Skip to content

Haṭha[yoga]pradīpikā II

  1. अथासनम्। हठस्य प्रथमाङ्गत्वादासनं पूर्वमुच्यते। कुर्यात्तदासनं तस्मादारोग्यं चाङ्गपाटवम्॥
    • athaāsanam, haṭhasya prathama + aṅgatvād – āsanaṁ pūrvam – ucyate, kuryāt – tad + āsanaṁ tasmād – ārogyaṁ ca – aṅga + pāṭavam.
    • Acum posturile (āsana). Primul aspect din Haṭha-yoga este postura (āsana), de aceea este descrisă la început. Fiind realizată postura (āsana), din aceasta rezultă absența bolilor și membre (aṅga) sănătoase.
  2. आसनानि तु तावन्ति यावत्यो जीवजातयः। एतेषामखिलान्भेदान्विजानाति महेश्वरः॥
    • āsanāni tu tāvanti yāvatyo jīva + jātayaḥ, eteṣām – akhilān – bhedān – vijānāti maheśvaraḥ.
    • Posturile (āsana) sunt atât de numeroase câte tipuri (jāti) de viețuitoare (jīva) există (i.e. 8.400.000). Maheśvara cunoaște toate diferențele (bheda) acestora.
  3. चतुराशीतिलक्षाणामेकमैकं समुदाहृतम्। ततः शिवेन पीठानां षोडशोनं शतं कृतम्॥
    • caturāśīti + lakṣāṇām – eka + ekam – samudāhṛtam, tataḥ śivena pīṭhānāṁ ṣoḍaśonaṁ śataṁ kṛtam.
    • Posturile (āsana}sunt descrise una câte una, pentru fiecare dintre cele 8.400.000 de forme de viață. Dintre acestea au fost făcute de Śiva o sută mai puțin șaisprezece (i.e. 84) posturi (pīṭha).
  4. वशिष्ठाद्यैश्च मुनिभिर्मत्स्येन्द्राद्यैश्च योगिभिः। अङ्गीकृतान्यासनानि कथ्यन्ते कानिचिन्मया॥
    • vaśiṣṭha + ādyaiś – ca munibhir – matsyendra + ādyaiś – ca yogibhiḥ, aṅgī + kṛtāny – āsanāni kathyante kānicin – mayā.
    • Câteva posturi (āsana), descrise de mine aici, sunt acceptate de către sfinți precum Vaśiṣṭha etc. și yogini precum Matsyendra etc.
  5. जानूर्वोरन्तरे सम्यक्कृत्वा पादतले उभे। ऋजुकायः समासीनः स्वस्तिकं तत्प्रचक्षते॥
    • jānu + ūrvor – antare samyak – kṛtvā pāda + tale ubhe, ṛju + kāyaḥ samāsīnaḥ svastikaṁ tat – pracakṣate.
    • Punând ambele tălpi ale picioarelor în interiorul dintre genunchi (jānu) și coapse (ūru), stând astfel cu trupul drept – aceasta este numită svastikaāsana.
  6. सव्ये दक्षिणगुल्फं तु पृष्ठपार्श्वे नियोजयेत्। दक्षिणेऽपि तथा सव्यं गोमुखं गोमुखाकृतिम्॥
    • savye dakṣiṇa + gulphaṁ tu pṛṣṭha + pārśve niyojayet, dakṣiṇe – api tathā savyaṁ go + mukhaṁ go + mukha + ākṛtim.
    • Glezna trebuie unită pe partea laterală dorsal\u a:  pe partea stângă cea dreaptă, și tot așa pe partea dreaptă cea stângă – fiind aidoma „feței de vacă” (go-mukha) este numită go-mukha.
  7. एकं पादं तथैकस्मिन्विन्यस्योरुणि संस्थितम्। इतरस्मिंस्तथा चोरुं वीरासनमुदीरितम्॥
    • ekaṁ pādaṁ tatha – ekasmin – vinyasya – ūruṇi saṁsthitam, itarasmiṁs – tathā ca – ūruṁ vīra + āsanam – udīritam.
    • Un picior trebuie pus peste celălalt, plasat fiind pe coapsă (ūru), iar celălalt sub cealaltă coapsă (ūru) – astfel a fost enunțată vīra-āsana.
  8. गुदं नियम्य गुल्फाभ्यां व्युत्क्रमेण समाहितः। कूर्मासनं भवेदेतदिति योगविदो विदुः॥
    • gudaṁ niyamya gulphābhyāṁ vyut + krameṇa samāhitaḥ, kūrma + āsanaṁ bhaved – etad – iti yogavido viduḥ.
    • Anusul (guda) fiind presat/controlat de ambele glezne (gulpha), aranjate în ordine inversă – aceasta este cunoscută experților în Yoga (yogavit) ca fiind kūrma-āsana.
  9. पीठादिकुम्भकाश्चित्रं मुद्रादिकरणानि च। सर्वाण्यपि हठाभ्यासे राजयोगफलावधि॥