Skip to content

Haṭha[yoga]pradīpikā I

  1. श्री आदिनाथाय नमोऽस्तु तस्मै येनोपदिष्टा हठयोगविद्या। विराजते प्नोन्नतराजयोगमारोढुमिच्छोरधिरोहिणीव॥
    • śrī ādi + nāthāya namo – astu tasmai yena – upadiṣṭā haṭha + yoga + vidyā, virājate pronnata + rāja + yogam – āroḍhum – icchor – adhirohiṇī  – iva.
    • Plecăciune lui Śrī Ādinātha prin care a fost revelată știința despre Haha-yoga, ce strălucește precum o scară pentru cel dornic să se ridice până la excelenta Rāja-yoga.
  2. परणम्य श्रीगुरुं नाथं स्वात्मारामेण योगिना। केवलं राजयोगाय हठविद्योपदिश्यते॥
  3. भ्रान्त्या बहुमतध्वान्ते राजयोगमजानताम्। हठप्रदीपिकां धत्ते सवात्मारामः कॄपाकरः॥
    • bhrāntyā bahu + mata + dhvānte rāja + yogam – ajānatām, haṭha + pradīpikāṁ dhatte svātmārāmaḥ kr̥̄pā/kṣamā + karaḥ.
    • Pentru cei care nu cunosc Rāja-yoga, printr-o rătăcire în negura nenumăratelor opinii (mata), Svātmārāma care este plin de compasiune oferă Haṭhapradīpikā.
  4. हठविद्यां हि मत्स्येन्द्रगोरक्ष्हाद्या विजानते। स्वात्मारामोऽथवा योगी जानीते तत्परसादतः॥
  5. श्री आदिनाथमत्स्येन्द्रशारदानन्दभैरवाः। चौरङ्गीमीनगोरक्षविरूपाक्षबिलेशयाः॥
  6. मन्थानभैरवो योगी सिद्धबुद्धिश्च कन्थडीः। कौरण्टकः सुरानन्दः सिद्धपादश्च चर्पटिः॥
    • manthāna + bhairavo yogī siddha + buddhiś – ca kanthaḍīḥ, kauraṇṭakaḥ surānandaḥ siddha + pādaś – ca carpaṭiḥ.
    • Yoginul Manthānabhairava și Siddhabuddhi, Kanthaḍī, Kauraṇṭaka, Surānanda și Siddhapāda, Carpaṭi,
  7. कानेरी पूर्वपादश्च नित्यनाथो निरञ्जनः। कपाली बिन्दुनाथश्च काकचण्डीश्वरादयः॥
    • kānerī pūrva + pādaś – ca nitya + nātho nirañjanaḥ, kapālī bindu + nāthaś – ca kāka + caṇḍīśvarādayaḥ.
    • Kānerī și Pūrvapāda, Nityanātha, Nirañjana, Kapālī și Bindunātha, Kākacaṇḍīśvara etc.,
  8. अल्लमा प्रभुदेवश्च घोराचोली च टिण्टिणिः। वासुकीर्नागबोधश्च खण्डकापालिकस्तथा॥
    • allamā prabhudevaś – ca ghorā + colī ca ṭiṇṭiṇiḥ, vāsukīr – nāga + bodhaś – ca khaṇḍa + kāpālikas – tathā.
    • Allamāprabhudeva și Ghorācolī, Ṭiṇṭiṇi, Vāsukī și Nāgabodha, Khaṇḍa, Kāpālika etc.
  9. इत्यादयो महासिद्धा हठयोगप्रभावतः। खण्डयित्वा कालदण्डं ब्रह्माण्डे तु चरन्ति ते॥
    • ity – ādayo mahā + siddhā haṭha + yoga + prabhāvataḥ, khaṇḍayitvā kāla + daṇḍaṁ brahmā + aṇḍe tu caranti te.
    • Aceștia și alții sunt marii desăvârșiți (mahāsiddha) care, sfărâmând „bastonul timpului” (kāla-daṇḍa) prin eficacitatea științei Haṭha-yoga, se mișcă prin univers (brahmāṇḍa).
  10. संसारतापतप्तानां समाश्रयमठो हठः। अशेषयोगजगतमाधारः कमठो हठः॥
    • saṁsāra + tāpa + taptānāṁ samāśraya + maṭho haṭhaḥ, aśeṣa + yoga + jagatamādhāraḥ kamaṭho haṭhaḥ.
    • Pentru cei afectați de dogoarea lumii (saṁsāra), Haṭha-yoga este coliba spre adăpostire; Haṭha-yoga este pentru toate tradițiile Yoga aidoma țestoasei ce susține pământul.
  11. हठविद्या परा गोप्या योगिना सिद्धिमिच्छ्ता। भवेद्वीर्यवती गुप्ता निर्वीर्या तु प्रकाशिता॥
    • haṭha + vidyā parā gopyā yoginā siddhim – icchatā, bhaved – vīryavatī guptā nirvīryā tu prakāśitā.
    • Știința Haṭha-yoga este extrem de secretă (gopya) pentru yoginul care dorește desăvârșirea (siddhi); dacă este ținută secret (gupta) devine eficace (vīryavat), dar dacă este dezvăluită devine ineficientă (nirvīrya).
  12. उक्तानि साधनानीह योगिनां यानि योगिभिः। मुख्यं शरीरं तत्रादौ तज्ज्ञानं योगिनां मतम्॥
    • uktāni sādhanāni – iha yogināṁ yāni yogibhiḥ, mukhyaṁ śarīraṁ tatrādau taj + jñānaṁ yogināṁ matam.
    • Aici sunt descrise instrumentele desăvârșirii (sādhana) yoginilor, cele folosite de către yogini. Dintre toate acestea, cel dintâi instrument este corpul (śarīra) – astfel este cunoscută părerea yoginilor. 
  13. वपुरुत्पद्यते लोके वपुरेव प्रलुप्यते। न कैश्चिज्ज्ञायते ह्यात्मा विरजो हि परो ध्रुवः॥
    • vapur – utpadyate loke vapur – eva pralupyate, na kaiścij – jñāyate hy – ātmā virajo hi paro dhruvaḥ.
    • Trupul (vapur) apare în lume (loka), desigur trupul (vapur) este distrus. Cu adevărat sinele (ātman), care este fără de pată (viraja), suprem (para) și etern (dhruva), nu este cunoscut de nimeni. 
  14. आत्माकाशमयस्तावद्वायुः प्राणमयो भवेत्। तेजोमयस्त्वहंकारस्तथा जलमयं मनः॥
    • ātmā – ākāśa + mayas – tāvad – vāyuḥ prāṇa + mayo bhavet, tejo + mayas – tv – ahaṁkāras – tathā jala + mayaṁ manaḥ.
    • Sinele (ātman) este cu adevărat alcătuit din spațiu (ākāśa), vântul (vāyu) este alcătuit din „suflul ce iese” (prāṇa), egoul (ahaṁkāra) este alcătuit din foc (tejas) iar mintea (manas) este alcătuită din apă (jala).
  15. पृथ्वीमयं शरीरं च तन्मयानीन्द्रियाणि च। तथेन्द्रियमयो लोके व्यापारः कर्म तन्मयम्॥
  16. तत्कर्म कविभिः प्रोक्तं पुण्यपापमिति द्विधा। पुण्यपापमयो बन्धो देहिनां दुरतिक्रमः॥
    • tat + karma kavibhiḥ proktaṁ puṇya + pāpam – iti dvidhā, puṇya + pāpa + mayo bandho dehināṁ duratikramaḥ.
    • Acțiunea (karman) aceasta este descrisă de către înțelepți (kavi) ca fiind de 2 feluri: virtuoasă (puṇya) și păcătoasă (pāpa). Legătura (bandha) inevitabilă a celor întrupați (dehin) este alcătuită din faptele virtuoase (puṇya) și păcătoase (pāpa).
  17. कर्मबन्धमयी सृष्टिः संस्कारश्चैव तन्मयः। सम्भूतिं च विनाशं च यो जानाति स योगवित्॥
    • karma + bandha + mayī sr̥ṣṭiḥ saṁskāraś – ca – eva tan + mayaḥ, sambhūtiṁ ca vināśaṁ ca yo jānāti sa yogavit.
    • Creația (sr̥ṣṭi) este alcătuită din legătura (bandha) acțiunii (karman). Chiar și întipărirea mentală (saṁskāra) este alcătuită din acesta (i.e. karman). Cel care cunoaște creația (sambhūti) și distrugerea (vināśa), acela este un cunoscător al desăvârșirii în Yoga (yogavit).
  18. सर्वेषामादिराकाशो निश्चलशब्दलक्षणः। जायते वायुराकाशाच्चंचलः स्पर्शलक्षणः॥
    • sarveṣām – ādir – ākāśo niścala + śabda + lakṣaṇaḥ, jāyate vāyur – ākāśāc – cañcalaḥ sparśa + lakṣaṇaḥ.
    • Spațiul/eterul (ākāśa) este cel dintâi dintre toate, fiind caracterizat de sunet (śabda) și neclintire (niścala). Aerul (vāyu) a apărut din spațiu/eter (ākāśa), fiind instabil (cañcala) și caracterizat de atingere (sparśa).
  19. नभःसमीरणाभ्यां स्यात्तत्तेजो रूपलक्षणम्। खवाताग्नित्रयादापः सम्भूता रसलक्षणाः॥
    • nabhaḥ + samīraṇābhyāṁ syāt – tat + tejo rūpa + lakṣaṇam, kha + vāta + agni + trayād – āpaḥ sambhūtā rasa + lakṣaṇāḥ.
    • Apărut din eter (nabhas) și aer (samīraṇa), focul (tejas) este caracterizat de formă/culoare (rūpa). Apa (āpas), fiind apărută din eter (kha), aer (vāta) și foc (agni), este caracterizată de gust (rasa).
  20. नभोवाताग्निवारिभ्यो मेदिनी गन्धलक्षणा। आधारः सर्वभूतानां प्रोक्ता विश्वम्भरेण तु॥
    • nabho + vāta + agni + vāribhyo medinī gandha + lakṣaṇā, ādhāraḥ sarva + bhūtānāṁ proktā viśvambhareṇa tu.
    • Apărut din eter (nabhas), aer (vāta), foc (agni) și apă (vāri), pământul (medinī) este caracterizat de miros (gandha) – acesta a fost declarat de către Viśvambhara ca fiind suportul (ādhāra) tuturor făpturilor.
  21. पंचानामेव भूतानामेकैकस्य निजाः गुणाः। अत्रैकद्वित्रिचतुरो दृश्यन्ते योनिजा गुणाः॥
    • pañcānām – eva bhūtānām – ekaikasya nijāḥ guṇāḥ, atra – eka+ dvi + tri + caturo dr̥śyante yoni + jā guṇāḥ.
    • Calitățile (guṇa) înăscute (nija) sunt ale fiecăruia în parte dintre cele 5 elemente (bhūta); calitățile  (guṇa) născute (yonija) sunt observate aici ca fiind una, două, trei sau patru.
  22. मारुतो योनिराकाशो वह्नेरेतद्द्वयं भवेत्। एतत्त्रयमपां प्रोक्तं क्षितेरेतच्चतुष्टयम्॥
    • māruto yonir – ākāśo vahner – etad – dvayaṁ bhavet, etat – trayam – apāṁ proktaṁ kṣiter – etac – catuṣṭayam.
    • Originea (yoni) aerului (mārut) este eterul (ākāśa); a focului (vahni) este dublă (i.e. ākāśa & mārut); se spune că a apelor (ap) este întreită (i.e. ākāśa, mārut & vahni); a pământului (kṣiti) este împătrită  (i.e. ākāśa, mārut, vahni & ap).
  23. एक एव गुणो व्योम्नो द्विगुणो वायुरुच्यते। तथैव त्रिगुणं तेजो भवन्त्यापश्चतुर्गुणाः॥
    • eka eva guṇo vyomno dvi + guṇo vāyur – ucyate, tathā – eva tri + guṇaṁ tejo bhavanty – āpaś – catur + guṇāḥ.
    • Eterul (vyoman) are astfel o singură calitate (guṇa), aerul (vāyu) se spune că are 2 calități (guṇa), focul (tejas) are 3 calități (guṇa), apa (āpa) are 4 calități (guṇa),
  24. एतत्पंचगुणा पृथ्वी ब्रह्मणाधिष्ठिता पुरा। शब्दस्पर्शश्च रूपंच रसो गन्धश्च पंचमः॥
    • etat – pañca + guṇā pr̥thvī brahmaṇā – adhiṣṭhitā purā, śabda + sparśaś – ca rūpañ – ca raso gandhaś – ca pañcamaḥ.
    • Pământul (pr̥thvī) are astfel 5 calități (guṇa) – astfel a fost stabilit dintr-un început de către Brahmā. Sunet (śabda), atingere (sparśa), formă/culoare (rūpa), gust (rasa) și miros (gandha) – acestea sunt cele 5 calități.
  25. पृथ्वी शीर्णा जले मग्ना जलं ग्रस्तं महोऽग्निना। वायुनालिंगितं तेजो व्योम्नि वातः लयं गतः॥
    • pr̥thvī śīrṇā jale magnā jalaṁ grastaṁ maho – agninā, vāyunā – āliṅgitaṁ tejo vyomni vātaḥ layaṁ gataḥ.
    • Pământul (pr̥thvī) emaciat este dizolvat în apă (jala); apa (jala) este devorată de către marele foc (agni); focul (tejas) este îmbrățișat de către aer (vāyu); aerul (vāta) este dizolvat în eter/spațiu (vyoman).
  26. क्षितौ ब्रह्मा जले विष्णुस्तथा रुद्रो हुताशने। ईश्वरः पवनो देवो ह्याकाशस्य सदाशिवः॥
  27. तावदाकाशसंकल्पो यावच्छब्दः प्रवर्त्तते। निःशब्दं तत्परं ब्रह्म परमात्मेति गीयते॥
    • tāvad – ākāśa + saṁkalpo yāvac – chabdaḥ pravarttate, niḥśabdaṁ tat + paraṁ brahma paramātma – iti gīyate.
    • Atât timp cât sunetul (śabda) este manifestat, tot atâta există și noțiunea (saṁkalpa) de eter/spațiu (ākāśa). Fără de sunet (śabda) este acest suprem brahman, descris și ca „sinele suprem” (parama-ātman).
  28. आकाशात्सर्वमुत्पन्नं जगदेतच्चराचरम्। लीयते पुनराकाशे तस्मादाकाशमाश्रयेत्॥
    • ākāśāt – sarvam – utpannaṁ jagad – etac – carācaram, līyate punar – ākāśe tasmād – ākāśam – āśrayet.
    • Întregul univers (jagat) este produs din eter (ākāśa), atât cele ce se mișcă cât și cele ce nu se mișcă – și din nou totul este dizolvat în eter (ākāśa); de aceea trebuie să se refugieze în eter (ākāśa).
  29. हृदि कामाः समुत्पन्ना ये जीवे न प्रकल्पिताः। पुनस्तथैव बध्यन्ते विज्ञानं तस्य भेषजम्॥
    • hr̥di kāmāḥ samutpannā ye jīve na prakalpitāḥ, punas – tathā – eva badhyante vijñānaṁ tasya bheṣajam.
    • În inimă (hr̥d) dorințele (kāma) răsar; acestea, care nu sunt realizate în sinele individual (jīva), cu certitudine înlănțuie din nou – cunoașterea (vijñāna) este remediul său.
  30. भिद्यन्ते हृदयग्रन्थिश्छिद्यन्ते सर्वसंशयाः। क्षीयन्ते तस्य कर्माणि तस्मिन्दृष्टे परावरे॥
    • bhidyante hr̥daya + granthiś – chidyante sarva + saṁśayāḥ, kṣīyante tasya karmāṇi tasmin – dr̥ṣṭe parāvare.
    • Atunci când supremul/Śiva (parāvara) este văzut/perceput, nodul (granthi) inimii (hr̥daya) etc. sunt străpunse, toate dubiile (saṁśaya) sunt tăiate, rezultatele faptelor (karman) sunt distruse,
  31. अभिमानस्त्वहंकारो ह्यभिलाषोऽभिमानिता। मोहादयो विलीयन्ते कामा ये च हृदि स्थिताः॥
    • abhimānas – tv – ahaṁkāro hy – abhilāṣo – abhimānitā, mohādayo vilīyante kāmā ye ca hr̥di sthitāḥ.
    • Mândria (abhimāna), egoul (ahaṁkāra), aviditatea (abhilāṣa), înfumurarea (abhimānitā), iluzia (moha) etc. sunt dizolvate, precum și acele dorințe (kāma) care se află în inimă (hr̥d). 
  32. यदा सर्वे विलीयते तदा मोक्षमवाप्नुयात्। अथामृत्योर्मृताभावे तत्रेति कृतनिश्चयः॥
    • yadā sarve vilīyate tadā mokṣam – avāpnuyāt, athā + mr̥tyor – mr̥ta + abhāve tatra – iti kr̥ta + niścayaḥ.
    • Atunci când toate dorințele (kāma) sunt dizolvate, atunci mântuirea (mokṣa) este obținută. Acum, în acest caz, ferma convingere este că din moarte (mr̥tyu) în absența morții (mr̥ta) ajunge.
  33. ज्ञानोदयाद्विलीयन्ते कामा ये च हृदि स्थिताः। अभावे सर्वकामानां स्वयं तत्वं प्रकाशते॥
    • jñāna + udayād – vilīyante kāmā ye ca hr̥di sthitāḥ, abhāve sarva + kāmānāṁ svayaṁ tatvaṁ prakāśate.
    • Prin apariția cunoașterii (jñāna) sunt distruse acele dorințe (kāma) ce se află în inimă (hr̥d). În absența tuturor dorințelor (kāma) propria realitate (tatva) strălucește.
  34. यच्च योगार्जितं ज्ञानं तस्मिंस्तत्वं प्रकाशते। स षडङ्गयुतो योगो यतो विज्ञानसम्भवः॥
    • yac – ca yoga + arjitaṁ jñānaṁ tasmiṁs – tatvaṁ prakāśate, sa ṣaḍ + aṅga + yuto yogo yato vijñāna + sambhavaḥ.
    • Iar acea cunoaștere (jñāna) este dobândită prin yoga, atunci când realitatea (tatva) strălucește. Această Yoga este alcătuită din 6 părți (aṅga), din care apare cunoașterea (vijñāna).
  35. आसनं प्राणसंरोधः प्रत्याहारश्च धारणा। ध्यानं समाधिरेतानि योगांगानि भवन्ति षट्॥
  36. प्राणायामद्विषट्केन प्रत्याहारः प्रकीर्त्तितः। प्रत्याहारद्विषट्केन जायते धारणा शुभा॥
  37. धारणाद्वादशप्रोक्तं ध्यानं ध्यानविशारदैः। ध्यानद्वादशकेनैव समाधिरभिधीयते॥
    • dhāraṇā + dvā + daśa + proktaṁ dhyānaṁ dhyāna + viśāradaiḥ, dhyāna + dvā + daśakena – eva samādhir – abhidhīyate.
    • De către cei experimentați în meditație (dhyāna) a fost spus că meditația (dhyāna) este prin 12 concentrări (dhāraṇā); desigur, contemplarea (samādhi) a fost descrisă ca fiind prin 12 meditații (dhyāna).
  38. यत्समाधिपरं ज्योतिरनन्तं विश्वतो मुखम्। तस्मिन् दृष्टे क्रियाकर्म यातायातं न विद्यते॥
    • yat + samādhi + paraṁ jyotir – anantaṁ viśvato mukham, tasmin dr̥ṣṭe kriyā + karma yātāyātaṁ na vidyate.
    • Acea strălucire (jyotis) supremă a contemplării (samādhi) este nesfârșită (ananta), universală (viśvata) și cea mai importantă (mukha) – atunci când este văzută nu mai există plecare-venire (yātāyāta) produsă de efectul (karman) acțiunii (kriyā).
  39. आसनेन रुजं हन्ति प्राणायामेन पातकम्। प्रत्याहारेण योगीन्द्रो विकारं हन्ति मानसम्॥
  40. धारणायां मनोधैर्यं ध्यानादैश्वर्यमद्भुतम्। समाधिना भवेन्मोक्षस्त्यक्त्वा कर्म शुभाशुभम्॥
    • dhāraṇāyāṁ mano + dhairyaṁ dhyānād – aiśvaryam – adbhutam, samādhinā bhaven – mokṣas – tyaktvā karma śubha + aśubham.
    • În concentrare (dhāraṇā) este obținută stabilitatea minții (manas), din meditație (dhyāna) este obținută puterea supranaturală (aiśvarya), prin contemplare (samādhi) este obținută mântuirea (mokṣa), abandonând astfel rezultatele faptelor (karman) virtuoase (śubha) ori păcătoase (aśubha).
  41. द्विजसेवितशाखस्य श्रुतिः कल्पतरोः फलम्। छेदनं भवपाशस्य योगं भजत सत्तमाः॥
    • dvija + sevita + śākhasya śrutiḥ kalpa + taroḥ phalam, chedanaṁ bhava + pāśasya yogaṁ bhajata sattamāḥ.
    • Yoga, venerată de către cei mai virtuoși (sattama), este instrumentul tăierii lațului (pāśa) existenței (bhava), fruct al arborelui magic (kalpataru), aidoma scripturii (śruti) ramurii (śākha) vizitate de către cei de două ori născuți (dvija).
  42. सुराज्ये धार्मिके देशे सुभिक्षे निरुपद्रवे। धनुःप्रमाणपर्यन्तं शिलाग्निजलवर्जिते
    • surājye dhārmike deśe subhikṣe nirupadrave, dhanuḥ + pramāṇa + paryantaṁ śilā + agni + jala + varjite.
    • Într-o țară bine condusă (surājya), virtuoasă (dhārmika), abundentă în alimente (subhikṣa), lipsită de pericole (nirupadrava); la o distanță în exterior de 4 palme să fie lipsit de piatră (śilā), foc (agni) și apă (jala),
  43. एकान्ते मठिकामध्ये स्थातव्यं हठयोगिना। युक्ताहारविहारेण हठयोगप्रसिद्धये॥
    • ekānte maṭhikā + madhye sthātavyaṁ haṭha + yoginā, yukta + āhāra + vihāreṇa haṭha + yoga + prasiddhaye.
    • Printr-o alimentație (āhāra) și un stil de viață (vihāra) corect (yukta), astfel trebuie să stea haṭha-yoginul pentru desăvârșirea în Haṭha-yoga: într-un loc izolat (ekānta), în mijlocul unei colibe (maṭhikā),
  44. अल्पद्वारमरन्ध्रगर्त्तविटपं नात्युच्चनीचायतं सम्यग्गोमयसान्द्रलिप्तविमलं निःशेषदोषोज्झितम्। बाह्ये मण्डपवेदिकूपरुचिरं प्राकारसंवेष्टितं प्रोक्तं योगमठस्य लक्षणमिदं सिद्धैर्हठाभ्यासिभिः॥
    • alpa + dvāram – a + randhra + gartta + viṭapaṁ na – atyucca + nīcāyataṁ samyaggo + maya + sāndra + lipta + vimalaṁ niḥśeṣa + doṣa + ujjhitam, bāhye maṇḍapa + vedi + kūpa + ruciraṁ prākāra + saṁveṣṭitaṁ proktaṁ yoga + maṭhasya lakṣaṇam – idaṁ siddhair – haṭha + abhyāsibhiḥ.
    • Intrarea (dvāra) să fie mică, fără crăpături (randhra), găuri (gartta) ori plante (viṭapa), nu este nici prea înaltă, nici prea scundă, fiind fără de pată (vimala) este unsă pe deplin și în mod corect cu baligă de vacă (gomaya), pe deplin lipsită de orice greșeală (doṣa), având în exterior o fântână cu apă plăcută, un podium (vedi) și un pavilion (maṇḍapa), fiind împrejmuită cu zid – astfel sunt descrise caracteristicile (lakṣaṇa) colibei întru Yoga de către practicanții desăvârșiți în Yoga.
  45. एवंविधे मठे स्थित्वा सर्वचिन्ताविवर्जितः। गुरूपदिष्टमार्गेण योगमेव सदाभ्यसेत्॥
    • evaṁ + vidhe maṭhe sthitvā sarva + cintā + vivarjitaḥ, guru + upadiṣṭa + mārgeṇa yogam – eva sadā – abhyaset.
    • Stând într-o astfel de colibă (maṭha), liber pe deplin de toate gândurile anxioase (cintā), urmând calea prescrisă de către maestru (guru), trebuie astfel să practice întotdeauna Yoga.
  46. अथ योगसाधकः। उत्साहान्निश्चयाद्धैर्यात्तत्वज्ञानाच्च निश्चलात्। जनसंगपरित्यागात् षड्भिर्योगः प्रसिध्यति॥
  47. श्रुतिप्रतीतिश्च गुरुप्रतीतिः स्वात्मप्रतीतिर्मनसो निरोधः। एतानि सर्वाणि समुच्चितानि मतानि धीरैरिह साधनानि॥
    • śruti + pratītiś – ca guru + pratītiḥ svātma + pratītir – manaso nirodhaḥ, etāni sarvāṇi samuccitāni matāni dhīrair – iha sādhanāni.
    • Încrederea în scripturi (śruti), încrederea în maestru (guru), încrederea în propriul sine (svātman), suspendarea (nirodha) activității minții (manas) – toate aceste idei (mata) la un loc sunt considerate de către cei înțelepți drept mijloace (sādhana) valide întru Yoga.
  48. अथ योगबाधजः। अत्याहारप्रयासश्च प्रजल्पो नियमाग्रहः। जनसंगश्च लौल्यं च षड्भिर्योगो विनश्यति॥
    • atha yoga + bādha + jaḥ. atyāhāra + prayāsaś – ca prajalpo niyamāgrahaḥ, jana + saṁgaś – ca laulyaṁ ca ṣaḍbhir – yogo vinaśyati.
    • Acum despre cele ce produc obstacole (bādha) în practica Yoga. Mâncatul peste măsură (atyāhāra) și efortul exagerat (prayāsa), pălăvrăgeala (prajalpa), supra/absența reglementărilor (niyamāgraha), venirea împreună cu oamenii (saṁga) și nesațul (laulya) – prin acestea 6 Yoga este distrusă.
  49. वर्जयेद्दुर्जनप्रीतिं वह्निस्त्रीपथिसेवनम्। प्रातःस्नानोपवासादि कायक्लेशादिकं तथा॥
    • varjayed – durjana + prītiṁ vahni + strī + pathi + sevanam, prātaḥ + snāna + upavāsa + ādi kāya + kleśa + ādikaṁ tathā.
    • Trebuie să abandoneze prietenia oamenilor răi, atașamentul față de foc (vahni), femei (strī) și călătorii (pathin), baia de dimineață, postirea (upavāsa) etc. și de asemenea truda (kāya-kleśa) etc.
  50. अथ योगपथ्यम्। गोधूमशालियवषष्टिकभोजनाग्रं क्षीराज्यखण्डनवनीतसितामधूनि। शुण्ठिपटोलफलकादिकपंचशाकं मुद्गादिचाल्पमुदकं च मुनीन्द्रपथ्यम्॥
    • atha yoga + pathyam. godhūma + śāli + yava + ṣaṣṭika + bhojana + agraṁ kṣīra + ājya + khaṇḍa + navanīta + sitā + madhūni, śuṇṭhi + paṭola + phalaka + ādika + pañca + śākaṁ mudga + ādi + ca – alpam – udakaṁ ca munīndra + pathyam.
    • Acum despre dieta potrivită (pathya) practicii Yoga. Grâu (godhūma), orez (śāli), orz (yava), orez timpuriu (ṣaṣṭika), lapte (kṣīra), unt clarifiat (ājya), zahăr candel (khaṇḍa), unt proaspăt (navanīta), zahăr rafinat (sitā), miere (madhu), ghimbir uscat (śuṇṭhi), tărtăcuță ascuțită (paṭola), cele 5 plante (pañca-śāka), fasole mung (mudga) etc. și puțină apă – aceasta este dieta celui dintâi dintre înțelepți (munīndra).
  51. अथ पंचशाकाः। क्षीरपर्णी च जैवन्ती मत्स्याक्षी तु पुनर्नवा। मेघनादी च पंचैताः शाकनाम प्रकीर्तिताः॥
    • atha paṁca + śākāḥ. kṣīraparṇī ca jaivantī matsyākṣī tu punarnavā, meghanādī ca paṁcaitāḥ śākanāma prakīrtitāḥ.
    • Acum despre cele 5 plante. (kṣīraparṇī), (jaivantī), (matsyākṣī), (punarnavā) și (meghanādī) – acestea sunt numele celor 5 plante (śāka) descrise aici. 
  52. मिष्टं सुमधुरं स्निग्धं गव्यं धातुप्रपोषकम्। मनोऽभिलषितं योग्यं योगी भोजनमाचरेत्॥
    • miṣṭaṁ sumadhuraṁ snigdhaṁ gavyaṁ dhātu + prapoṣakam, mano – abhilaṣitaṁ yogyaṁ yogī bhojanam – ācaret.
    • Yoginul trebuie să aibă o alimentație: dulce (miṣṭa), delicată (sumadhura), onctuoasă (snigdha), bazată pe lactate (gavya), hrănitoare pentru elementele constituente (dhātu), după cum își dorește și potrivită pentru Yoga.
  53. अथ कुपथ्यम्। कट्वम्लतीक्ष्णलवणोष्णहरीतशाकसौवीरतैलतीलसर्षपमत्स्यमद्यम्। अजादिमांसदधितक्रकुलत्थकोलपिण्याकहिंगुलशुनाद्यमपथ्यमाहुः॥
    • atha kupathyam. kaṭv + amla + tīkṣṇa + lavaṇa + uṣṇa + harīta + śāka + sauvīra + taila + tīla + sarṣapa + matsya + madyam, ajādi + māṁsa + dadhi + takra + kulattha + kola + piṇyāka + hiṁgu + laśuna + ādyam – apathyam – āhuḥ.
    • Despre dieta nesănătoasă. Amar (kaṭu), acru (amla), picant (tīkṣṇa), sărat (lavaṇa), fierbinte (uṣṇa), vegetale cu frunza verde (harīta), fiertură acră de crupe (sauvīra), ulei (taila), semințele de susan (tīla), muștar (sarṣapa), pește (matsya), alcool (madya), carne de țap (aja) etc., lapte închegat (dadhi), lapte bătut (takra), fasole dolic (kulattha), jojoba (kola), turtă de oleaginoase (piṇyāka), hing (hiṁgu), usturoi (laśuna) etc. sunt declarate ca fiind de neconsumat.
  54. भोजनमहितं विद्यात्पुनरुष्णीकृतं प्ररूक्षम्। अतिलवणं प्रसक्तं कदशनं शाकोत्कटं वर्ज्यम्॥
    • bhojanam – ahitaṁ vidyāt – punar – uṣṇī + kr̥taṁ prarūkṣam, atilavaṇaṁ prasaktaṁ kadaśanaṁ śāka + utkaṭaṁ varjyam.
    • Trebuie cunoscută mâncarea potrivnică (ahita) care trebuie exclusă astfel: cea care a fost reîncălzită, prea uscată (prarūkṣa), obișnuința de prea sărat (ati-lavaṇa), mâncare rea (kadaśana) și excesul de vegetale (śāka).
  55. अथ दश यमाः। अहिंसा सत्यमस्तेयं ब्रह्मचर्यं क्षमा धृतिः। दयार्जवमिताहाराः शौचं चैव यमा दश
  56. अथ मिताहारः। सुस्निग्धमधुराहाराश्च चतुर्थांशविवर्जितः। भुज्यते शिवसम्प्रीत्यै मिताहारः स उच्यते॥
    • atha mitāhāraḥ: susnigdha + madhura + āhārāś – ca caturtha + aṁśa + vivarjitaḥ, bhujyate śiva + samprītyai mitāhāraḥ sa ucyate.
    • Acum despre alimentația cumpătată (mitāhāra): alimentele trebuie să fie onctuoase (susnigdha) și dulci (madhura), iar a patra parte să lipsească; este mâncată întru deplina satisfacere (samprīti) a lui Śiva – astfel este descrisă această alimentație cumpătată (mitāhāra).
  57. अथ दश नियमाः। तपःसन्तोषमास्तिक्यं दानमीश्वरपूजनम्। सिद्धान्तश्रवणं चैव ह्रीर्मतिश्च तपोहुतम्॥
  58. नियमा दश वै प्रोक्ता योगशास्त्रविशारदैः। पापपांशुमहावाताः स्युरमी नियमा यमाः॥
    • niyamā daśa vai proktā yoga + śāstra + viśāradaiḥ, pāpa + pāṁśu + mahāvātāḥ syuramī niyamā yamāḥ.
    • Astfel sunt descrise 10 niyama de către cei experți în scripturile (śāstra) Yoga. Aceste yama și niyama sunt pentru păcate (pāpa) precum sunt uraganele (mahāvāta) pentru praf (pāṁśu).

इति श्रीसहजानन्दसन्तानचिन्तामणिस्वात्मारामविरचितायां हठप्रदीपिकायां प्रथमोपदेशः।

iti śrī + sahaja + ānanda + santāna + cintā + maṇi + svātmā + rāma + viracitāyāṁ haṭha + pradīpikāyāṁ prathama + upadeśaḥ.

Astfel este alcătuit primul capitol din Haṭha-pradīpikā de către Svātmārāma, neprețuitul (cintāmaṇi) fiu/discipol (santāna) al lui  śrī Sahajānanda.