Skip to content

Gheraṇḍa-saṁhitā VII

  1. Gheraṇḍa a spus: – Contemplarea (samādhi) este yoga supremă, fiind obținută printr-o mare influență a destinului (karman). Poate fi obținută prin devotament față de maestru ori prin grația și bunăvoința maestrului.
  2. Acel yogin – pentru care zi de zi există încredere în propria cunoaștee (vidyā), încredere în propriul maestru (guru), încredere în propriul sine (ātman) și are mintea trezită (prabodha-manas) – obține imediat preaminunata practică (i.e. samādhi).
  3. Despărțind manas de trup prin pratyāhāra, trebuie să fie făcută una cu Sinele Suprem (parātman) – astfel trebuie realizat samādhi care este cunoscut ca fiind eliberat de condiționări etc.
  4. Eu sunt brahman și nimic altceva, eu sunt brahman și nu o întrupare a suferinței, eu sunt de natura „ființei-conștiinței-beatitudinii”, eu sunt de-a pururi liber prin/în propria-mi natură.
  5. Primele patru tipuri sunt astfel obținute: dhyāna prin śāmbhavī-mudrā, sunetul (nāda) intern prin bhrāmarī-kumbhaka, beatitudinea esenței (rasānanda) prin khecarī-mudrā, prin yoni-mudrā împlinirea disoluției minții,
  6. A cincea este prin practica devoțională (Bhakti-yoga), a șasea este stupefacția minții (manomūrcha) – fiind realizate una câte una, aceste șase tipuri reprezintă Raja-yoga.
  7. Făcând śāmbhavī-mudrā perceperea sinelui (ātman) este redobândită; apoi, văzând punctul ca fiind alcătuit din brahman, yoginul trebuie să fixeze acolo mintea (manas).
  8. În mijlocul spațiului pune sinele (ātman), în mijlocul sinelui pune spațiul – văzând sinele ca fiind alcătuit din spațiu, absolut nimic nu-l poate obstrucționa. Alcătuit fiind din „ființă, conștiință și beatitudine”, omul devine stabil în samādhi.
  9. Printr-o circulare (inspir) lentă a aerului trebuie să facă bhrāmarī-kumbhaka, adică aerul trebuie eliminat ușor-ușor, făcând astfel sunetul albinei negre.
  10. Auzind sunetul albinei negre ce se află în interior, trebuie să aducă mintea (manas) acolo, fiindcă acolo este realizat samādhi – beatitudinea apare din „Acesta eu sunt” (so’ham).
  11. Atunci când prin practică limba a fost întoarsă – realizând khecarī-mudrā și renunțând la orice altă activitate în general – atunci apare desăvârșirea contemplării (samādhi).
  12. Obținând yoni-mudrā poate deveni el însuși alcătuit din Śakti; aidoma unui puternic sentiment erotic, el se bucură în Sinele Suprem (paramātman).
  13. Devenind alcătuit pe deplin din ānanda, poate deveni pe de-a-ntregul unul în brahman prin realizarea aceasta: „Eu sunt brahman” – astfel apare contemplarea nonduală (advaita-samādhi).
  14. Yoginul trebuie să mediteze în propria sa inimă asupra imaginii propriei zeități (iṣṭa-deva); trebuie s-o contemple prin Bhakti-yoga, având astfel o bucurie foarte mare.
  15. Apare o stare mentală de adorare a zeității însoțită de tremurul trupului și lacrimi de fericire (ānanda); prin aceasta se manifestă samādhi, iar din aceasta se manifestă disoluția minții (manonmanī).
  16. Realizând stupefacția minții (manomūrchā) trebuie să unească manas în sine (ātman). Din unirea Sinelui Suprem (parātman) cu cel individual poate fi obținut pe deplin samādhi.
  17. O, Caṇḍa! Astfel ți-a fost descris samādhi, al cărui scop este izbăvirea (mukti). Rāja-yoga, samādhi ca instrument al realizării Sinelui unic, absența minții (unmanī) și starea de naturalețe (sahajā) – toate semnifică sinele unic.
  18. Viṣṇu se află în apă, Viṣṇu se află în pământ, Viṣṇu se află pe vârful muntelui, Viṣṇu se află în fulger – Viṣṇu alcătuiește întregul univers.
  19. Totul ar trebui cunoscut ca fiind brahman: cele care se deplasează pe pământ, cele care se deplasează prin aer, toate creaturile însuflețite, copacii, arbuștii, lianele, plantele agățătoare, iarba etc., apele și munții – astfel vede/percepe totul în sine (ātman).
  20. Ātman este conștiința (caitanya) care se află în trup, este nondual (advaita), etern și suprem, cunoscut ca fiind separat de trup, lipsit de pasiune și strălucitor.
  21. Astfel este metoda samādhi lipsită de orice intenție/ideație (saṁkalpa). Fiind detașat de toate – de propriul trup, de rude precum fiul, soția etc., de bogății etc. – obține pe deplin samādhi.
  22. Multe aspecte ale Realității (tattva) au fost descrise de Śiva, precum secreta ambrozie a dizolvării (laya-amr̥ta); un breviar al acestora ți-a fost descris aici, al cărui scop este izbăvirea (mukti).
  23. O, Caṇḍa! Astfel ți-a fost descris supremul samādhi care este greu de obținut. Cunoscând aceasta, nu va mai exista o nouă naștere în lumea pământeană.

Acesta a fost al șaptelea capitol numit „Descrierea contemplării” din Gheraṇḍa-saṁhitā, un dialog despre Yoga corporală dintre marele înțelept Gheraṇḍa și regele Caṇḍa Kāpāli.