- अथासनम्। हठस्य प्रथमाङ्गत्वादासनं पूर्वमुच्यते। कुर्यात्तदासनं तस्मादारोग्यं चाङ्गपाटवम्॥
- atha – āsanam, haṭhasya prathama + aṅgatvād – āsanaṁ pūrvam – ucyate, kuryāt – tad + āsanaṁ tasmād – ārogyaṁ ca – aṅga + pāṭavam.
- Acum posturile (āsana). Primul aspect din Haṭha-yoga este postura (āsana), de aceea este descrisă la început. Fiind realizată postura (āsana), din aceasta rezultă absența bolilor și membre (aṅga) sănătoase.
- आसनानि तु तावन्ति यावत्यो जीवजातयः। एतेषामखिलान्भेदान्विजानाति महेश्वरः॥
- चतुराशीतिलक्षाणामेकमैकं समुदाहृतम्। ततः शिवेन पीठानां षोडशोनं शतं कृतम्॥
- वशिष्ठाद्यैश्च मुनिभिर्मत्स्येन्द्राद्यैश्च योगिभिः। अङ्गीकृतान्यासनानि कथ्यन्ते कानिचिन्मया॥
- vaśiṣṭha + ādyaiś – ca munibhir – matsyendra + ādyaiś – ca yogibhiḥ, aṅgī + kṛtāny – āsanāni kathyante kānicin – mayā.
- Câteva posturi (āsana), descrise de mine aici, sunt acceptate de către sfinți precum Vaśiṣṭha etc. și yogini precum Matsyendra etc.
- जानूर्वोरन्तरे सम्यक्कृत्वा पादतले उभे। ऋजुकायः समासीनः स्वस्तिकं तत्प्रचक्षते॥
- सव्ये दक्षिणगुल्फं तु पृष्ठपार्श्वे नियोजयेत्। दक्षिणेऽपि तथा सव्यं गोमुखं गोमुखाकृतिम्॥
- एकं पादं तथैकस्मिन्विन्यस्योरुणि संस्थितम्। इतरस्मिंस्तथा चोरुं वीरासनमुदीरितम्॥
- गुदं नियम्य गुल्फाभ्यां व्युत्क्रमेण समाहितः। कूर्मासनं भवेदेतदिति योगविदो विदुः॥
- कुक्कुटासनबन्धस्थो दोर्भ्यां संबध्य कन्धरे। शेते कूर्मवदुत्तानमेतदुत्तानकूर्मकम्॥
- पद्मासनं तु संस्थाप्य जानूर्वोरन्तरे करौ। निवेश्य भूमौ संस्थाप्य व्योमस्थं कुक्कुटासनम्॥
- padma + āsanaṁ tu saṁsthāpya jānu + ūrvor – antare karau, niveśya bhūmau saṁsthāpya vyoma + sthaṁ kukkuṭa + āsanam.
- Asumând postura lotusului (padma-āsana), mâinile (kara) fiind plasate pe pământ prin interiorul dintre jenunchi (jānu) și coapsă (ūru), ridicându-se stă astfel în aer (vyoman) – aceasta este postura cocoșului (kukkuṭa-āsana).
- पादाङ्गुष्ठौ तु पाणिभ्यां गृहीत्वा श्रवणावधि। धनुराकर्षणं कुर्याद्धनुरासनमुच्यते॥
- वामोरुमूलार्पितदक्षपादं जानोर्बहिर्वेष्टितवामपादम्। प्रगृह्य तिष्ठेत्परिवर्तिताङ्गः श्रीमत्स्यनाथोदितमासनं स्यात्॥
- vāma + ūru + mūla + arpita + dakṣa + pādaṁ jānor – bahir – veṣṭita + vāma + pādam, pragr̥hya tiṣṭhet – parivartita + aṅgaḥ śrī + matsya + nātha + uditam – āsanaṁ syāt.
- Piciorul drept este fixat/pus la rădăcina coapsei (ūru) stângi, apucând piciorul stâng care acoperă prin exterior genunchiul (jānu) trebuie să stea cu trupul răsucit – astfel a fost descrisă această postură (āsana) de către śrī Matsyanātha.
- मत्स्येन्द्रपीठं जठरप्रदीप्तिं प्रचण्डरुग्मण्डलखण्डनास्त्रम्। अभ्यासतः कुण्डलिनीप्रबोधं दण्डस्थिरत्वं हि ददाति पुंसाम्॥
- matsyendra + pīṭhaṁ jaṭhara + pradīptiṁ pracaṇḍa + rug + maṇḍala + khaṇḍana + astram, abhyāsataḥ kuṇḍalinī + prabodhaṁ daṇḍa + sthiratvaṁ hi dadāti puṁsām.
- Prin practică postura lui Matsyendra dăruiește bărbaților strălucirea stomacului care este ca o armă (astra) distrugătoare a unei multitudini de boli teribile și de asemenea o trezește pe Kuṇḍalinī care devine nemișcată aidoma unui baston.
- प्रसार्य पादौ भुवि दण्डरूपौ दोर्भ्यां पादाग्रद्वितयं गृहीत्वा। जान्वोः परिन्यस्तललाटदेशोऽभ्यसेदिदं पश्चिमतानमाहुः॥
- prasārya pādau bhuvi daṇḍa + rūpau dorbhyāṁ pada + agra + dvitayaṁ gr̥hītvā, jānvoḥ parinyasta + lalāṭa + deśo – abhyased – idaṁ paścima + tānam – āhuḥ.
- Întinzând ambele picioare pe pământ, sub forma a 2 bețe (daṇḍa), apucând ambele vârfuri ale picioarelor (i.e. degetele groase) cu ambele brațe, zona frunții (lalāṭa) trebuie pusă/așezată pe ambii genunchi (jānu) – astfel au spus că trebuie practicată paścimatāna-āsana.
- इति पश्चिमतानासनाख्यं पवनं पश्चिमवाहनं करोति। उदयं जठरानलस्य कुर्यादुदरे कार्श्यमरोगतां च पुंसाम्॥
- iti paścima + tāna + āsana + ākhyaṁ pavanaṁ paścima + vāhanaṁ karoti, udayaṁ jaṭhara + analasya kuryād – udare kārśyam – arogatāṁ ca puṁsām.
- Astfel, cea numită paścimatāna-āsana, determină pentru bărbați (puṁs) curgerea suflului (pavana) prin partea dorsală (paścima – i.e. suṣumnā), determină creșterea focului (anala) din stomac, micșorarea burții și o stare fără de boli.
- धरामवष्टभ्य करद्वयेन तत्कूर्परस्थापितनाभिपार्श्वः। उच्चासनो दण्डवदुत्थितः खे मायूरमेतत्प्रवदन्ति पीठम्॥
- dharām – avaṣṭabhya kara + dvayena tat + kūrpara + sthāpita + nābhi + pārśvaḥ, ucca + āsano daṇḍavad + utthitaḥ khe māyūram – etat – pravadanti pīṭham.
- Susținând pământul cu ambele palme astfel încât părțile laterale ale buricului (nābhi) să fie plasate peste coate (kūrpara), postura (āsana) este elevată asemnea unui băț (daṇḍa) ridicat în aer – astfel au descris postura (pīṭha) păunului (māyūra).
- हरति सकलरोगानाशु गुल्मोदरादीनभिभवति च दोषानासनं श्रीमयूरम्। बहुकदशनभुक्तं भस्म कुर्यादशेषं जनयति जठराग्निं जारयेत्कालकूटम्॥
- harati sakala + rogān – āśu gulma + udara + ādīn – abhibhavati ca doṣān – āsanaṁ śrī + mayūram, bahu + kadaśana + bhuktaṁ bhasma kuryād – aśeṣaṁ janayati jaṭhara + agniṁ jārayet – kāla + kūṭam.
- Postura păunului (māyūra-āsana) îndepărtează imediat toate bolile (roga), învinge problemele de splină (gulmodara) etc. și dezechilibrele umorale (doṣa). Distruge pe deplin alimentele ingerate în exces ori nepotrivite, produce focul (agni) din abdomen pentru a putea consuma chiar și otrava (kālakūṭa).
- उत्तानं शववद्भूमौ शयनं तच्छवासनम्। शवासनं श्रान्तिहरं चित्तविश्रान्तिकारकम्॥
- uttānaṁ śavavad – bhūmau śayanaṁ tac + chava + āsanam, śava + āsanaṁ śrānti + haraṁ citta + viśrānti + kārakam.
- Întins pe spate pe pământ, asemenea unui cadavru (śava), această odihnire este postura cadavrului (śava-āsana). Această postură a cadavrului (śava-āsana) îndepărtează oboseala, fiind cea care determină psihicul (citta) să se liniștească.
- चतुरशीत्यासनानि श्रेष्ठान्येव न संशयः। तेभ्यश्चतुष्कमादाय सारभूतं ब्रवीम्यहम्॥
- सिद्धं पद्मं तथा सिंहं भद्रं चैव चतुष्टयम्। श्रेष्ठं तत्रापि यत्सिद्धं तिष्ठेत्सिद्धासने सदा॥
- siddhaṁ padmaṁ tathā siṁhaṁ bhadraṁ ca – eva catuṣṭayam, śreṣṭhaṁ tatra – api yat + siddhaṁ tiṣṭhet – siddha + āsane sadā.
- Cele 4 posturi sunt desigur: postura desăvârșitului (siddha-āsana), postura lotusului (padma-āsana), postura leului (siṁha-āsana) și postura prielnică (bhadra-āsana). Aici deisgur cea dintâi dintre acestea este cea a desăvârșitului (siddha-āsana), de aceea trebuie să stea tot timpul în siddha-āsana.
- योनिस्थानकमङ्घ्रिमूलघटितं कृत्वा दृढं विन्यसेत् मेण्ढ्रे पादमथैकमेव नियतं धृत्वा समं विग्रहम्। स्थाणुः संयमितेन्द्रियोऽचलदृशा पश्येद्भ्रुवोरन्तरं चैतन्मोक्षकपाटभेदजनकं सिद्धासनं प्रोच्यते॥
- yoni + sthānakam – aṅghri + mūla + ghaṭitaṁ kr̥tvā dr̥ḍhaṁ vinyaset meṇḍhre pādam – atha – ekam – eva niyataṁ dhr̥tvā samaṁ vigraham, sthāṇuḥ saṁyamita + indriyo – acala + dr̥śā paśyed – bhruvor – antaraṁ ca – etan – mokṣa + kapāṭa + bheda + janakaṁ siddha + āsanaṁ procyate.
- Perineul (yoni-sthāna) fiind unit ferm cu rădăcina piciorului (i.e. călcâiul), trebuie să pună peste organul genital masculin (meṇḍhra) celălalt picior, ținând trupul (vigraha) drept. Ca simțurile (indriya) să fie supuse (saṁyamita) trebuie să privească între sprâncene cu privirea neclintită. Aceasta este numită siddha-āsana, cea care produce deschiderea ușii mântuirii (mokṣa).
- मेढ्रादुपरि विन्यस्य सव्यं गुल्फं तथोपरि। गुल्फान्तरं च विन्यस्य सिद्धाः सिद्धासनं विदुः॥
- meḍhrād – upari vinyasya savyaṁ gulphaṁ tathā – uparim gulpha + antaraṁ ca vinyasya siddhāḥ siddha + āsanaṁ viduḥ.
- Deasupra organului genital masculin (meḍhra) este plasată glezna (gulpha) stângă; la fel, deasupra este plasată cealaltă gleznă (gulpha) – cei desăvârșiți (siddha) o cunosc drept siddha-āsana.
- एके सिद्धासनं प्राहुरन्ये वज्रासनं विदुः। मुक्तासनं वदन्त्येके प्राहुर्गुप्तासनं परे॥
- यमेष्विव मिताहारोऽहिंसा च नियमेष्विव। तथा सर्वासने पूज्यं सिद्धाः सिद्धासनं विदुः॥
- yameṣv – iva mitāhāro – ahiṁsā ca niyameṣv – iva, tathā sarva + āsane pūjyaṁ siddhāḥ siddha + āsanaṁ viduḥ.
- Dintre regulile yama cea dintâi este mitāhāra, ahiṁsā este cea dintâi dintre regulile niyama, tot astfel, dintre toate posturile (āsana), siddha-āsana este venerată – astfel cunosc desăvârșiții (siddha).
- चतुरशीतिपीठेषु सिद्धमेव सदाभ्यसेत्। द्वासप्ततिसहस्राणां नाडीनां मलशोधनम्॥
- आत्मध्यायी मिताहारी यावद्द्वादशवत्सरम्। सदा सिद्धासनाभ्यासाद्योगी निष्पत्तिमाप्नुयात्॥
- किमन्यैर्बहुभिः पीठैः सिद्धे सिद्धासने सति। प्राणानिले सावधाने बद्धे केवलकुम्भके। उत्पद्यते निरायासात्स्वयमेवोन्मनी यथा॥
- kim – anyair – bahubhiḥ pīṭhaiḥ siddhe siddha + āsane sati, prāṇa + anile sāvadhāne baddhe kevala + kumbhake, utpadyate nirāyāsāt – svayam – eva – unmanī yathā.
- Pentru ce aceste multe posturi (pīṭha) atunci când siddha-āsana este perfectă (sat)? Atunci când suflul prāṇa este controlat cu mare atenție și apare kevala-kumbhaka, răsare foarte ușor și de la sine starea unmanī.
- अथैकास्मिन्नेव दृढे सिद्धे सिद्धासने सदा। बन्धत्रयमनायासात्स्वयमेवोपजायते॥
- न चासनं सिद्धासदृशं न कुम्भकेवलोपमः। न खेचरीसमा मुद्रा न नादसदृशो लयः॥
- वामोरूपरि दक्षिणं च चरणं संस्थाप्य वामं तथा दक्षोरूपरि पश्चिमेन विधिना धृत्वा कराभ्यां दृढम्। अङ्गुष्ठौ हृदये निधाय चिबुकं नासाग्रमालोकयेदेतद्व्याधिविनाशनं हि यमिनां पद्मासनं प्रोच्यते॥
- vāma + ūru + upari dakṣiṇaṁ ca caraṇaṁ saṁsthāpya vāmaṁ tathā dakṣa + ūru + upari paścimena vidhinā dhr̥tvā karābhyāṁ dr̥ḍham, aṅguṣṭhau hr̥daye nidhāya cibukaṁ nāsa + agram – ālokayed – etad – vyādhi + vināśanaṁ hi yamināṁ padma + āsanaṁ procyate.
- Punând piciorul drept deasupra coapsei stângi, tot așa piciorul stâng deasupra coapsei drepte. Apoi, cu ambele mâini încrucișate prin spate, ținând ferm degetele mari de la picioare și punând bărbia în piept, trebuie să privească vârful nasului – aceasta este numită postura lotusului (padma-āsana) a asceților (yamin), distrugătoare a tuturor formelor de boală.
- उत्तानौ चरणौ कृत्वा ऊरुसंस्थौ प्रयत्नतः। ऊरुमध्ये तथोत्तानौ पाणी कृत्वा ततो दृशौ॥
- uttānau caraṇau kr̥tvā ūru + saṁsthau prayatnataḥ, ūru + madhye tathā – uttānau pāṇī kr̥tvā tato dr̥śau.
- Făcând cu mare grijă ca ambele picioare să stea împreunate pe coapse, cu tălpile în sus, așezând după aceea la fel mâinile la mijlocul coapselor, cu palmele în sus,
- दृष्टिं विन्यस्य नासाग्रे दन्तमूलं च जिह्वया। उत्तभ्य चिबुकं वक्षस्युत्थाप्य पवनं शनैः॥
- इदं पद्मासनं प्रोक्तं सर्वव्याधिविनाशनम्। दुर्लभं येन केनापि धीमता लभ्यते भुवि॥
- idaṁ padma + āsanaṁ proktaṁ sarva + vyādhi + vināśanam, durlabhaṁ yena kena – api dhīmatā labhyate bhuvi.
- Aceasta este numită postura lotusului (padma-āsana), distrugătoarea tuturor bolilor (vyādhi), deși greu de obținut de către oricine, este dobândită aici pe pământ de către cel inteligent (dhīmat).
- गुल्फौ च वृषणस्याधः सीवन्याः पार्श्वयोः क्षिपेत्। दक्षिणे सव्यगुल्फं तु दक्षगुल्फं तु सव्यके॥
- gulphau ca vr̥ṣaṇasya – ādhaḥ sīvanyāḥ pārśvayoḥ kṣipet, dakṣiṇe savya + gulphaṁ tu dakṣa + gulphaṁ tu savyake.
- Trebuie să pună gleznele (gulpha) sub scrot (vr̥ṣaṇa) pe cele două părți ale frenului (sīvanī), glezna stângă pe partea dreaptă și la fel glezna dreaptă pe partea stângă.
- हस्तौ तु जान्वोः संस्थाप्य स्वाङ्गुलीः सम्प्रसार्य च। व्यात्तवक्त्रो निरीक्षेत नासाग्रं सुसमाहितः॥
- hastau tu jānvoḥ saṁsthāpya svāṅgulīḥ samprasārya ca, vyātta + vaktro nirīkṣeta nāsa + agraṁ susamāhitaḥ.
- Plasând mâinile pe genunchi (jānu), cu degetele desfăcute, gura deschisă, vârfului nasului trebuie să fie privit cu foarte mare atenție.
- सिंहासनं भवेदेतत्पूजितं योगिपुङ्गवैः। बन्धत्रयस्य सन्धानं कुरुते चासनोत्तमम्॥
- गुल्फौ च वृषणस्याधः सीवन्याः पार्श्वयोः क्षिपेत्। सव्यगुल्फं तथा सव्ये दक्षगुल्फं तु दक्षिणे। पार्श्वपादौ तु पाणिभ्यां दृढं बद्ध्वा तु निश्चलम्॥
- gulphau ca vr̥ṣaṇasya – adhaḥ sīvanyāḥ pārśvayoḥ kṣipet, savya + gulphaṁ tathā savye dakṣa + gulphaṁ tu dakṣiṇe, pārśva + pādau tu pāṇibhyāṁ dr̥ḍhaṁ baddhvā tu niścalam.
- Trebuie să pună gleznele (gulpha) sub scrot (vr̥ṣaṇa) pe cele două părți ale frenului (sīvanī), glezna stângă pe partea stângă, iar glezna dreaptă pe partea dreaptă. Apucând ferm cu mâinile părțile laterale ale picioarelor rămâne neclintit (niścala).
- भद्रासनं भवेदेतत्सर्वव्याधिविनाशनम्। गोरक्षासनमित्याहुरिदं वै सिद्धयोगिनः॥
- पीठादिकुम्भकाश्चित्रं मुद्रादिकरणानि च। सर्वाण्यपि हठाभ्यासे राजयोगफलावधि॥
- pīṭha + ādi + kumbhakāś – citraṁ mudrā + ādi + karaṇāni ca, sarvāṇy – api haṭha + abhyāse rāja + yoga + phala + avadhi.
- Postura (pīṭha) etc., apneea (kumbhaka) și toate instrumentele, precum sigiliul (mudrā) etc., desigur toate acestea intră în practica (abhyāsa) Haṭha-yoga până când apar rezultate în Rāja-yoga.
इति श्रीसहजानन्दसन्तानचिन्तामणिस्वात्मारामविरचितायां हठप्रदीपिकायां द्वितीयोपदेशः।
iti śrī + sahajānanda + santāna + cintāmaṇi + svātmārāma + viracitāyāṁ haṭha + pradīpikāyāṁ dvitīya + upadeśaḥ.
Astfel este alcătuit al doilea capitol din Haṭha-pradīpikā de către Svātmārāma, neprețuitul (cintāmaṇi) fiu/discipol (santāna) al lui śrī Sahajānanda.