Skip to content

Haṭha[yoga]pradīpikā III

  1. एवमासनबन्धस्थो योगीन्द्रो विगतश्रमः। अथाभ्यसेन्नाडीशुद्धिं मुद्रादिपवनक्रियाम्॥
    • evam – āsana + bandha + stho yogi + indro vigata + śramaḥ, atha – abhyasen – nāḍī + śuddhiṁ mudrā + ādi + pavana + kriyām.
    • Cel dintâi dintre yogini, stabilit fiind astfel în postură (āsana) și contracție (bandha), lipsit fiind de oboseală (śrama), trebuie acum să practice purificarea traseelor psiho-energetice (nāḍī-śuddhi), sigiliul (mudrā) etc., și controlul suflului (pavana-kriyā). 
  2. युवा वृद्धोऽतिवृद्धो वा व्याधितो दुर्बलोऽपि वा। अभ्यासात्सिद्धिमाप्नोति सर्वयोगेष्वतन्द्रितः॥
    • yuvā vr̥ddho – ativr̥ddho vā vyādhito durbalo – api vā, abhyāsātsiddhim – āpnoti sarva + yogeṣv – atandritaḥ.
    • Tânăr (yuvan), bătrân (vr̥ddha) sau foarte bătrân (ativr̥ddha), bolnav (vyādhita) sau neputincios (durbala) – prin practică obține realizarea (siddhi) în toate tehnicile Yoga cel lipsit de lenevie,
  3. आसनं कुम्भकश्चित्रं मुद्रादिकरणं तथा। अथ नादानुसंधानमभ्यासानुक्रमेण तु॥
    • āsanaṁ kumbhakaś – citraṁ mudrā + ādi + karaṇaṁ tathā, atha nāda + anusaṁdhānam – abhyāsa + anukrameṇa tu.
    • Desigur prin această succesiune a practicii (abhyāsa): postura (āsana), apneea (kumbhaka), apoi diferite instrumente (karaṇa) precum „sigiliul” (mudrā) etc., și numai după aceea concentrarea asupra sunetului intern (nāda-anusaṁdhāna).
  4. क्रियायुक्तस्य सिद्धिः स्यादक्रियस्य कथं भवेत्। क्रियैव कारणं सिद्धेः सत्यमेतन्न संशयः॥
    • kriyā + yuktasya siddhiḥ syād – akriyasya kathaṁ bhavet, kriyā – eva kāraṇaṁ siddheḥ satyam – etan – na saṁśayaḥ.
    • Desăvârșirea (siddhi) este a celui înjugat (yukta) la acțiune (kriyā), cum ar putea fi a celui lipsit de acțiune (akriya)? Acțiunea (kriyā) este instrumentul (kāraṇa) desăvârșirii (siddhi) – acesta este adevărul, fără nici o îndoială.
  5. न शास्त्रपाठमात्रेण योगसिद्धिः प्रजायते। न वेषधारणं सिद्धेः कारणं न च तत्कथा॥ 
    • na śāstra + pāṭha + mātreṇa yoga + siddhiḥ prajāyate, na veṣa + dhāraṇaṁ siddheḥ kāraṇaṁ na ca tat + kathā.
    • Nu doar simpla recitare a scripturilor (śāstra) produce desăvârșirea în Yoga, nici asumarea unei înfățișări este instrumentul (kāraṇa) desăvârșirii (siddhi), și nici conversația despre aceasta (i.e. Yoga).
  6. युक्ताहारविहारस्य युक्तचेष्टस्य कर्मसु। युक्तस्वप्नावबोधस्य योगो भवति दुःखहा॥ (भ.गी. ६.१७)
    • yukta + āhāra + vihārasya yukta + ceṣṭasya karmasu, yukta + svapna + avabodhasya yogo bhavati duḥkha + hā.
    • Pentru cel cumpănit în hrană (āhāra) și zăbavă (vihāra), cumpănit în gesturi (ceṣṭa) și în fapte (karman), cumpănit în somn (svapna) și veghe (avabodha) – Yoga devine distrugătoarea suferinței (duḥkha).
  7. शिश्नोदररताय हि न देयं वेषधारिणे। मयि बोध्यं बुद्धौ स्वच्छे तद्धेयं विश्वबुद्बुदम्॥
    • śiśna + udara + ratāya hi na deyaṁ veṣa + dhāriṇe, mayi bodhyaṁ buddhau svacche tad + dheyaṁ viśva + budbudam.
    • Nu trebuie oferită celui devotat organelor genitale (śiśna) și burții (udara), ori celui ce doar își asumă înfățișarea. Pentru mine, acestea cunoscute în purul intelect (buddhi), trebuie percepute ca fiind de natura tranzitoriului univers (viśva-budbuda).
  8. मेदश्लेष्मनिवृत्यर्थं षट्कर्माणि समाचरेत्। अन्यथा नाचरेत्तानि दोषानां समतायतः॥
    • meda + śleṣma + nivr̥ty – arthaṁ ṣaṭ + karmāṇi samācaret, anyathā na – ācaret – tāni doṣānāṁ samatā + yataḥ.
    • În scopul îndepărtării grăsimii (medas) și a flegmei (śleṣman) trebuie să practice cele „6 acțiuni de purificare” (ṣaṭ-karman); în caz contrar, când există starea de echilibru (samatā) a acestor doṣa, nu trebuie să le practice.
  9. धौती बस्ती तथा नेती त्राटकं नौलिकं तथा। कपालभातिश्चैतनि षट्कर्माणि प्रवक्ष्यते॥
    • dhautī bastī tathā netī trāṭakaṁ naulikaṁ tathā, kapālabhātiś – ca – etani ṣaṭ + karmāṇi pravakṣyate.
    • Spălătura (dhautī), purificarea intestinului (bastī), purificarea nasului (netī), purificarea ochilor (trāṭaka),  naulika și strălucirea craniului (kapālabhāti) – astfel sunt descrise cele „6 acțiuni de purificare” (ṣaṭ-karman).
  10. कर्मषट्कमिदं गोप्यं घटशोधनकारकम्। विचित्रगुणसन्धानं पूज्यते योगिपुङ्गवैः॥
    • karma + ṣaṭkam – idaṁ gopyaṁ ghaṭa + śodhana + kārakam, vicitra + guṇa + sandhānaṁ pūjyate yogi + puṅgavaiḥ.
    • Această sextuplă acțiune (karman) secretă – instrument al purificării trupului (ghaṭa), împletire a multiple calități (guṇa) – este adorată de către cei dintâi dintre yogini.
  11. चतुरङ्गुलविस्तारं हस्तपञ्चदशेन तु। गुरूपदिष्टमार्गेण सिक्तं वस्त्रं शनैर्ग्रसेत्॥
    • catur + aṅgula + vistāraṁ hasta + pañca + daśena tu, guru + upadiṣṭa + mārgeṇa siktaṁ vastraṁ śanair – graset.
    • Prin metoda (mārga) specificată de maestru (guru) trebuie să înghită pânza înmuiată de 4 degete lățime cu 15 palme lungime,
  12. पुनः प्रत्याहरेदेतदभ्यासाद्धौतीकर्मविद्। धौतीकर्म वदन्त्येतन्नाडीजालमलापहम्॥
    • punaḥ pratyāhared – etad – abhyāsād – dhautī + karma + vid, dhautī + karma vadanty – etan – nāḍī + jāla + mala + apaham.
    • Apoi trebuie din nou retrasă – prin practică este cunoscută/dobândită acțiunea spălăturii (dhautī-karman). Aceasta, pe care o numesc acțiunea spălăturii (dhautī-karman), este cea care îndepărtează impuritățile rețelei de trasee psiho-energetice (nāḍī).
  13. कासश्वासप्लीहकुष्ठं कफरोगाश्च विंशतिः। धौतीकर्मप्रभावेण प्रयान्त्येव न संशयः॥
    • kāsa + śvāsa + plīha + kuṣṭhaṁ kapha + rogāś – ca viṁśatiḥ, dhautī + karma + prabhāveṇa prayānty – eva na saṁśayaḥ.
    • Tusea (kāsa), astmul (śvāsa), disfuncțiile splinei (plīha), bolile dermatologice (kuṣṭha) și 20 de boli cauzate de flegmă (kapha-roga) – sunt îndepărtate prin eficacitatea acțiunii spălăturii (dhautī-karman) fără nicio îndoială.
  14. नाभिदघ्ने जले पायुन्यस्तनालोत्कटासनः। आधाराकुञ्चनं कुर्यादपानं बस्तिकर्मविद्॥
    • nābhi + daghne jale pāyu + nyasta + nāla + utkaṭa + āsanaḥ, ādhāra + ākuñcanaṁ kuryād – apānaṁ basti + karma + vid.
    • Scufundat în apă până la buric (nābhi) în postura dificilă (utkaṭa-āsana), având un tub (nāla) inserat în anus (pāyu), suflul apāna trebuie „îndoit” în mūlādhāra – astfel este cunoscută/dobândită acțiunea purificării intestinului (basti-karman).
  15. गुल्मप्लीहोदरं चापि वातपित्तकफोद्भवाः। वस्तिकर्मप्रभावेन क्षीयन्ते सकला मलाः॥
    • gulma + plīha + udaraṁ ca – api vāta + pitta + kapha + udbhavāḥ, vasti + karma + prabhāvena kṣīyante sakalā malāḥ.
    • Megalia abdominală (gulma), disfuncțiile splinei (plīha), disfuncții abdominale (udara) și de asemenea și cele generate de vāta, pitta & kapha – prin eficacitatea acțiunii purificării intestinului (basti-karman) toate impuritățile (mala) sunt distruse.
  16. धात्विन्द्रियान्तःकरणप्रसादं दद्याच्च कान्तिं दहनप्रदीप्तिम्। अशेषदोषोपचयं निहन्यादभ्यस्यमानं जलबस्तिकर्म॥
    • dhātv + indriya + antaḥ + karaṇa + prasādaṁ dadyāc – ca kāntiṁ dahana + pradīptim, aśeṣa + doṣa + upacayaṁ nihanyād – abhyasyamānaṁ jala + basti + karma.
    • Dăruiește puritate instrumentului intern (antaḥkaraṇa), instrumentelor externe (indriya) și elementelor constitutive ale trupului (dhātu), strălucire (kānti), …
  17. ….