतीह दुर्लभं भ­क्त­स्मृ­तौ सन्निधिकृत्क्षणे क्षणे॥
    • yo bhakta + rakṣākṣaṇa eva yasya vai sevā smṛtir – bhojya + nivedanaṃ dhiyā, pūjā + phalaṃ yo – arpyatīha dur + labhaṃ bhakta + smṛtau sannidhi + kṛt + kṣaṇe kṣaṇe.
  9. यस्यास्ति माहुरे निद्रा निवासः सह्यपर्वते। भागीरथ्यां सदा स्नानं ध्यानं गन्धर्वपत्तने॥
  10. कुरुक्षेत्र चाचमनं धूतपापेश्वरे तथा। विभूतिधारणं संध्या करहाटे श्रियः पुरे॥
    • kuru + kṣetra cācamanaṃ dhūta + pāpa + īśvare tathā, vibhūti + dhāraṇaṃ saṃdhyā karahāṭe śriyaḥ pure.
  11. भिक्षा विठ्ठलपुर्यस्य सुगन्धिद्रव्यधरणम्। भुक्तिः सारपुरे सायंसंध्या पश्चिमसागरे॥
    • bhikṣā viṭhṭhalapuryasya sugandhi + dravya + dharaṇam, bhuktiḥ sārapure sāyaṃsaṃdhyā paścima + sāgare.
  12. स एष भगवान्दत्तः सदा वसतु मे हृदि। हृद्धीन्द्रियादिव्यापारे सदा तत्स्मृतिरस्तु मे॥
  13. विजय तेऽज यते जयते यतेरिह तमो हतमोहतमो नमः। हृदि कदाय पदाय सदा यदा तदुदयो न­द­यो न वियोनयः॥
    • vijaya te – aja yate jayate yater – iha tamo hata + moha + tamo namaḥ, hṛdi kadāya padāya sadā yadā tad + udayo nadayo na viyonayaḥ.
  14. उदयतेऽनयतेर्न यतेर्यदा मनसि कामनिकामगतिस्तदा। पदुदयो हृदयोकसि ते सिते भवति योवति यो­गि­व­राऽवरान्॥
    • udayate – anayaterna yateryadā manasi kāmanikāmagatistadā, padudayo hṛdayokasi te site bhavati yovati yogivarā – avarān.
  15. भवति भावभवोवभवो यदा भवति कामनिकामहतिस्तदा। भवति मानवमानवदुत्तमे भ­व­ति­रो­धि­र­तो विरतोत्तमे॥
    • bhavati bhāvabhavovabhavo yadā bhavati kāmanikāmahatistadā, bhavati mānavamānavaduttame bhavatirodhirato viratottame.
  16. तव सतां वसतां मनसाऽनसा प्रपदयोः पदयो रजसाञ्जसा। सुसहितः स हितस्तव तावता य­द­व­ता­र­व­ता जनतावता॥
    • tava satāṃ vasatāṃ manasā’nasā prapadayoḥ padayo rajasāñjasā, susahitaḥ sa hitastava tāvatā yadavatāravatā janatāvatā.
  17. कृतफलं तु विहाय विहायसा समभजं भजतामज तामसात्। मिलति तारकमत्र कमत्रसत्पदरजो भ्र­म­हारि महारिसत्॥
    • kṛta + phalaṃ tu vihāya vihāyasā samabhajaṃ bhajatāmaja tāmasāt, milati tārakamatra kamatrasatpadarajo bhramahāri mahārisat.
  18. तदजरामत कोशविलक्षणं सहज धीगुणवेत्तृ कलक्षणम्। भुवनहेत्वघहृत्त्रिपुराधिकं तव न जातु पदं कु­पु­रा­धि­कम्॥
    • tad + ajarāmata kośa + vilakṣaṇaṃ sahaja dhī + guṇa + vettṛ kala + kṣaṇam, bhuvana + hetv + agha + hṛt + tripurādhikaṃ tava na jātu padaṃ kupurādhikam.
  19. विविधभेदपरं सम दृश्यते विविधवेदपरं कमदृश्य ते। पदमिदं सदु चिद्धनमुद्धियाऽसदनिदं प्र­ज­हा­त्य­घ­नु­द्धि या॥
    • vividha + bheda + paraṃ sama dṛśyate vividha + veda + paraṃ kama + dṛśya te, padam – idaṃ sadu cid + dhanamuddhiyā – asadanidaṃ prajahātyaghanuddhi yā.
  20. अज नमोऽजनमोहनमोह नः प्रिय नियोजन तेन यतेन ते। य इह वेदनिवेदनि वेद वेत्त्यजपदं ज­प­द­न्त­प­दं पदम्॥
    • aja namo – ajana + mohana + moha naḥ priya niyojana tena yatena te, ya iha vedani + vedani veda vetty + ajapadaṃ japa + danta + padaṃ padam.
  21. एवं स्तुत्वा निजप्रज्ञापरिणामावधीश्वरम्। माहात्म्यं वक्तुमाजह्वे श्रीदत्तस्य तदीरितः॥
    • evaṃ stutvā nija + prajñā + pariṇāma + avadhīśvaram, māhātmyaṃ vaktumājahve śrī + dattasya tadīritaḥ.
  22. अथ शाण्डिल्यनामासीद्ब्रह्मर्पिर्वै महामुनिः। वेदवेदाङ्गशास्त्रज्ञ स्वाश्रमोचितकर्मकृत्॥
  23. भक्त्या परमयोपास्तश्रीदत्तपदयङ्कूजः। सज्ञानगर्भवैराग्योपरत्याढ्योऽपि दैवतः॥
    • bhaktyā paramayopāsta + śrī + datta + padayaṅ + kūjaḥ, sajñāna + garbha + vairāgya + uparatyāḍhyo – api daivataḥ.
  24. विद्यामलभमानोऽसौ चतुर्वेदेषु तर्कतः। भूत्वा भिन्नमतिः स्मृत्वा गुरुद्वारा श्रुतीरिताम्॥
    • vidyāmalabhamāno – asau catur + vedeṣu tarkataḥ, bhūtvā bhinna + matiḥ smṛtvā guru + dvārā śrutīritām.
  25. विद्याप्राप्तिमथर्वाणमुपसन्नो महामतिम्। सोऽभिवाद्याह भगवन्ब्रह्मविधामधीहि मे॥
    • vidyā + prāptim – atharvāṇam – upasanno mahāmatim, so – abhivādyāha bhagavan + brahmavidhāmadhīhi me.
    • Dobândirea științei (vidyā)
  26. वरं निगूढां सत्सेव्या श्रेयोऽवाप्स्याम्यहं यया। शास्ति स्निग्धं विनीतं हि श्रीगुरुर्गुह्यमप्युत॥
    • varaṃ nigūḍhāṃ satsevyā śreyo – avāpsyāmyahaṃ yayā, śāsti snigdhaṃ vinītaṃ hi śrī + gurur – guhyam – apy – uta.
  27. इति शिष्येण सोऽथर्वा संपुष्टः प्राह सोम्य ताम्। श्रद्धाभक्तिध्यानयोगादवेहि त्यागपूर्वकम्॥
    • iti śiṣyeṇa so – atharvā saṃpuṣṭaḥ prāha somya tām, śraddhā + bhakti + dhyāna + yogād – avehi tyāgapūrvakam.
    • Prin practică (yoga) meditație (dhyāna), devoțiune (bhakti) și credință (śraddhā) acum
  28. त्रिकालं बाधराहित्यं जगद्धाधैकसाक्षिकम्। सत्यत्वमस्य विज्ञेयं ब्रह्मणोऽविक्रियस्य हि॥
    • tri + kālaṃ bādha + rāhityaṃ jagad + dhādhaika + sākṣikam, satyatvam – asya vijñeyaṃ brahmaṇo – avikriyasya hi.
    • Trei timpuri, lipsit de legături …
  29. विदिताविदितान्यत्वं त्रिपुटीपरिवर्जितम्। स्वयंप्रकाशरूपं तज्ज्ञानलक्ष्मास्य केवलम्॥
    • viditāviditānyatvaṃ tri + puṭī + parivarjitam, svayaṃ + prakāśa + rūpaṃ taj + jñāna + lakṣmāsya kevalam.
  30. देशतः कालवस्तुभ्यां परिच्छेदो यतोऽस्य नो। विभोरेकस्य चानन्तलक्ष्म सर्वात्मकस्य च॥
    • deśataḥ kāla + vastubhyāṃ paricchedo yato – asya no, vibhor – ekasya ca – ananta + lakṣma sarva + ātmakasya ca.
    • Discriminarea … față de spațiu (deśa), timp (kāla) și obiect (vastu), …
  31. सत्यं ज्ञानमनन्तं चेत्युक्तं तद्ब्रह्मलक्षणम्। इदमेकं चाद्वितीयं यत्सदा भेदवर्जितम्॥
    • satyaṃ jñānam – anantaṃ ca – ity – uktaṃ tad + brahma + lakṣaṇam, idam – ekaṃ ca – advitīyaṃ yat – sadā bheda + varjitam.
    • Caracteristica acestui Suprem (brahman) a fost declarată ca fiind: adevărul (satya), cunoașterea (jñāna), nesfârșirea (ananta), acesta fiind unul, fără de pereche și întotdeauna lipsit de diferențe (bheda).
  32. तच्छब्दलक्ष्येऽस्मिन्नोतं प्रोतं चैतत्तादाश्रयम्। यस्मिञ्ज्ञाते सर्वमिदं विज्ञातं भवति ध्रुवम्॥
    • tac + chabda + lakṣye – asmin – notaṃ protaṃ caitat – tādāśrayam, yasmiñ – jñāte sarvam – idaṃ vijñātaṃ bhavati dhruvam.
  33. अस्याभिन्ननिमित्तोपादानत्वं चैक्यसिद्धये। प्रकृत्यधिष्ठात्रैक्यं च प्रतिज्ञातमनेन हि॥
    • asyābhinnanimittopādānatvaṃ caikyasiddhaye, prakṛtyadhiṣṭhātraikyaṃ ca pratijñātamanena hi.
  34. अन्यथा सर्वविज्ञानमेकविज्ञानतः कथम्। सूत्रे प्रतिज्ञादृष्टान्तानुपरोधादितीरितम्॥
    • anyathā sarva + vijñānameka + vijñānataḥ katham, sūtre pratijñā + dṛṣṭāntānuparodhād – itīritam.
  35. सच्चिदानन्दैकरसं परं ब्रह्मामृतं तु तत्। आत्मशक्तिप्रधानः सन्सर्वज्ञो निखिलेश्वरः॥
  36. देवः सर्वान्तरात्मैको भूतावासो निगूढकः। योगैकगम्यो यो विश्वं सृजत्यवति हन्ति च॥
    • devaḥ sarva + antara + ātma + eko bhūtāvāso nigūḍhakaḥ, yoga + eka + gamyo yo viśvaṃ sṛjatyavati hanti ca.
  37. अन्तर्यामी च मायावी स तु तच्छाब्दवाचकः। योऽस्मत्प्रत्ययशब्दाभ्यालम्बः कामादिदूषकः॥
    • antaryāmī ca māyāvī sa tu tac + chābda + vācakaḥ, yo – asmat + pratyaya + śabdābhyālambaḥ kāma + ādi + dūṣakaḥ.
  38. तद्व्योमवत्सर्वगतमद्वितीयं निरञ्जनम्। सन्मात्रं निष्कलं शान्तमप्रमेयमजं शिवम्॥
    • tad + vyomavat + sarva + gatam – advitīyaṃ nirañjanam, san + mātraṃ niṣkalaṃ śāntam – aprameyam – ajaṃ śivam.
    • Śiva este doar ființă (sat), fără părți (niṣkala), pace (śānta), incomensurabil (aprameyam), nenăscut (aja), pătrunde totul asemenea spațiului (vyoman), fără un al doilea (advitīya) și fără de pată (nirañjana).
  39. अयं त्वंपदवाच्योऽन्तःकरणच्छिन्नबोधकः। देहेन्द्रियमनःप्राणाहंकारेभ्यो विलक्षणः॥
  40. साक्षी विशुद्धः कूटस्थः प्रत्यक्त्वंपदलक्ष्यकः। धीदीपो निर्विकारो धीवृत्तिव्याप्योऽपि केवलः॥
    • sākṣī viśuddhaḥ kūṭa + sthaḥ pratyak + tvaṃ + pada + lakṣyakaḥ, dhī + dīpo nirvikāro dhī + vṛtti + vyāpyo – api kevalaḥ.
    • Martorul este preacurat și se află în vârf
  41. प्रत्यक्परोक्षादिवैरं तयोर्हित्वा चिदात्मताम्। गृहीत्वा लक्षितां शुद्धां भूमैक्यज्ञानतो भवेत्॥
    • pratyak + parokṣa + ādi + vairaṃ tayor – hitvā cid + ātmatām, gṛhītvā lakṣitāṃ śuddhāṃ bhūmaikya + jñānato bhavet.
  42. वाग्धीनिवृत्त्यानाप्त्या च फलव्याप्तिर्निवारिता। एवमात्मस्थमात्मानं योगेन श्रवणादिना॥
  43. जानात्यैक्यं स मुक्तः सन्कृतकृत्यो भवेद्ध्रुवम्। आत्मविज्ञानेन सोम्य शोकस्यान्तं गमिष्यसि॥
    • jānātyaikyaṃ sa muktaḥ sankṛta + kṛtyo bhaved – dhruvam, ātma + vijñānena somya śokasya – antaṃ gamiṣyasi.
  44. इदं श्रद्धत्स्व माशोचीः शोकस्यान्तं गमिष्यसि। अत्र योगं प्रवक्ष्यामि येनात्माऽऽशु प्रसीदति॥
    • idaṃ śraddhatsva māśocīḥ śokasyāntaṃ gamiṣyasi, atra yogaṃ pravakṣyāmi yena – ātmā – āśu prasīdati.
    • Această
  45. योगः स्यात्प्रत्यगात्मैक्यमष्टावङ्गानि तस्य तु। देहेन्द्रियादौ विरक्तिर्यमो मिथ्यात्ववीक्षणात्॥
  46. स्वात्मतत्त्वेऽनुरक्तिर्नियमः सत्यत्वनिश्चयात्। बाह्याथादौंसीन्यतोऽन्तर्दृष्टिस्थापनमासनम्॥
  47. पूरश्चिदन्वयादानं कुम्भकस्तत्स्थिरीकृतिः। रेचको मायिकत्यागः प्राणायामस्त्रिधोदितः॥
    • pūraścidanvayādānaṃ kumbhakas – tat + sthirīkṛtiḥ, recako māyika + tyāgaḥ prāṇāyāmas – tridha + uditaḥ.
  48. प्रत्याहारो गोस्वभावदृष्ट्यार्थासक्त्यभावदृक्। धारणा स्वात्मनिष्ठा स्याद्वीतदुर्भावनं दृढा॥
  49. ध्यानं ब्रह्माहमस्मीति दृक्प्रवाहोऽन्यवर्जनात्। देहात्मवत्परात्मत्वदृक् समाधिर्हि सुस्थिरा॥
    • dhyānaṃ brahma – aham – asmi – iti dṛk + pravāho – anya + varjanāt, deha + ātmavat – parātmatva + dṛk samādhir – hi susthirā.
    • Meditația (dhyāna) „eu sunt brahman” este activitatea văzătorului/vederii (dṛś) din abandonarea celuilalt; contemplarea (samādhi) este stabilă … văzătorul
  50. परिपक्वकषायाणां योगोऽयं शीघ्रमुक्तिदः। किंचित्पक्वकषायाणां योगोऽयं शीघ्रमुक्तिदः॥
    • paripakva + kaṣāyāṇāṃ yogo – ayaṃ śīghra + mukti + daḥ, kiṃcit + pakva + kaṣāyāṇāṃ yogo – ayaṃ śīghra + mukti + daḥ.
    • Această yoga a celor cu emoțiile (kaṣāya) pe deplin împlinite este dăruitoarea izbăvirii foarte repede; acea yoga a celor cu emoțiile (kaṣāya) puțin împlinite este dăruitoarea izbăvirii foarte repede.

इति श्रीमद्दत्तात्रेयपुराणे सार्धत्रिसाहस्र्यां त्रिकाण्डमण्डितायां संहितायां प्रथमाष्टके ज्ञानकाण्डे शाण्डिल्याथर्वसंवादे स­म्य­गात्मयाथात्म्यो नाम षष्ठोऽध्यायः॥६॥श्रीदत्तः॥
इति श्रीदत्तपुराणे सम्यगात्मयाथात्म्यो नाम प्रथमाष्टके षष्ठोऽध्यायः॥१।६॥


– I.7 –

  1. द्वे विरूपे विभोरत्राक्लेशोत्पादनमात्मना। अहिंसा सत्यं यथार्थसद्वागन्यार्थनिस्पृहा॥
    • dve virūpe vibhor – atra – akleśa + utpādanam – ātmanā, ahiṃsā satyaṃ yathā – artha + sad + vāg – anya + artha + nispṛhā.
    • Aici, în cele 2 forme diferite (virūpa) de manifestare ale Domnului (vibhū), nonviolența (ahiṃsā) – absența suferinței/tulburării (kleśa) prin sine (ātman); adevărul (satya) – cuvântul non-violent în concordanță cu realitatea (sat); absența dorinței pentru bunul (artha) altuia –
  2. अस्तेयं ब्रह्मचर्यं स्यात्सदा मैथुनवर्जनम् । दया भूतानुग्रहोऽत्रैकरूपत्वं सदार्जवम्॥
    • asteyaṃ brahmacaryaṃ syāt – sadā maithuna + varjanam, dayā bhūta + anugraho – atra – eka + rūpatvaṃ sadā – ārjavam.
    • Onestitatea (asteya); castitatea (brahmacarya) – perpetua evitare a contactului sexual (maithuna); compasiunea (dayā) – bunătatea (anugraha) pentru toate ființele; dreapta purtare (ārjava) – în a avea întotdeauna o singură natură (ekarūpatva);
  3. क्षमाऽप्रियादिसहनं धृतिर्नाशेऽप्यविक्रिया। मिताहारो हितस्निग्धचतुर्थांशोनभोजनम्॥
    • kṣamā + apriyādi + sahanaṃ dhṛtir – nāśe – apy – avikriyā, mitāhāro hita + snigdha + caturtha + aṃśa + una + bhojanam.
    • Calmul (kṣamā) – răbdarea pentru cel neprietenos; hotărârea (dhṛti) – neschimbător în fața morții (nāśa); moderația în alimentație (mitāhāra) – mâncatul cu mai puțin de un sfert dintr-o mâncare agreabilă (hita) și onctuoasă (snigdha);
  4. मृज्जलाभ्यां बहिःशौचं ध्यानमन्तर्यमा इमे। तपः कृच्छ्रैर्देहशुद्धिस्तोषो दैवप्ततोषणम्॥
    • mṛj + jalābhyāṃ bahiḥ + śaucaṃ dhyānam – antaryamā ime, tapaḥ kṛcchrair – deha + śuddhis – toṣo daivapta + toṣaṇam.
    • Curățenia (śauca) – externă cu pământ și apă, internă este meditația (dhyāna); acestea sunt regulile yama. Asceza (tapas) – purificarea trupului prin austerități (kṛcchra); mulțumirea (toṣa) – satisfacția dobândită de la zei;
  5. आस्तिक्यं वेदविश्वासो विचारः श्रवणं श्रुतेः। दानं स्वार्थार्पणं पात्रे पूजा विष्णौ कृतार्पणम्॥
    • āstikyaṃ veda + viśvāso vicāraḥ śravaṇaṃ śruteḥ, dānaṃ svārthārpaṇaṃ pātre pūjā viṣṇau kṛtārpaṇam.
    • Credința în existența lui brahman (āstikya) – deplina încredere în Vede; ascultarea tradiției (śravaṇa) – investigarea scripturilor (śruti); dăruirea (dāna) – oferirea propriilor bunuri unei persoane potrivite;
  6. कुकर्मलज्जा ह्रीर्बुद्धिः श्रद्धा वेदोक्तकर्मसु। विधिवद्विष्णुपर्वैकादश्युपोषणकं व्रतम्॥
  7. वेदाविरुद्धगुर्वाप्तमन्त्राभ्यासो जपस्त्रिधा। वाचिकोऽसन्मानसः सन् रहस्यो मध्यमो जपः॥
    • veda + aviruddha + gurv + āpta + mantra + abhyāso japas – tri + dhā, vāciko – asan – mānasaḥ san rahasyo madhyamo japaḥ.
    • Rugăciunea (japa) – acea repretiție a unei mantra care nu este incompatibilă cu Vedele, obținută de la guru și care este de trei feluri: cea verbală (vācika) este falsă (asat), cea mentală (mānasa) este reală (sat) și cea ascunsă (rahasya) care este intermediară;
  8. दशैते नियमा अष्टासनानि स्वस्तिकं त्विदम्। जानूर्वन्तः पदौ कृत्वा समाङ्गेनोपवेशनम्॥
    • daśaite niyamā aṣṭa + āsanāni svastikaṃ tv – idam, jānu + ūrv + antaḥ padau kṛtvā sama + aṅgena – upaveśanam.
    • Acestea sunt cele 10 reguli niyama. Cele opt postúri (āsana) sunt: aceasta este postura prosperității (svastika): punând piciorele între genunchi (jānu) și coapse (ūrū), stă jos cu toate membrele (aṅga) drepte.
  9. गोमुखं दक्षगुल्फोऽन्यपृष्ठपार्श्वे परोऽन्यथा। स्वान्योरुपादविन्यासाद्वीराख्यं चाथ पद्मकम्॥
    • go + mukhaṃ dakṣa + gulpho – anya + pṛṣṭha + pārśve paro – anyathā, sva + anya + ūru + pāda + vinyāsād – vīra + ākhyaṃ ca – atha padmakam.
    • Postura feței de vacă (go-mukha): punând glezna dreaptă pe cealaltă parte laterală – celălalt (i.e. stângul) în același fel. Cea numită a eroului (vīra): punând picioarele pe propriile coapse (ūru). Acum postura lotusului (padmaka):
  10. पृष्ठतो व्यस्तपाणिभ्यां व्यस्तोरुस्थाङ्घ्रिधारणम्। अन्योन्यगुल्फयोगेन जानुस्थकरपल्लवैः॥
    • pṛṣṭhato vyasta + pāṇibhyāṃ vyasta + ūru + stha + aṅghri + dhāraṇam, anyonya + gulpha + yogena jānu + stha + kara + pallavaiḥ.
    • Ținând picioarele, încrucișate peste coapse (ūru), cu mâinile, încrucișate pe la spate. Prin unirea gleznelor (gulpha) între ele, cu palmele mâinilor deschise peste genunchi (jānu),
  11. सिंहासनं व्यात्तवक्त्रं पूज्यं नासाग्रदृष्टिकम्। योनिमेढ्रोर्ध्वस्थगुल्फं सिद्धं भ्रूमध्यदृग्वरम्॥
    • siṃha + āsanaṃ vyātta + vaktraṃ pūjyaṃ nāsā + agra + dṛṣṭikam, yoni + meḍhra + urdhva + stha + gulphaṃ siddhaṃ bhrū + madhya + dṛg + varam.
    • Gura este deschisă, respectabil (pūjya), cu privirea asupra vârfului nasului – postura leului (siṃha-āsana). Postura desăvârșitului (siddha): glezna (gulpha) stă deasupra organelor genitale, cea mai bună privire fiind la mijloc între sprâncene.
  12. मायूरं दण्डवद्व्योम्नि भूहस्तं नाभिकूर्परम्। भद्रं स्यात्सीवनीपार्श्वयुक्कारात्ताङ्घ्रिगुल्फकम्॥
    • māyūraṃ daṇḍavad + vyomni bhū + hastaṃ nābhi + kūrparam, bhadraṃ syāt – sīvanī + pārśva + yuk + kāra + ātta + aṅghri + gulphakam.
    • Postura păunului (māyūra): coatele în buric (nābhi), palmele pe pământ, în aer asemenea unui băț. Postura prosperității (bhadra): gleznele picioarelor sunt apucate cu mâinile și unite cu părțile laterale ale perineului (sīvanī).
  13. स्यादासनजयात्सर्वजयोऽशक्तौ शवासनम्। सार्धत्रिहस्तो देहोऽयं गुदमेढ्रान्तमध्यकः॥
    • syād + āsana + jayāt – sarva + jayo – aśaktau śava + āsanam, sārdha + tri + hasto deho – ayaṃ guda + meḍhra + anta + madhyakaḥ.
    • Postura cadavrului (śava-āsana): atunci când este lipsit de putere (aśakti), fiind biruitor în toate după ce a fost victorios în postúri (āsana). Acest trup are 3 palme (hasta) și jumătate, iar centrul său se află între anus (guda) și organele genitale (meḍhra).
  14. ततो नवाङ् गुलं कन्द आनाभेरुद्गता अतः। द्वासप्ततिसहस्राणि मुख्या नाड्यश्चतुर्दश॥
    • tato nava + aṅgulaṃ kanda ānābher – udgatā ataḥ, dvā + saptati + sahasrāṇi mukhyā nāḍyaś – catur + daśa.
    • Astfel, de acolo (i.e. centru), nodul (kanda) este situat la 9 degete (aṅgula) în sus spre buric (nābhi). 72.000 de trasee psiho-energetice (nāḍi) pornesc de acolo; 14 dintre acestea sunt principale;
  15. एतासामुत्तमास्तिस्र आसामेकाप्यनुत्तमा। पिङ्गला दक्षनासान्ता सूर्येशा दिनसंज्ञिता॥
    • etāsām – uttamās – tisra āsām – ekā – apy – anuttamā, piṅgalā dakṣa + nāsā + antā sūrya + eśā dina + saṃjñitā.
    • Dintre acestea trei sunt cele mai importante, dintre acestea doar una este cea mai importantă. Piṅgalā se termină în partea dreaptă a nasului, și fiind guvernată de Soare (Sūrya) este cunoscută ziua;
  16. इडापि वामनासान्ता निट्संज्ञा चन्द्रपा सुखा। सुषुम्णा ब्रह्मरन्ध्रान्ता कालभोक्त्र्यमृतत्वदा॥
  17. तन्मूले कुटिला शक्तिर्मोक्षविघ्नप्रदाऽसताम्। नाभ्यूर्ध्वं प्राणोऽधोऽपानः समानो नाभिमण्डले॥
  18. चरत्युदानः कण्ठे च व्यानः सर्वशरीरगः। त्वगादिषु च नागाद्यास्त्र्यस्रोऽग्निर्नाभिमध्यगः॥
    • caraty – udānaḥ kaṇṭhe ca vyānaḥ sarva + śarīra + gaḥ, tvag + ādiṣu ca nāga + ādyās – try + asro – agnir – nābhi + madhya + gaḥ.
    • Udāna merge în gât, vyāna merge prin tot trupul, iar nāga etc. se află în piele (tvac) etc. Focul (agni) ce merge prin mijlocul buricului (nābhi) este întreit/triunghiular
  19. नृणां वृत्तो विहङ्गानां चतुरस्रश्चतुष्पदाम्। कृत्वाग्नेरूर्ध्वमम्भोऽन्नं प्राणोऽधस्थो धमत्यमुम्॥
    • nṛṇāṃ vṛtto vihaṅgānāṃ catur + asraś – catuṣ + padām, kṛtvā – agner – ūrdhvam – ambho – annaṃ prāṇo – adhastho dhamaty – amum.
    • Pentru oameni; circular (vṛtta) pentru păsări; rectangular (caturasra) pentru patrupede; făcând ca apa și hrana să fie deasupra focului (agni), prāṇa care se află jos îl suflă pe acesta (i.e. focul).
  20. स दीप्तोऽन्नं पचेदङ्गे व्यानं सारोऽस्य यच्छति। निश्वासोच्छ्वासकृत्प्राणोऽपानो विण्मूत्रहापकः॥
    • sa dīpto – annaṃ paced – aṅge vyānaṃ sāro – asya yacchati, niśvāsa + ucchvāsa + kṛt – prāṇo – apāno viṇ + mūtra + hāpakaḥ.
    • Acesta care este fierbinte trebuie să gătească hrana în trup – vyāna, care este a sa esență, merge. Prāṇa și apāna realizează expirul și inspirul, diminuarea fecalelor și a urinei.
  21. उदानोऽङ्गोन्नयनकृत्समानः शोषणादिकृत्। तथोद्गारोन्मीलनक्षुत्तन्द्राव्याप्तिकराः परे॥
    • udāno – aṅga + unnayana + kṛt – samānaḥ śoṣaṇa + ādi + kṛt, tathā – udgāra + unmīlana + kṣut + tandrā + vyāpti + karāḥ pare.
    • Udāna determină ridicarea (unnayana); samāna determină deshidratarea (śoṣaṇa) etc.; și tot astfel celelalte determină eliminiarea pe calea orală (udgāra), deschiderea ochilor (unmīlana), strănutul (kṣut), somnolența (tandrā) și ubicuitatea (vyāpti).
  22. चले प्राणे चलं चित्तं निश्चले निश्चलं तयोः। नष्ट एकतरे नाशो द्वयोरपि स योगताः॥
    • cale prāṇe calaṃ cittaṃ niścale niścalaṃ tayoḥ, naṣṭa ekatare nāśo dvayor – api sa yogatāḥ.
    • Atunci când prāṇa se mișcă, psihicul (citta) se mișcă; atunci când una este nemișcată, cealaltă este nemișcată deopotrivă. Atunci când una dintre acestea două este distrusă, distrugerea este a amândurora – aceasta este interconexiunea lor.
  23. न ज्ञानं जीवति प्राणे मनस्यपि लयं नयेत्। द्वयं गच्छति मोक्षं स योगी नान्यः कथंचन॥
    • na jñānaṃ jīvati prāṇe manasyapi layaṃ nayet, dvayaṃ gacchati mokṣaṃ sa yogī nānyaḥ kathaṃcana.
    • Cunoaterea (jñāna) nu rămâne vie atunci când suflul (prāṇa) și mintea (manas) sunt conduse spre dizolvare (laya); acest yogin dobândește mântuirea (mokṣa) atunci când ambele merg – nu există în niciun fel o altă cale.
  24. नात्यश्नतोऽनश्नतोऽतिसुप्तस्यैष न जाग्रतः। युक्तचेष्टाहारनिद्रागतेर्योगो भवेत्सुखः॥
    • na – atyaśnato – anaśnato – atisuptasya – eṣa na jāgrataḥ, yukta + ceṣṭā + āhāra + nidrā + gater – yogo bhavet – sukhaḥ.
    • Pentru cel care nu mănâncă prea mult (atyaśnat) sau deloc (anaśnat), care nu doarme prea mult (atisupta) sau deloc (jāgrat) – a cărui atitudine cu privire la mâncare și somn este corectă (yukta) – Yoga trebuie să fie plăcută (sukha).
  25. क्षाराम्लतिक्तकटुरूक्षकदन्नशाकस्त्र्यग्न्यध्वभाङ् न लभतेऽकुशलोऽस्य सिद्धिम्। शुण्ठीसितासुमनशालिसदन्नमुद्गचक्षुष्यशाकघृतदुग्धसदम्बु पथ्यम्॥
    • kṣāra + amla + tikta + kaṭu + rūkṣa + kadanna + śāka + stry + agny + adhva + bhāṅ na labhate – akuśalo – asya siddhim, śuṇṭhī + sitā + sumana + śāli + sad + anna + mudga + cakṣuṣya + śāka + ghṛta + dugdha + sadambu pathyam.
    • Înțepător (kṣāra), acru (amla), amar (tikta), picant (kaṭu), neplăcut (rūkṣa), mâncare rea (kadanna), verdețuri (śāka), femeie (strī), foc (agni) și călătorie (adhvan) – cel ce se bucură de acestea este un ignorant ce nu obține desăvârșirea (siddhi) acesteia (i.e. Yoga). Ghimbir uscat (śuṇṭhī), zahăr rafinat (sitā), grâu (sumana), orez (śāli), mâncare pură (sat), fasole mung (mudga), cele cinci ierburi (śāka) agreabile (cakṣuṣya), unt clarifiat (ghṛta), lapte (dugdha) și apă pură – acestea sunt cele binefăcătoare.
  26. दैवी संपत्स्वधर्मस्थो निश्चन्तो गुरुसेवकः। सद्देशे मठिकामध्ये रक्षिते निरुपद्रवे॥
    • daivī saṃpat + sva + dharma + stho niścanto guru + sevakaḥ, sad + deśe maṭhikā + madhye rakṣite nirupadrave.
    • Astrolog (daivin), aflat pe deplin în propria-i lege (svadharma), lipsit de gânduri (niścinta), adorator al maestrului (guru), aflat într-o regiune pură (sat), protejat și lipsit de pericole în mijlocul unei mici colibe (maṭhikā).
  27. भक्त्येष्टदेवं नत्वाऽऽदौ सूपविष्टः सुदिड्मुखः। कुशाजिनांशुकेष्वेव प्राणायामान्समभ्यसेत्॥
    • bhaktya – iṣṭa + devaṃ natvā – ādau sūpaviṣṭaḥ sudiḍ + mukhaḥ, kuśa + ajina + āṃśukeṣv – eva prāṇāyāmān – samabhyaset.
    • Adorând propria divinitate (iṣṭadeva), făcând mai întâi o plecăciune, așezat comfortabil cacătre putul cardinal potrivit, desigur pe iarbă kuśa, blană (ajina) sau scoarță de copac (aṃśuka), trebuie să practice prāṇāyāma.
  28. चन्द्रेणापूर्य वायुं षट्दशमात्रं हनुं हृदि। कृत्वा चतुःषष्टिमात्रं कुंभयित्वा विरेचयेत्॥
    • candreṇa – āpūrya vāyuṃ ṣaṭ + daśa + mātraṃ hanuṃ hṛdi, kṛtvā catuḥ + ṣaṣṭi + mātraṃ kuṃbhayitvā virecayet.
    • Aerul (vāyu) fiind inspirat pe calea lunară (candra) timp de 16 unități (mātra), bărbia în piept (hṛd), făcând de 64 de unități (mātra) apnee (kumbhaka), trebuie să expire.
  29. शनैः कुम्भार्धकालेन पश्चादाकर्षितोदरः। त्यजेत्सूर्येणाथ तेन पीत्वान्येन तथा पुनः॥
  30. पञ्चर्द्धाह्न्यह्न्यशीत्यन्तैस्त्रिसंध्यमसुयामकैः। त्रिमासोर्ध्वं प्राणजयः सिद्ध्येत्केवलकुम्भकः॥
    • pañca + rddhyā + anhy + ahny + aśīty + antais – tri + saṃdhyam – asu + yāmakaiḥ, tri + māsa + urdhvaṃ prāṇa + jayaḥ siddhyet – kevala + kumbhakaḥ.
    • Crescând zi de zi de la 5 pănă la 80 de mātra, la cele 3 încheieturi ale zile, cu ajutorul controlului suflurilor (asu-yāmaka), după 3 luni de zile de izbândă asupra suflului (prāṇa) apneea absolută (kevala-kumbhaka) poate fi desăvârșită.
  31. ध्येयोऽत्र तारो हृदीक्ष्यं भ्रूमध्ये चेन्दुमण्डलम्। दार्ढ्याय लाघवायाङ्गमुत्थस्वेदेन मर्दयेत्॥
    • dhyeyo – atra tāro hṛdi – īkṣyaṃ bhrū + madhye ca – indu + maṇḍalam, dārḍhyāya lāghavāya – aṅgam – uttha + svedena mardayet.
    • Aici (în kumbhaka) obiectul meditației este „salvatorul” (i.e. praṇava/AUṂ), ca fiind perceput în inimă (hṛd), între sprâncene (bhrū-madhya) și în zona/discul Lunii. Pentru fermitate (dārḍhya) și ușurință (lāghava) trupul (aṅga) trebuie șters de transpirația care apare.
  32. शुद्ध्यै क्रियाश्चित्रकुम्भाः सिद्ध्यै मुद्राश्च कीर्तिताः। प्राणायामैरुभे तेऽपि साध्य आरोग्यमप्युत॥
    • śuddhyai kriyāś – citra + kumbhāḥ siddhyai mudrāś – ca kīrtitāḥ, prāṇāyāmair – ubhe te – api sādhya ārogyam – apy – uta.
    • Pentru puritate (śuddhi) sunt cele șase acțiuni (kriyā); pentru desăvârșire (siddhi) sunt descrise variate kumbhaka și mudrā; de asemenea și prin exercițiile de prāṇāyāma pot fi dobândite acestea două (i.e. śuddhi & siddhi) și starea de sănătate (ārogya).
  33. समासीनो यतास्योऽन्तः प्राणं दक्षिणया त्यजेत्। सारं लगति हृत्कण्ठकपोलावध्यसौ यथा॥
    • samāsīno yatāsyo – antaḥ prāṇaṃ dakṣiṇayā tyajet, sāraṃ lagati hṛt + kaṇṭha + kapola + avadhy + asau yathā.
    • Cel ce stă adunat, cu fața către interior, trebuie să elimine suflul (prāṇa) prin nara dreaptă (dakṣiṇa); esența (sāra) pătrunde la inimă (hṛd), gât (kaṇṭha) și până la frunte (kapola) – astfel este acest suflu (vāyu).
  34. लोहकारस्य भस्त्रावच्छक्त्याऽऽश्वापूर्य रेचयेत्। वामां मध्यानामिकाभ्यां धृत्वा जाते श्रमे विधेः॥
    • loha + kārasya bhastrāvac – chaktyā – āśva + āpūrya recayet, vāmāṃ madhya + anāmikābhyāṃ dhṛtvā jāte śrame vidheḥ.
    • Asemenea foalelor unui fierar umflate cu o energie (śakti) ca de cal, trebuie să elimine obturând nara stângă cu degetele mijlociu și inelar – calea (vidhi) umplerii este prin aceea prin care s-a eliminat (i.e. nara dreaptă).
  35. पीत्वा प्राणं कुम्भयित्वा धृत्वाङ्गुष्ठेन दक्षिणाम्। वामया रेचयेन्मन्दं तथाऽथ प्राग्वदाचरेत्॥
    • pītvā prāṇaṃ kumbhayitvā dhṛtvā – aṅguṣṭhena dakṣiṇām, vāmayā recayen – mandaṃ tathā – atha prāgvad – ācaret.
    • Bând suflul (prāṇa), realizând apneea (kumbhaka), presând cu degetul mare nara dreaptă, trebuie să elimine ușor prin nara stângă – și astfel trebuie să practice ca mai înainte.
  36. द्विनाड्यभ्यासाद्यामार्धं शक्तिर्मार्गं ददात्यरम्। भस्त्रेयं सर्वदोषघ्नि रुक्पापघ्न्यपि सिद्धिदा॥
    • dvi + nāḍy + abhyāsād – yāmā + ardhaṃ śaktir – mārgaṃ dadāty – aram, bhastrā – iyaṃ sarva + doṣa + ghni ruk + pāpa + ghny – api siddhi + dā.
    • Din practicarea pe cele două trasee/nări (nāḍi) timp de 90 min. conferă repede „Calea Puterii” (śakti-mārga). Această bhastrā este distrugătoarea tuturor bolilor (doṣa), distrugătoarea suferinței (ruj) și a păcatului (pāpa), dăruitoarea desăvârșirii (siddhi).
  37. शिश्ननाभ्यन्तस्थकन्दं सति वज्रासने पदौ। धृत्वा दृढं प्रपीड्यारं भस्त्रां सिद्धासनस्थितः॥
  38. समाकुञ्चितनाभिर्द्राक्कुर्याच्छक्तिश्चलत्यतः। यामार्धाभ्यासतो धैर्यान्मध्यनाड्यां समुद्गता॥
  39. ऊर्ध्वाकृष्टा भवेत्किंचिच्छक्तिर्नाडीमुखं त्यजेत्। ततः स्वतो व्रजत्युर्ध्वं प्राणोऽतस्तां विचालयेत्॥
    • ūrdhva + ākṛṣṭā bhavet – kiṃcic – chaktir – nāḍī + mukhaṃ tyajet, tataḥ svato vrajaty – urdhvaṃ prāṇo – atas – tāṃ vicālayet.
    • Fiind atrasă în sus câtuși de puțin, Śakti abandonează intrarea traseului (nāḍī) și merge astfel în sus prin propria-i natură/voință – de aceea trebuie s-o agite suflul (prāṇa).
  40. चालनात्सर्वसिद्ध्याप्तिर्मण्डलाद्योगिनो न तु। रुग्भ्योऽभयं यमाच्चापि नेतोऽन्यन्नाडिशोधनम्॥
    • cālanāt – sarva + siddhy + āptir + maṇḍalād – yogino na tu, rugbhyo – abhayaṃ yamāc – ca – api na – ito – anyan – nāḍi + śodhanam.
    • Din agitare apare dobândirea tuturor desăvârșirilor (siddhi); după 40 de zile (maṇḍala) pentru yogin nu mai există frica din cauza suferințelor (ruj) și desigur și a morții (yama); în plus față de aceastea și purificarea traseelor psiho-energetice (nāḍī).
  41. चालितायामपि प्राणो बद्धा चेद्रसना सुखम्। व्रजत्यूर्ध्वं सिद्धिपूर्वं राजयोगपदप्रदः॥
    • cālitāyām – api prāṇo baddhā ced + rasanā sukham, vrajaty – ūrdhvaṃ siddhi + pūrvaṃ rāja + yoga + pada + pradaḥ.
    • Suflul (prāṇa) fiind agitat iar limba (rasanā) fixată comfortabil, merge în sus, precedând astfel desăvârșirea (siddhi) și fiind dăruitoarea etapei/stării Rāja-yoga (i.e. samādhi).
  42. जिह्वामूलशिरां छित्वा रोममात्रं प्रवर्धयेत्। पथ्यासैन्धवचूर्णैर्गां चालयेद्दोहयेत्पुनः॥
    • jihvā + mūla + śirāṃ chitvā roma + mātraṃ pravardhayet, pathyā + saindhava + cūrṇair – gāṃ cālayed – dohayet – punaḥ.
    • Tăind frenul (śirā) de la rădăcina limbii (jihvā), trebuie să mărească tăietura cu dimensiunea unui fir de păr; cu praf de sare și de harītakī limba trebuie frecată și mulsă în mod repetat.
  43. दिने दिने छेदनाद्यैस्त्र्यध्वगा वर्धते कला। षण्मासादिति जिह्वाधः शिराबन्धो विनश्यति॥
    • dine dine chedanādyais – try + adhva + gā vardhate kalā, ṣaṇ + māsād – iti jihvā + adhaḥ śirā + bandho vinaśyati.
    • Zi de zi, prin tăiere etc., cea care merge prin mijlocul dintre sprâncene se mărește cu puțin. În șase luni de zile legătura frenului (śirā) care se află sub limbă este distrusă.
  44. मुद्रा स्यात्खेचरी त्र्यध्वे योजितावाङ्मुखी कला। रसस्वादोऽमृतप्राप्तिस्ततः प्राणमनोजयः॥
    • mudrā syāt – khe + carī try + adhve yojita + avāṅ + mukhī kalā, rasa + svādo – amṛta + prāptis – tataḥ prāṇa + mano + jayaḥ.
    • Acest sigiliu (mudrā) este khecarī, în care limba stă în sens contrar, unită între sprâncene (tryadhva). Dobândind amṛta, se bucură de esență (rasa), fiind astfel învingător asupra suflului (prāṇa) și minții (manas).
  45. सहृज्जिह्वा चरत्यस्य खे कदापि स्पृशन्ति नो। विषार्तिरुग्जराक्षुत्तृण्निद्रातन्द्रामृतिक्रियाः॥
    • sahṛj + jihvā caraty – asya khe kadā + api spṛśanti no, viṣa + ārti + rug + jarā + kṣut + tṛṇ + nidrā + tandrā + mṛti + kriyāḥ.
    • Atunci când limba se mișcă în interiorul spațiului (kha) acestuia, nu este atins de activități precum: suferință din cauza veninului (viṣa), boală (ruj), decrepitudine (jarā), foame (kṣut), sete (tṛṣ), somn (nidrā), epuizare (tandrā) și moarte (mṛti).
  46. बिन्दुस्त्र्याश्लेषितस्यापि न क्षरत्यूर्ध्वमेति सः। चलितश्चेद्योनिमुद्रा बद्धो मुक्तः स भोग्यपि॥
    • bindu + stry + āśleṣitasya – api na kṣaraty – ūrdhvam – eti saḥ, calitaś – ced – yoni + mudrā baddho muktaḥ sa bhogy – api.
    • Acea picătură (bindu) a îmbrățișării cu femeia (strī), dacă nu se scurge atunci merge în sus, iar dacă este deturnat trebuie legat prin yoni-mudrā – astfel, cel izbăvit (mukta) devine și cel ce se bucură (bhogin).
  47. सुधान्तःस्रवतीन्दोस्तां ग्रसत्यर्कस्ततो जरा। अधःशीर्षोर्ध्वपात्तिष्ठेद्बह्वाहारः शनैःशनैः॥
    • sudhā – antaḥ – sravati – indos – tāṃ grasaty – arkas – tato jarā, adhaḥ + śīrṣa + urdhva + pāt – tiṣṭhed – bahv + āhāraḥ śanaiḥ – śanaiḥ.
    • Din Lună (i.e. tālu) curge în interior nectarul (sudhā), acesta este devorat de către foc – astfel devine bătrân (jaras). Stând cu picioarele în sus și capul în jos, încet-încet trebuie multă mâncare.
  48. याममात्रं ततः सिद्धिर्व्यस्तेयं करणीष्टदा। वलीपलितवेपघ्नी मृत्युहन्त्री सुधाप्रदा॥
    • yāma + mātraṃ tataḥ siddhir – vyastā – iyaṃ karaṇī – iṣṭa + dā, valīpalita + vepa + ghnī mṛtyu + hantrī sudhā + pradā.
    • Desăvârșirea (siddhi) apare după doar trei ore; această inversiune este instrumentul (karaṇī) dăruitor al celor dorite, îndepărtează pe deplin ridurile și încărunțirea (valīpalita), distrugător al mori (mṛtyu), dăruitor al nectarului (sudhā).
  49. योनिस्थवामगुल्फो ना करात्तप्रसृतान्यपात्। कुम्भं कुर्यात्पुनर्व्यस्तं क्षयगुल्मादिरुग्लयः॥
    • yoni + stha + vāma + gulpho nā kara + ātta + prasṛta + anya + pāt, kumbhaṃ kuryāt – punar – vyastaṃ kṣaya + gulma + ādi + rug + layaḥ.
    • Glezna stângă fiind plasată în perineu (yoni), celălalt picior este întins și ținut cu mâna; trebuie să facă apnee (kumbha) și din nou inversiunea (i.e. viparīta) – astfel dispare suferința (ruj) produsă de tuberculoză (kṣaya), megalii abdominale (gulma) etc.
  50. पूर्ववत्प्रसृतं पादं कृत्वोरौ कृतकुम्भकः। क्लेशहीनो ज्ञानवांश्च नाभौ प्राणधृतेररुक्॥
    • pūrvavat + prasṛtaṃ pādaṃ kṛtvā – ūrau kṛta + kumbhakaḥ, kleśa + hīno jñāna + vāṃś – ca nābhau prāṇa + dhṛter – aruk.
    • Piciorul care a fost mai înainte întins, trebuie pus pe coapsă (ūru) și realizată apneea (kumbhaka). Lipsit de tulburare (kleśa) și înzestrat cu cunoaștere (jñānavat), lipsit de boală (aruj) – prin ținerea suflului (prāṇa) în ombilic (nābhi);
  51. मनोजयश्च नासाग्रे पादाङ्गुष्ठेऽङ्गलाघवम्। भ्रूमध्ये चामृतप्राप्तिरारोग्यं तुन्दपार्श्वयोः॥
    • mano + jayaś – ca nāsāgre pāda + aṅguṣṭhe – aṅga + lāghavam, bhrū + madhye ca – amṛta + prāptir – ārogyaṃ tunda + pārśvayoḥ.
    • Învingător asupra minții (manas) – în vârful nasului (nāsāgra); ușurința trupului – în vârful degetului mare al piciorului; iar dobândirea nectarului (amṛta) – în mijlocul dintre sprâncene; lipsit de boală (ārogya) – în abdomen și torace;
  52. विषज्वरान्तस्तु दन्ते वायुपानाच्च जिह्वया। श्रमतृड्व्याधिदाहान्तः कल्याणी वाक् सुधाशनम्॥
    • viṣa + jvara + antas – tu dante vāyu + pānāc – ca jihvayā, śrama + tṛḍ + vyādhi + dāha + antaḥ kalyāṇī vāk sudhā + aśanam.
    • Remediu împotriva febrei (jvara) și a otrăvurilor (viṣa) – în dinte; prin înghițirea suflului (vāyu) cu ajutorul limbii – remediu împotriva febrei (dāha), bolilor (vyādhi), setei (tṛṣ) și a epuizării (śrama), cuvânt (vāc) auspicios, dobândire a nectarului (sudhā).
  53. स्वास्येऽग्नौ दीप्तेऽङ्गसादे नाडीशुद्धावनामये। नादस्फुटत्वे सुदृष्ट्योः सिद्धिबिन्दौ जिते सति॥
    • svāsye – agnau dīpte – aṅga + sāde nāḍī + śuddhāv – anāmaye, nāda + sphuṭatve sudṛṣṭyoḥ siddhi + bindau jite sati.
    • Când gura este strălucitoare ca focul, când trupul decade, când traseele psiho-energetice (nāḍī) sunt purificate, când este lipsit de boli, când sunetul subtil (nāda) se manifestă, când picătura a fost desăvârșită, atunci a fost cucerită clar-vederea (sudṛṣṭi).

इति श्रीमद्दत्तात्रेयपुराणे सार्धत्रिसाहरुयां त्रिकाण्डमण्डितायां संहितायां वासुदेव्यां प्रथमाष्टके ज्ञानकाण्डे साङ्गोपाङहठयोगकथनं नाम सप्तमोऽध्यायः॥


– I.8 –

  1. इदं श्रेष्ठं भजेत्तस्य सिद्ध्येत्केवलकुम्भकः। न तस्य दुर्लभं किंचित्सोऽजेयः कैरपीह हि॥
    • idaṃ śreṣṭhaṃ bhajet – tasya siddhyet – kevala + kumbhakaḥ, na tasya durlabhaṃ kiṃcit – so – ajeyaḥ kair – api – iha hi.
    • Această splendidă formă a sa trebuie adorată. Poate să desăvârșească apneea ab­so­lu­tă (kevala-kumbhaka), căci astfel nimic nu este greu de dobândit pentru aces­ta – acesta fiind de neînvins, căci cine altfel ar putea aceasta aici?
  2. देहे पदादिमूर्धान्ते स्थिता लोकाश्चतुर्दश। हृत्संयमात्तत्र तत्र तत्तल्लोकविदीरिता॥
    • dehe pada + ādi + mūrdha +ānte sthitā lokāś – catur + daśa, hṛt + saṃyamāt – tatra tatra tat + tal + loka + vid + īritā.
    • În trup, începând cu tălpile și terminând cu capul, se află situate cele pais­pre­ze­ce lumi (loka). Făcând saṃyama în inimă (hṛt) în fiecare loc în parte – astfel a ex­pli­cat cu­noaș­te­rea despre fiecare lume (loka) în parte.
  3. अर्थज्ञानं तारकायां नासाग्रे चेन्द्रलोकवित्। तदधो वह्निलोकस्य चक्षुषोः सर्वलोकवित्॥
    • artha + jñānaṃ tārakāyāṃ nāsā + agre ca – indra + loka + vit, tad + adho vahni + lokasya cakṣuṣoḥ sarva + loka + vit.
    • Cunoașterea sensului (artha) în pupila ochiului (tārakā); iar cunoașterea lumii lui Indra în vârful nasului (nāsāgra); acolo dedesubt [cunoașterea] lumii lui Vahni (Agni); în cei doi ochi cunoașterea întregii lumi;
  4. श्रोत्रे च यमलोकस्य तत्पार्श्वे नैरृतस्य वित्। पृष्ठे वरुणलोकस्य वायुलोकस्य च श्रुतौ॥
    • śrotre ca yama + lokasya tat + pārśve nairṛtasya vit, pṛṣṭhe varuṇa + lokasya vāyu + lokasya ca śrutau.
    • Iar în ureche (śrota) [cunoașterea] lumii lui Yama; în zona coastelor acestuia cu­noaș­te­rea [lumii] lui Nairṛta; pe partea din spate [cunoașterea] lumii lui Varuṇa; în ureche (śruti) [cunoașterea] lumii lui Vāyu;
  5. कण्ठे कुबेरलोकस्य वामेक्ष्णि शिवलोकवित्। दक्षे परमलोकस्य ब्रह्मलोकस्य मूर्ध्निं वित्॥
    • kaṇṭhe kubera + lokasya vāma + īkṣṇi śiva + loka + vit, dakṣe parama + lokasya brahma + lokasya mūrdhniṃ vit.
    • În gât [cu­noaș­te­rea] lu­mii lui Kubera; în ochiul stâng cu­noaș­te­rea lumii lui Śiva; în cel drept [cu­noaș­te­rea] lu­mii su­pre­mu­lui (Viṣṇu); în cap cu­noaș­te­rea lumii lui Brahmā;
  6. तत्तज्जन्तुध्वनौ तत्तद्भूतज्ञानं च कर्मणि। प्राग्जातिविच्चान्यचित्ते स्फुटं तच्चित्तवृत्तिवित्॥
    • tat + taj + jantu + dhvanau tat + tad + bhūta + jñānaṃ ca karmaṇi, prāg + jāti + vic – ca – anya + citte sphuṭaṃ tac + citta + vṛtti + vit.
    • În sunetul fiecărei creaturi în parte – cunoașterea ființelor (bhūta); iar în acțiune (karman) – cunoașterea vieților anterioare; asupra psihicului (citta) altei per­soa­ne se ma­ni­fes­tă în mod distinct cunoașterea activității (vṛtti) psihicului (citta) ace­leia.
  7. सूर्येन्द्वोर्लोकभज्ञानं ध्रुवे तद्गतिदर्शनम्। स्वार्थे पुरुषविद्वीर्ये मारुत्यादिबलस्य वित्॥
    • sūrya + indvor – loka + bha + jñānaṃ dhruve tad + gati + darśanam, svārthe puruṣa + vid + vīrye māruty + ādi + balasya vit.
    • În Soare Lună – cunoașterea manifestării lumilor; asupra Stelei Polare – vederea miș­că­rii acestora (corpurilor cerești); asupra pro­priei naturi (svārtha) – cu­noaș­te­rea spiritului (puruṣa); asupra vigorii (vīrya) – cunoașterea puterii celor din Marut etc.
  8. कायरूपेऽप्यदृश्यस्य कायव्यूहस्य नाभितः। अतीतानागतज्ञानं स्याद्धर्माधर्मयोर्गले॥
    • kāya + rūpe – apy – adṛśyasya kāya + vyūhasya nābhitaḥ, atīta + anāgata + jñānaṃ syād – dharma + adharmayor – gale.
    • Asupra formei corpului – [cu­noaș­te­rea stării de] in­vi­zi­bi­li­ta­te; asupra om­bi­li­cu­lui (nābhi) – [cu­noaș­te­rea] al­că­tu­i­rii tru­pu­lui; asupra le­gă­tu­rii/cur­ge­rii (gala) ce­lor jus­te (dharma) și in­jus­te (adharma) – cunoașterea tre­cu­tu­lui și a vi­i­to­ru­lui.
  9. क्षुत्तृण्नाशः कूर्मनाड्यां स्थैर्ये तारे च सिद्धिदृक्। कायखे खगतिस्तत्तत्सिद्धयस्तत्र तत्र च॥