Skip to content

Haṭha[yoga]pradīpikā

Kindle

– Svātmārāma –

– I –

  1. श्री आदिनाथाय नमोऽस्तु तस्मै येनोपदिष्टा हठयोगविद्या। विराजते प्रोन्नतराजयोगमारोढुमिच्छोरधिरोहिणीव॥
    • śrī ādi + nāthāya namo – astu tasmai yena – upadiṣṭā haṭha + yoga + vidyā, virājate pronnata + rāja + yogam – āroḍhum – icchor – adhirohiṇī – iva.
    • Plecăciune lui Śrī Ādinātha prin care a fost revelată știința despre Haha-yoga, ce stră­lu­ceș­te precum o scară pentru cel dornic să se ridice până la excelenta Rāja-yoga.
  2. परणम्य श्रीगुरुं नाथं स्वात्मारामेण योगिना। केवलं राजयोगाय हठविद्योपदिश्यते॥
  3. भ्रान्त्या बहुमतध्वान्ते राजयोगमजानताम्। हठप्रदीपिकां धत्ते सवात्मारामः कॄपाकरः॥
    • bhrāntyā bahu + mata + dhvānte rāja + yogam – ajānatām, haṭha + pradīpikāṃ dhatte svātmārāmaḥ kṝpā/kṣamā + karaḥ.
    • Pentru cei care nu cu­nosc Rāja-yoga, printr-o rătăcire în negura nenumăratelor opinii (mata), Svātmārāma care este plin de compasiune oferă Haṭha­pradīpikā.
  4. हठविद्यां हि मत्स्येन्द्रगोरक्षाद्या विजानते। स्वात्मारामोऽथवा योगी जानीते तत्परसादतः॥
  5. श्री आदिनाथमत्स्येन्द्रशारदानन्दभैरवाः। चौरङ्गीमीनगोरक्षविरूपाक्षबिलेशयाः॥
  6. मन्थानभैरवो योगी सिद्धबुद्धिश्च कन्थडीः। कौरण्टकः सुरानन्दः सिद्धपादश्च चर्पटिः॥
    • manthāna + bhairavo yogī siddha + buddhiś – ca kanthaḍīḥ, kauraṇṭakaḥ surānandaḥ siddha + pādaś – ca carpaṭiḥ.
    • Yoginul Manthāna­bhairava și Siddha­buddhi, Kanthaḍī, Kauraṇṭaka, Surānanda și Siddha­pāda, Carpaṭi,
  7. कानेरी पूर्वपादश्च नित्यनाथो निरञ्जनः। कपाली बिन्दुनाथश्च काकचण्डीश्वरादयः॥
  8. अल्लमा प्रभुदेवश्च घोराचोली च टिण्टिणिः। वासुकीर्नागबोधश्च खण्डकापालिकस्तथा॥
    • allamā prabhudevaś – ca ghorā + colī ca ṭiṇṭiṇiḥ, vāsukīr – nāga + bodhaś – ca khaṇḍa + kāpālikas – tathā.
    • Allamā­prabhu­deva și Ghorācolī, Ṭiṇṭiṇi, Vāsukī și Nāga­bodha, Khaṇḍa, Kāpālika etc.
  9. इत्यादयो महासिद्धा हठयोगप्रभावतः। खण्डयित्वा कालदण्डं ब्रह्माण्डे तु चरन्ति ते॥
    • ity – ādayo mahā + siddhā haṭha + yoga + prabhāvataḥ, khaṇḍayitvā kāla + daṇḍaṃ brahmā + aṇḍe tu caranti te.
    • Aceștia și alții sunt marii de­să­vâr­șiți (mahāsiddha) care, sfă­râ­mând „bastonul timpului” (kāla-daṇḍa) prin efi­ca­ci­ta­tea științei Haṭha-yoga, se mișcă prin univers (brahmāṇḍa).
  10. संसारतापतप्तानां समाश्रयमठो हठः। अशेषयोगजगतामाधारः कमठो हठः॥
    • saṃsāra + tāpa + taptānāṃ samāśraya + maṭho haṭhaḥ, aśeṣa + yoga + jagatām – ādhāraḥ kamaṭho haṭhaḥ.
    • Pentru cei afectați de dogoarea lumii (saṃsāra), Haṭha-yoga este coliba spre adăpostire; Haṭha-yoga este pentru toate tradițiile Yoga aidoma țestoasei ce susține pă­mântul.
  11. हठविद्या परा गोप्या योगिना सिद्धिमिच्छ्ता। भवेद्वीर्यवती गुप्ता निर्वीर्या तु प्रकाशिता॥
    • haṭha + vidyā parā gopyā yoginā siddhim – icchatā, bhaved – vīryavatī guptā nirvīryā tu prakāśitā.
    • Știința Haṭha-yoga este extrem de secretă (gopya) pentru yo­gi­nul care dorește de­să­vâr­și­rea (siddhi); dacă este ținută secret (gupta) devine eficace (vīryavat), dar dacă este dezvăluită devine ineficientă (nirvīrya).
  12. उक्तानि साधनानीह योगिनां यानि योगिभिः। मुख्यं शरीरं तत्रादौ तज्ज्ञानं योगिनां मतम्॥
    • uktāni sādhanāni – iha yogināṃ yāni yogibhiḥ, mukhyaṃ śarīraṃ tatrādau taj + jñānaṃ yogināṃ matam.
    • Aici sunt descrise ins­tru­men­te­le de­să­vâr­și­rii (sādhana) yoginilor, cele folosite de către yogini. Din­tre toate acestea, cel dintâi ins­tru­ment este corpul (śarīra) – astfel este cu­noscută părerea yoginilor.
  13. वपुरुत्पद्यते लोके वपुरेव प्रलुप्यते। न कैश्चिज्ज्ञायते ह्यात्मा विरजो हि परो ध्रुवः॥
    • vapur – utpadyate loke vapur – eva pralupyate, na kaiścij – jñāyate hy – ātmā virajo hi paro dhruvaḥ.
    • Trupul (vapur) apare în lume (loka), de­si­gur trupul (vapur) este distrus. Cu adevărat sinele (ātman), care este fără de pată (viraja), suprem (para) și etern (dhruva), nu este cu­noscut de nimeni.
  14. आत्माकाशमयस्तावद्वायुः प्राणमयो भवेत्। तेजोमयस्त्वहंकारस्तथा जलमयं मनः॥
    • ātmā – ākāśa + mayas – tāvad – vāyuḥ prāṇa + mayo bhavet, tejo + mayas – tv – ahaṃkāras – tathā jala + mayaṃ manaḥ.
    • Sinele (ātman) este cu adevărat alcătuit din spațiu (ākāśa), vântul (vāyu) este alcătuit din „suflul ce iese” (prāṇa), egoul (ahaṃkāra) este alcătuit din foc (tejas) iar mintea (manas) este alcătuită din apă (jala).
  15. पृथ्वीमयं शरीरं च तन्मयानीन्द्रियाणि च। तथेन्द्रियमयो लोके व्यापारः कर्म तन्मयम्॥
  16. तत्कर्म कविभिः प्रोक्तं पुण्यपापमिति द्विधा। पुण्यपापमयो बन्धो देहिनां दुरतिक्रमः॥
    • tat + karma kavibhiḥ proktaṃ puṇya + pāpam – iti dvidhā, puṇya + pāpa + mayo bandho dehināṃ duratikramaḥ.
    • Acțiunea (karman) aceas­ta este descrisă de către înțelepți (kavi) ca fiind de 2 feluri: virtuoasă (puṇya) și păcătoasă (pāpa). Legătura (bandha) inevitabilă a celor întrupați (dehin) este alcătuită din faptele virtuoase (puṇya) și păcătoase (pāpa).
  17. कर्मबन्धमयी सृष्टिः संस्कारश्चैव तन्मयः। सम्भूतिं च विनाशं च यो जानाति स योगवित्॥
    • karma + bandha + mayī sṛṣṭiḥ saṃskāraś – ca – eva tan + mayaḥ, sambhūtiṃ ca vināśaṃ ca yo jānāti sa yogavit.
    • Creația (sṛṣṭi) este alcătuită din legătura (bandha) ac­țiu­nii (karman). Chiar și întipărirea mentală (saṃskāra) este alcătuită din acesta (i.e. karman). Cel care cunoaște creația (sambhūti) și distrugerea (vināśa), acela este un cu­nos­că­tor al de­să­vâr­și­rii în Yoga (yogavit).
  18. सर्वेषामादिराकाशो निश्चलशब्दलक्षणः। जायते वायुराकाशाच्चंचलः स्पर्शलक्षणः॥
    • sarveṣām – ādir – ākāśo niścala + śabda + lakṣaṇaḥ, jāyate vāyur – ākāśāc – cañcalaḥ sparśa + lakṣaṇaḥ.
    • Spațiul/eterul (ākāśa) este cel dintâi dintre toate, fiind ca­ra­c­te­ri­zat de sunet (śabda) și neclintire (niścala). Aerul (vāyu) a apărut din spațiu/eter (ākāśa), fiind instabil (cañcala) și ca­ra­c­te­ri­zat de atingere (sparśa).
  19. नभःसमीरणाभ्यां स्यात्तत्तेजो रूपलक्षणम्। खवाताग्नित्रयादापः सम्भूता रसलक्षणाः॥
  20. नभोवाताग्निवारिभ्यो मेदिनी गन्धलक्षणा। आधारः सर्वभूतानां प्रोक्ता विश्वम्भरेण तु॥
    • nabho + vāta + agni + vāribhyo medinī gandha + lakṣaṇā, ādhāraḥ sarva + bhūtānāṃ proktā viśvambhareṇa tu.
    • Apărut din eter (nabhas), aer (vāta), foc (agni) și apă (vāri), pă­mântul (medinī) este ca­ra­c­te­ri­zat de miros (gandha) – acesta a fost declarat de către Viśvambhara ca fiind suportul (ādhāra) tu­tu­ror făpturilor.
  21. पंचानामेव भूतानामेकैकस्य निजाः गुणाः। अत्रैकद्वित्रिचतुरो दृश्यन्ते योनिजा गुणाः॥
    • pañcānām – eva bhūtānām – ekaikasya nijāḥ guṇāḥ, atra – eka+ dvi + tri + caturo dṛśyante yoni + jā guṇāḥ.
    • Calitățile (guṇa) înăscute (nija) sunt ale fiecăruia în parte dintre cele 5 elemente (bhūta); calitățile (guṇa) născute (yonija) sunt observate aici ca fiind una, două, trei sau patru.
  22. मारुतो योनिराकाशो वह्नेरेतद्द्वयं भवेत्। एतत्त्रयमपां प्रोक्तं क्षितेरेतच्चतुष्टयम्॥
    • māruto yonir – ākāśo vahner – etad – dvayaṃ bhavet, etat – trayam – apāṃ proktaṃ kṣiter – etac – catuṣṭayam.
    • Originea (yoni) aerului (mārut) este eterul (ākāśa); a focului (vahni) este dublă (i.e. ākāśa & mārut); se spune că a apelor (ap) este întreită (i.e. ākāśa, mārut & vahni); a pă­mân­tu­lui (kṣiti) este împătrită (i.e. ākāśa, mārut, vahni & ap).
  23. एक एव गुणो व्योम्नो द्विगुणो वायुरुच्यते। तथैव त्रिगुणं तेजो भवन्त्यापश्चतुर्गुणाः॥
    • eka eva guṇo vyomno dvi + guṇo vāyur – ucyate, tathā – eva tri + guṇaṃ tejo bhavanty – āpaś – catur + guṇāḥ.
    • Eterul (vyoman) are astfel o singură calitate (guṇa), aerul (vāyu) se spune că are 2 calități (guṇa), focul (tejas) are 3 calități (guṇa), apa (āpa) are 4 calități (guṇa),
  24. एतत्पंचगुणा पृथ्वी ब्रह्मणाधिष्ठिता पुरा। शब्दस्पर्शश्च रूपंच रसो गन्धश्च पंचमः॥
    • etat – pañca + guṇā pṛthvī brahmaṇā – adhiṣṭhitā purā, śabda + sparśaś – ca rūpañ – ca raso gandhaś – ca pañcamaḥ.
    • Pământul (pṛthvī) are astfel 5 calități (guṇa) – astfel a fost stabilit dintr-un început de către Brahmā. Sunet (śabda), atingere (sparśa), formă/culoare (rūpa), gust (rasa) și miros (gandha) – acestea sunt cele 5 calități.
  25. पृथ्वी शीर्णा जले मग्ना जलं ग्रस्तं महोऽग्निना। वायुनालिंगितं तेजो व्योम्नि वातः लयं गतः॥
    • pṛthvī śīrṇā jale magnā jalaṃ grastaṃ maho – agninā, vāyunā – āliṅgitaṃ tejo vyomni vātaḥ layaṃ gataḥ.
    • Pământul (pṛthvī) emaciat este dizolvat în apă (jala); apa (jala) este devorată de către marele foc (agni); focul (tejas) este îmbrățișat de către aer (vāyu); aerul (vāta) este dizolvat în eter/spațiu (vyoman).
  26. क्षितौ ब्रह्मा जले विष्णुस्तथा रुद्रो हुताशने। ईश्वरः पवनो देवो ह्याकाशस्य सदाशिवः॥
  27. तावदाकाशसंकल्पो यावच्छब्दः प्रवर्त्तते। निःशब्दं तत्परं ब्रह्म परमात्मेति गीयते॥
    • tāvad – ākāśa + saṃkalpo yāvac – chabdaḥ pravarttate, niḥśabdaṃ tat + paraṃ brahma paramātma – iti gīyate.
    • Atât timp cât sunetul (śabda) este manifestat, tot atâta există și noțiunea (saṃkalpa) de eter/spațiu (ākāśa). Fără de sunet (śabda) este acest suprem brahman, descris și ca „sinele suprem” (parama-ātman).
  28. आकाशात्सर्वमुत्पन्नं जगदेतच्चराचरम्। लीयते पुनराकाशे तस्मादाकाशमाश्रयेत्॥
    • ākāśāt – sarvam – utpannaṃ jagad – etac – carācaram, līyate punarākāśe tasmād – ākāśam – āśrayet.
    • Întregul univers (jagat) este produs din eter (ākāśa), atât cele ce se mișcă cât și cele ce nu se mișcă – și din nou totul este dizolvat în eter (ākāśa); de aceea tre­buie să se refugieze în eter (ākāśa).
  29. हृदि कामाः समुत्पन्ना ये जीवे न प्रकल्पिताः। पुनस्तथैव बध्यन्ते विज्ञानं तस्य भेषजम्॥
    • hṛdi kāmāḥ samutpannā ye jīve na prakalpitāḥ, punas – tathā – eva badhyante vijñānaṃ tasya bheṣajam.
    • În inimă (hṛd) dorințele (kāma) răsar; acestea, care nu sunt realizate în sinele individual (jīva), cu certitudine înlănțuie din nou – cunoașterea (vijñāna) este remediul său.
  30. भिद्यन्ते हृदयग्रन्थिश्छिद्यन्ते सर्वसंशयाः। क्षीयन्ते तस्य कर्माणि तस्मिन्दृष्टे परावरे॥
    • bhidyante hṛdaya + granthiś – chidyante sarva + saṃśayāḥ, kṣīyante tasya karmāṇi tasmin – dṛṣṭe parāvare.
    • Atunci când supremul/Śiva (parāvara) este văzut/perceput, nodul (granthi) inimii (hṛdaya) etc. sunt străpunse, toate dubiile (saṃśaya) sunt tăiate, rezultatele faptelor (karman) sunt distruse,
  31. अभिमानस्त्वहंकारो ह्यभिलाषोऽभिमानिता। मोहादयो विलीयन्ते कामा ये च हृदि स्थिताः॥
    • abhimānas – tv – ahaṃkāro hy – abhilāṣo – abhimānitā, mohādayo vilīyante kāmā ye ca hṛdi sthitāḥ.
    • Mândria (abhimāna), egoul (ahaṃkāra), aviditatea (abhilāṣa), înfumurarea (abhimānitā), iluzia (moha) etc. sunt dizolvate, precum și acele dorințe (kāma) care se află în inimă (hṛd).
  32. यदा सर्वे विलीयते तदा मोक्षमवाप्नुयात्। अथामृत्योर्मृताभावे तत्रेति कृतनिश्चयः॥
    • yadā sarve vilīyate tadā mokṣam – avāpnuyāt, athā + mṛtyormṛta + abhāve tatra – iti kṛta + niścayaḥ.
    • Atunci când toate dorințele (kāma) sunt dizolvate, atunci mântuirea (mokṣa) este obținută. Acum, în acest caz, ferma convingere este că din moarte (mṛtyu) în ab­sen­ța morții (mṛta) ajunge.
  33. ज्ञानोदयाद्विलीयन्ते कामा ये च हृदि स्थिताः। अभावे सर्वकामानां स्वयं तत्वं प्रकाशते॥
    • jñāna + udayād – vilīyante kāmā ye ca hṛdi sthitāḥ, abhāve sarva + kāmānāṃ svayaṃ tatvaṃ prakāśate.
    • Prin apariția cunoașterii (jñāna) sunt distruse acele dorințe (kāma) ce se află în inimă (hṛd). În ab­sen­ța tu­tu­ror dorințelor (kāma) pro­pria realitate (tatva) stră­lu­ceș­te.
  34. यच्च योगार्जितं ज्ञानं तस्मिंस्तत्वं प्रकाशते। स षडङ्गयुतो योगो यतो विज्ञानसम्भवः॥
    • yac – ca yoga + arjitaṃ jñānaṃ tasmiṃs – tatvaṃ prakāśate, sa ṣaḍ + aṅga + yuto yogo yato vijñāna + sambhavaḥ.
    • Iar acea cunoaștere (jñāna) este dobândită prin yoga, atunci când realitatea (tatva) stră­lu­ceș­te. Această Yoga este alcătuită din 6 părți (aṅga), din care apare cunoașterea (vijñāna).
  35. आसनं प्राणसंरोधः प्रत्याहारश्च धारणा। ध्यानं समाधिरेतानि योगांगानि भवन्ति षट्॥
  36. प्राणायामद्विषट्केन प्रत्याहारः प्रकीर्त्तितः। प्रत्याहारद्विषट्केन जायते धारणा शुभा॥
  37. धारणाद्वादशप्रोक्तं ध्यानं ध्यानविशारदैः। ध्यानद्वादशकेनैव समाधिरभिधीयते॥
  38. यत्समाधिपरं ज्योतिरनन्तं विश्वतो मुखम्। तस्मिन् दृष्टे क्रियाकर्म यातायातं न विद्यते॥
    • yat + samādhi + paraṃ jyotir – anantaṃ viśvato mukham, tasmin dṛṣṭe kriyā + karma yātāyātaṃ na vidyate.
    • Acea strălucire (jyotis) supremă a contemplării (samādhi) este nesfârșită (ananta), universală (viśvata) și cea mai importantă (mukha) – atunci când este văzută nu mai există plecare-venire (yātāyāta) produsă de efectul (karman) ac­țiu­nii (kriyā).
  39. आसनेन रुजं हन्ति प्राणायामेन पातकम्। प्रत्याहारेण योगीन्द्रो विकारं हन्ति मानसम्॥
  40. धारणायां मनोधैर्यं ध्यानादैश्वर्यमद्भुतम्। समाधिना भवेन्मोक्षस्त्यक्त्वा कर्म शुभाशुभम्॥
    • dhāraṇāyāṃ mano + dhairyaṃ dhyānād – aiśvaryam – adbhutam, samādhinā bhaven – mokṣas – tyaktvā karma śubha + aśubham.
    • În concentrare (dhāraṇā) este obținută sta­bi­li­ta­tea minții (manas), din meditație (dhyāna) este obținută puterea supranaturală (aiśvarya), prin contemplare (samādhi) este obținută mântuirea (mokṣa), abandonând astfel rezultatele faptelor (karman) virtuoase (śubha) ori păcătoase (aśubha).
  41. द्विजसेवितशाखस्य श्रुतिः कल्पतरोः फलम्। छेदनं भवपाशस्य योगं भजत सत्तमाः॥
    • dvija + sevita + śākhasya śrutiḥ kalpa + taroḥ phalam, chedanaṃ bhava + pāśasya yogaṃ bhajata sattamāḥ.
    • Yoga, ve­ne­ra­tă de către cei mai virtuoși (sattama), este ins­tru­men­tul tăierii lațului (pāśa) existenței (bhava), fruct al arborelui magic (kalpataru), aidoma scripturii (śruti) ramurii (śākha) vizitate de către cei de două ori născuți (dvija).
  42. सुराज्ये धार्मिके देशे सुभिक्षे निरुपद्रवे। धनुःप्रमाणपर्यन्तं शिलाग्निजलवर्जिते॥
    • surājye dhārmike deśe subhikṣe nirupadrave, dhanuḥ + pramāṇa + paryantaṃ śilā + agni + jala + varjite.
    • Într-o țară bine condusă (surājya), virtuoasă (dhārmika), abundentă în alimente (subhikṣa), lip­si­tă de pe­ri­co­le (nirupadrava); la o dis­tan­ță în exterior de 4 palme să fie lipsit de piatră (śilā), foc (agni) și apă (jala),
  43. एकान्ते मठिकामध्ये स्थातव्यं हठयोगिना। युक्ताहारविहारेण हठयोगप्रसिद्धये॥
    • ekānte maṭhikā + madhye sthātavyaṃ haṭha + yoginā, yukta + āhāra + vihāreṇa haṭha + yoga + prasiddhaye.
    • Printr-o alimentație (āhāra) și un stil de viață (vihāra) corect (yukta), astfel tre­buie să stea haṭha-yo­gi­nul pentru de­să­vâr­și­rea în Haṭha-yoga: într-un loc izolat (ekānta), în mijlocul unei colibe (maṭhikā),
  44. अल्पद्वारमरन्ध्रगर्त्तविटपं नात्युच्चनीचायतं सम्यग्गोमयसान्द्रलिप्तविमलं निःशेषदोषोज्झितम्। बाह्ये मण्डपवेदिकूपरुचिरं प्राकारसंवेष्टितं प्रोक्तं योगमठस्य लक्षणमिदं सिद्धैर्हठाभ्यासिभिः॥
    • alpa + dvāram – a + randhra + gartta + viṭapaṃ na – atyucca + nīcāyataṃ samyaggo + maya + sāndra + lipta + vimalaṃ niḥśeṣa + doṣa + ujjhitam, bāhye maṇḍapa + vedi + kūpa + ruciraṃ prākāra + saṃveṣṭitaṃ proktaṃ yoga + maṭhasya lakṣaṇam – idaṃ siddhair – haṭha + abhyāsibhiḥ.
    • Intrarea (dvāra) să fie mică, fără crăpături (randhra), găuri (gartta) ori plante (viṭapa), nu este nici prea înaltă, nici prea scundă, fiind fără de pată (vimala) este unsă pe deplin și în mod corect cu baligă de vacă (gomaya), pe deplin lip­si­tă de orice greșeală (doṣa), având în exterior o fântână cu apă plă­cu­tă, un podium (vedi) și un pa­vi­li­on (maṇḍapa), fiind îm­prej­mu­i­tă cu zid – astfel sunt descrise ca­rac­te­ris­ti­ci­le (lakṣaṇa) colibei întru Yoga de către prac­ti­canții de­să­vâr­șiți în Yoga.
  45. एवंविधे मठे स्थित्वा सर्वचिन्ताविवर्जितः। गुरूपदिष्टमार्गेण योगमेव सदाभ्यसेत्॥
    • evaṃ + vidhe maṭhe sthitvā sarva + cintā + vivarjitaḥ, guru + upadiṣṭa + mārgeṇa yogam – eva sadā – abhyaset.
    • Stând într-o astfel de colibă (maṭha), liber pe deplin de toate gân­du­ri­le anxioase (cintā), ur­mând ca­lea pre­scri­să de către maestru (guru), tre­buie astfel să prac­ti­ce în­tot­dea­u­na Yoga.
  46. अथ योगसाधकः। उत्साहान्निश्चयाद्धैर्यात्तत्वज्ञानाच्च निश्चलात्। जनसंगपरित्यागात् षड्भिर्योगः प्रसिध्यति॥
  47. श्रुतिप्रतीतिश्च गुरुप्रतीतिः स्वात्मप्रतीतिर्मनसो निरोधः। एतानि सर्वाणि समुच्चितानि मतानि धीरैरिह साधनानि॥
    • śruti + pratītiś – ca guru + pratītiḥ svātma + pratītir – manaso nirodhaḥ, etāni sarvāṇi samuccitāni matāni dhīrair – iha sādhanāni.
    • Încrederea în scripturi (śruti), în­cre­de­rea în maestru (guru), în­cre­de­rea în propriul sine (svātman), suspendarea (nirodha) activității minții (manas) – toate aceste idei (mata) la un loc sunt considerate de către cei înțelepți drept mijloace (sādhana) valide întru Yoga.
  48. अथ योगबाधजः। अत्याहारप्रयासश्च प्रजल्पो नियमाग्रहः। जनसंगश्च लौल्यं च षड्भिर्योगो विनश्यति॥
    • atha yoga + bādha + jaḥ. atyāhāra + prayāsaś – ca prajalpo niyamāgrahaḥ, jana + saṃgaś – ca laulyaṃ ca ṣaḍbhir – yogo vinaśyati.
    • Acum despre cele ce produc ob­sta­co­le (bādha) în prac­ti­ca Yoga. Mâncatul peste măsură (atyāhāra) și efortul exagerat (prayāsa), pălăvrăgeala (prajalpa), supra/ab­sen­ța re­gle­men­tă­ri­lor (niyamāgraha), ve­ni­rea împreună cu oa­me­nii (saṃga) și nesațul (laulya) – prin acestea 6 Yoga este distrusă.
  49. वर्जयेद्दुर्जनप्रीतिं वह्निस्त्रीपथिसेवनम्। प्रातःस्नानोपवासादि कायक्लेशादिकं तथा॥
    • varjayed – durjana + prītiṃ vahni + strī + pathi + sevanam, prātaḥ + snāna + upavāsa + ādi kāya + kleśa + ādikaṃ tathā.
    • Trebuie să abandoneze prietenia oamenilor răi, atașamentul față de foc (vahni), femei (strī) și călătorii (pathin), baia de dimineață, postirea (upavāsa) etc. și de ase­me­nea truda (kāya-kleśa) etc.
  50. अथ योगपथ्यम्। गोधूमशालियवषष्टिकभोजनाग्रं क्षीराज्यखण्डनवनीतसितामधूनि। शुण्ठिपटोलफलकादिकपंचशाकं मुद्गादिचाल्पमुदकं च मुनीन्द्रपथ्यम्॥
    • atha yoga + pathyam. godhūma + śāli + yava + ṣaṣṭika + bhojana + agraṃ kṣīra + ājya + khaṇḍa + navanīta + sitā + madhūni, śuṇṭhi + paṭola + phalaka + ādika + pañca + śākaṃ mudga + ādi + ca – alpam – udakaṃ ca munīndra + pathyam.
    • Acum despre dieta potrivită (pathya) practicii Yoga. Grâu (godhūma), orez (śāli), orz (yava), orez timpuriu (ṣaṣṭika), lapte (kṣīra), unt clarifiat (ājya), zahăr candel (khaṇḍa), unt proaspăt (navanīta), zahăr rafinat (sitā), miere (madhu), ghimbir uscat (śuṇṭhi), tărtăcuță ascuțită (paṭola), cele 5 plante (pañca-śāka), fasole mung (mudga) etc. și puțină apă – aceas­ta este dieta celui dintâi dintre înțelepți (munīndra).
  51. अथ पंचशाकाः। क्षीरपर्णी च जैवन्ती मत्स्याक्षी तु पुनर्नवा। मेघनादी च पंचैताः शाकनाम प्रकीर्तिताः॥
    • atha paṃca + śākāḥ. kṣīraparṇī ca jaivantī matsyākṣī tu punarnavā, meghanādī ca paṃcaitāḥ śākanāma prakīrtitāḥ.
    • Acum despre cele 5 plante. (kṣīraparṇī), (jaivantī), (matsyākṣī), (punarnavā) și (meghanādī) – acestea sunt numele celor 5 plante (śāka) descrise aici.
  52. मिष्टं सुमधुरं स्निग्धं गव्यं धातुप्रपोषकम्। मनोऽभिलषितं योग्यं योगी भोजनमाचरेत्॥
    • miṣṭaṃ sumadhuraṃ snigdhaṃ gavyaṃ dhātu + prapoṣakam, mano – abhilaṣitaṃ yogyaṃ yogī bhojanam – ācaret.
    • Yoginul tre­buie să aibă o alimentație: dulce (miṣṭa), delicată (sumadhura), onctuoasă (snigdha), bazată pe lactate (gavya), hrănitoare pentru elementele constituente (dhātu), după cum își dorește și potrivită pentru Yoga.
  53. अथ कुपथ्यम्। कट्वम्लतीक्ष्णलवणोष्णहरीतशाकसौवीरतैलतीलसर्षपमत्स्यमद्यम्। अजादिमांसदधितक्रकुलत्थकोलपिण्याकहिंगुलशुनाद्यमपथ्यमाहुः॥
    • atha kupathyam. kaṭv + amla + tīkṣṇa + lavaṇa + uṣṇa + harīta + śāka + sauvīra + taila + tīla + sarṣapa + matsya + madyam, ajādi + māṃsa + dadhi + takra + kulattha + kola + piṇyāka + hiṃgu + laśuna + ādyam – apathyam – āhuḥ.
    • Despre dieta nesănătoasă. Amar (kaṭu), acru (amla), picant (tīkṣṇa), sărat (lavaṇa), fierbinte (uṣṇa), vegetale cu frunza verde (harīta), fiertură acră de crupe (sauvīra), ulei (taila), semințele de susan (tīla), muștar (sarṣapa), pește (matsya), alcool (madya), carne de țap (aja) etc., lapte închegat (dadhi), lapte bătut (takra), fasole dolic (kulattha), jojoba (kola), turtă de oleaginoase (piṇyāka), hing (hiṃgu), usturoi (laśuna) etc. sunt declarate ca fiind de neconsumat.
  54. भोजनमहितं विद्यात्पुनरुष्णीकृतं प्ररूक्षम्। अतिलवणं प्रसक्तं कदशनं शाकोत्कटं वर्ज्यम्॥
    • bhojanam – ahitaṃ vidyāt – punar – uṣṇī + kṛtaṃ prarūkṣam, atilavaṇaṃ prasaktaṃ kadaśanaṃ śāka + utkaṭaṃ varjyam.
    • Trebuie cu­noscută mâncarea potrivnică (ahita) care tre­buie exclusă astfel: cea care a fost reîncălzită, prea uscată (prarūkṣa), obișnuința de prea sărat (ati-lavaṇa), mâncare rea (kadaśana) și excesul de vegetale (śāka).
  55. अथ दश यमाः। अहिंसा सत्यमस्तेयं ब्रह्मचर्यं क्षमा धृतिः। दयार्जवमिताहाराः शौचं चैव यमा दश॥
  56. अथ मिताहारः। सुस्निग्धमधुराहाराश्च चतुर्थांशविवर्जितः। भुज्यते शिवसम्प्रीत्यै मिताहारः स उच्यते॥
    • atha mitāhāraḥ: susnigdha + madhura + āhārāś – ca caturtha + aṃśa + vivarjitaḥ, bhujyate śiva + samprītyai mitāhāraḥ sa ucyate.
    • Acum despre alimentația cumpătată (mitāhāra): alimentele tre­buie să fie onctuoase (susnigdha) și dulci (madhura), iar a patra parte să lipsească; este mâncată întru deplina satisfacere (samprīti) a lui Śiva – astfel este descrisă această alimentație cumpătată (mitāhāra).
  57. अथ दश नियमाः। तपःसन्तोषमास्तिक्यं दानमीश्वरपूजनम्। सिद्धान्तश्रवणं चैव ह्रीर्मतिश्च तपोहुतम्॥
  58. नियमा दश वै प्रोक्ता योगशास्त्रविशारदैः। पापपांशुमहावाताः स्युरमी नियमा यमाः॥
    • niyamā daśa vai proktā yoga + śāstra + viśāradaiḥ, pāpa + pāṃśu + mahāvātāḥ syuramī niyamā yamāḥ.
    • Astfel sunt descrise 10 niyama de către cei experți în scripturile (śāstra) Yoga. Aceste yama și niyama sunt pentru păcate (pāpa) precum sunt uraganele (mahāvāta) pentru praf (pāṃśu).

इति श्रीसहजानन्दसन्तानचिन्तामणिस्वात्मारामविरचितायां हठप्रदीपिकायां प्रथमोपदेशः।
iti śrī + sahaja + ānanda + santāna + cintā + maṇi + svātmā + rāma + viracitāyāṃ haṭha + pradīpikāyāṃ prathama + upadeśaḥ.

Astfel este alcătuit primul capitol din Haṭha-pradīpikā de către Svātmārāma, neprețuitul (cintāmaṇi) fiu/discipol (santāna) al lui śrī Sahajānanda.


– II –

  1. अथासनम्। हठस्य प्रथमाङ्गत्वादासनं पूर्वमुच्यते। कुर्यात्तदासनं तस्मादारोग्यं चाङ्गपाटवम्॥
    • athaāsanam, haṭhasya prathama + aṅgatvād – āsanaṃ pūrvam – ucyate, kuryāt – tad + āsanaṃ tasmād – ārogyaṃ ca – aṅga + pāṭavam.
    • Acum posturile (āsana). Primul aspect din Haṭha-yoga este pos­tu­ra (āsana), de aceea este descrisă la început. Fiind realizată pos­tu­ra (āsana), din aceas­ta rezultă ab­sen­ța bolilor și membre (aṅga) să­nă­toa­se.
  2. आसनानि तु तावन्ति यावत्यो जीवजातयः। एतेषामखिलान्भेदान्विजानाति महेश्वरः॥
    • āsanāni tu tāvanti yāvatyo jīva + jātayaḥ, eteṣām – akhilān – bhedān – vijānāti maheśvaraḥ.
    • Posturile (āsana) sunt atât de nu­me­roa­se câte tipuri (jāti) de vie­țu­i­toa­re (jīva) există (i.e. 8.400.000). Maheśvara cunoaște toate di­fe­ren­țe­le (bheda) acestora.
  3. चतुराशीतिलक्षाणामेकमैकं समुदाहृतम्। ततः शिवेन पीठानां षोडशोनं शतं कृतम्॥
    • caturāśīti + lakṣāṇām – eka + ekam – samudāhṛtam, tataḥ śivena pīṭhānāṃ ṣoḍaśonaṃ śataṃ kṛtam.
    • Posturile (āsana) sunt descrise una câte una, pentru fiecare dintre cele 8.400.000 de forme de viață. Din­tre acestea au fost făcute de Śiva o sută mai puțin șaisprezece (i.e. 84) posturi (pīṭha).
  4. वशिष्ठाद्यैश्च मुनिभिर्मत्स्येन्द्राद्यैश्च योगिभिः। अङ्गीकृतान्यासनानि कथ्यन्ते कानिचिन्मया॥
  5. जानूर्वोरन्तरे सम्यक्कृत्वा पादतले उभे। ऋजुकायः समासीनः स्वस्तिकं तत्प्रचक्षते॥
    • jānu + ūrvor – antare samyak – kṛtvā pāda + tale ubhe, ṛju + kāyaḥ samāsīnaḥ svastikaṃ tat – pracakṣate.
    • Punând ambele tălpi ale pi­cioa­re­lor în in­te­rio­rul dintre ge­nunchi (jānu) și coapse (ūru), stând astfel cu trupul drept – aceas­ta este nu­mi­tă svastikaāsana.
  6. सव्ये दक्षिणगुल्फं तु पृष्ठपार्श्वे नियोजयेत्। दक्षिणेऽपि तथा सव्यं गोमुखं गोमुखाकृतिम्॥
    • savye dakṣiṇa + gulphaṃ tu pṛṣṭha + pārśve niyojayet, dakṣiṇe – api tathā savyaṃ go + mukhaṃ go + mukha + ākṛtim.
    • Glezna tre­buie unită pe partea laterală dorsală: pe partea stângă cea dreaptă, și tot așa pe partea dreaptă cea stângă – fiind aidoma „feței de vacă” (go-mukha) este nu­mi­tă go-mukha.
  7. एकं पादं तथैकस्मिन्विन्यस्योरुणि संस्थितम्। इतरस्मिंस्तथा चोरुं वीरासनमुदीरितम्॥
    • ekaṃ pādaṃ tatha – ekasmin – vinyasya – ūruṇi saṃsthitam, itarasmiṃs – tathā ca – ūruṃ vīra + āsanam – udīritam.
    • Un picior tre­buie pus peste ce­lă­lalt, plasat fiind pe coap­să (ūru), iar ce­lă­lalt sub cealaltă coap­să (ūru) – astfel a fost enunțată vīra-āsana.
  8. गुदं नियम्य गुल्फाभ्यां व्युत्क्रमेण समाहितः। कूर्मासनं भवेदेतदिति योगविदो विदुः॥
    • gudaṃ niyamya gulphābhyāṃ vyut + krameṇa samāhitaḥ, kūrma + āsanaṃ bhaved – etad – iti yogavido viduḥ.
    • Anusul (guda) fiind pre­sat/con­tro­lat de ambele glezne (gulpha), aran­ja­te în ordine inversă – aceas­ta este cu­noscută experților în Yoga (yogavit) ca fiind kūrma-āsana.
  9. कुक्कुटासनबन्धस्थो दोर्भ्यां संबध्य कन्धरे। शेते कूर्मवदुत्तानमेतदुत्तानकूर्मकम्॥
    • kukkuṭa + āsana + bandha + stho dorbhyāṃ saṃbadhya kandhare, śete kūrmavad – uttānam – etad – uttāna + kūrmakam.
    • Stând legat în pos­tu­ra cocoșului (kukkuṭa-āsana), cu cele două bra­țe (dos) prinzând împreună gâtul, rămâne întins pe jos ase­me­nea unei țestoase (kūrma) – aceas­ta este uttāna-kūrma-āsana.
  10. पद्मासनं तु संस्थाप्य जानूर्वोरन्तरे करौ। निवेश्य भूमौ संस्थाप्य व्योमस्थं कुक्कुटासनम्॥
    • padma + āsanaṃ tu saṃsthāpya jānu + ūrvor – antare karau, niveśya bhūmau saṃsthāpya vyoma + sthaṃ kukkuṭa + āsanam.
    • Asumând pos­tu­ra lotusului (padma-āsana), mâinile (kara) fiind plasate pe pă­mânt prin in­te­rio­rul dintre jenunchi (jānu) și coap­să (ūru), ridicându-se stă astfel în aer (vyoman) – aceas­ta este pos­tu­ra cocoșului (kukkuṭa-āsana).
  11. पादाङ्गुष्ठौ तु पाणिभ्यां गृहीत्वा श्रवणावधि। धनुराकर्षणं कुर्याद्धनुरासनमुच्यते॥
    • pāda + aṅguṣṭhau tu pāṇibhyāṃ gṛhītvā śravaṇa + avadhi, dhanur – ākarṣaṇaṃ kuryād – dhanur + āsanam – ucyate.
    • Apucând/trăgând cu mâinile de­ge­te­le mari ale pi­cioa­re­lor până la urechi, treabuie făcut aidoma unui arc (dhanur) întins – astfel este descrisă pos­tu­ra arcului (dhanur).
  12. वामोरुमूलार्पितदक्षपादं जानोर्बहिर्वेष्टितवामपादम्। प्रगृह्य तिष्ठेत्परिवर्तिताङ्गः श्रीमत्स्यनाथोदितमासनं स्यात्॥
    • vāma + ūru + mūla + arpita + dakṣa + pādaṃ jānor – bahir – veṣṭita + vāma + pādam, pragṛhya tiṣṭhet – parivartita + aṅgaḥ śrī + matsya + nātha + uditam – āsanaṃ syāt.
    • Piciorul drept este fixat/pus la ră­dă­ci­na coapsei (ūru) stângi, apucând piciorul stâng care aco­pe­ră prin exterior ge­nunchiul (jānu) tre­buie să stea cu trupul răsucit – astfel a fost descrisă această postură (āsana) de către śrī Matsyanātha.
  13. मत्स्येन्द्रपीठं जठरप्रदीप्तिं प्रचण्डरुग्मण्डलखण्डनास्त्रम्। अभ्यासतः कुण्डलिनीप्रबोधं दण्डस्थिरत्वं हि ददाति पुंसाम्॥
    • matsyendra + pīṭhaṃ jaṭhara + pradīptiṃ pracaṇḍa + rug + maṇḍala + khaṇḍana + astram, abhyāsataḥ kuṇḍalinī + prabodhaṃ daṇḍa + sthiratvaṃ hi dadāti puṃsām.
    • Prin practică pos­tu­ra lui Matsyendra dăruiește bărbaților strălucirea stomacului care este ca o armă (astra) distrugătoare a unei multitudini de boli teribile și de ase­me­nea o trezește pe Kuṇḍalinī care devine ne­miș­cată aidoma unui baston.
  14. प्रसार्य पादौ भुवि दण्डरूपौ दोर्भ्यां पादाग्रद्वितयं गृहीत्वा। जान्वोः परिन्यस्तललाटदेशोऽभ्यसेदिदं पश्चिमतानमाहुः॥
    • prasārya pādau bhuvi daṇḍa + rūpau dorbhyāṃ pada + agra + dvitayaṃ gṛhītvā, jānvoḥ parinyasta + lalāṭa + deśo – abhyased – idaṃ paścima + tānam – āhuḥ.
    • Întinzând ambele picioare pe pă­mânt, sub forma a 2 bețe (daṇḍa), apucând ambele vârfuri ale pi­cioa­re­lor (i.e. de­ge­te­le mari) cu ambele bra­țe, zona frunții (lalāṭa) tre­buie pusă/așezată pe ambii ge­nunchi (jānu) – astfel au spus că tre­buie prac­ti­cată paścimatāna-āsana.
  15. इति पश्चिमतानासनाख्यं पवनं पश्चिमवाहनं करोति। उदयं जठरानलस्य कुर्यादुदरे कार्श्यमरोगतां च पुंसाम्॥
    • iti paścima + tāna + āsana + ākhyaṃ pavanaṃ paścima + vāhanaṃ karoti, udayaṃ jaṭhara + analasya kuryād – udare kārśyam – arogatāṃ ca puṃsām.
    • Astfel, cea nu­mi­tă paścimatāna-āsana, de­ter­mi­nă pentru bărbați (puṃs) curgerea suflului (pavana) prin partea dorsală (paścimai.e. suṣumnā), de­ter­mi­nă creșterea focului (anala) din stomac, mic­șo­ra­rea burții și o stare fără de boli.
  16. धरामवष्टभ्य करद्वयेन तत्कूर्परस्थापितनाभिपार्श्वः। उच्चासनो दण्डवदुत्थितः खे मायूरमेतत्प्रवदन्ति पीठम्॥
    • dharām – avaṣṭabhya kara + dvayena tat + kūrpara + sthāpita + nābhi + pārśvaḥ, ucca + āsano daṇḍavad + utthitaḥ khe māyūram – etat – pravadanti pīṭham.
    • Susținând pă­mântul cu ambele palme astfel încât părțile laterale ale buricului (nābhi) să fie plasate peste coate (kūrpara), pos­tu­ra (āsana) este elevată asemnea unui băț (daṇḍa) ridicat în aer – astfel au descris pos­tu­ra (pīṭha) păunului (māyūra).
  17. हरति सकलरोगानाशु गुल्मोदरादीनभिभवति च दोषानासनं श्रीमयूरम्। बहुकदशनभुक्तं भस्म कुर्यादशेषं जनयति जठराग्निं जारयेत्कालकूटम्॥
    • harati sakala + rogān – āśu gulma + udara + ādīn – abhibhavati ca doṣān – āsanaṃ śrī + mayūram, bahu + kadaśana + bhuktaṃ bhasma kuryād – aśeṣaṃ janayati jaṭhara + agniṃ jārayet – kāla + kūṭam.
    • Postura păunului (māyūra-āsana) în­de­păr­tea­ză imediat toate bolile (roga), învinge problemele de splină (gulmodara) etc. și de­ze­chi­li­bre­le umorale (doṣa). Distruge pe deplin alimentele ingerate în exces ori nepotrivite, pro­du­ce focul (agni) din abdomen pentru a putea consuma chiar și otrava (kālakūṭa).
  18. उत्तानं शववद्भूमौ शयनं तच्छवासनम्। शवासनं श्रान्तिहरं चित्तविश्रान्तिकारकम्॥
    • uttānaṃ śavavad – bhūmau śayanaṃ tac + chava + āsanam, śava + āsanaṃ śrānti + haraṃ citta + viśrānti + kārakam.
    • Întins pe spate pe pă­mânt, ase­me­nea unui cadavru (śava), această odihnire este pos­tu­ra cadavrului (śava-āsana). Această postură a cadavrului (śava-āsana) în­de­păr­tea­ză oboseala, fiind cea care de­ter­mi­nă psihicul (citta) să se li­niș­teas­că.
  19. चतुरशीत्यासनानि श्रेष्ठान्येव न संशयः। तेभ्यश्चतुष्कमादाय सारभूतं ब्रवीम्यहम्॥
    • caturaśīty + āsanāni śreṣṭhāny – eva na saṃśayaḥ, tebhyaś – catuṣkam – ādāya sāra + bhūtaṃ bravīmy – aham.
    • Cele 84 de posturi (āsana) sunt de­si­gur cele mai importante, fără nicio îndoială. Din­tre acestea doar 4 sunt luate ca fiind cele mai bune și descrise de mine.
  20. सिद्धं पद्मं तथा सिंहं भद्रं चैव चतुष्टयम्। श्रेष्ठं तत्रापि यत्सिद्धं तिष्ठेत्सिद्धासने सदा॥
    • siddhaṃ padmaṃ tathā siṃhaṃ bhadraṃ ca – eva catuṣṭayam, śreṣṭhaṃ tatra – api yat + siddhaṃ tiṣṭhet – siddha + āsane sadā.
    • Cele 4 posturi sunt de­si­gur: pos­tu­ra desăvârșitului (siddha-āsana), pos­tu­ra lotusului (padma-āsana), pos­tu­ra leului (siṃha-āsana) și pos­tu­ra prielnică (bhadra-āsana). Aici deisgur cea dintâi dintre acestea este cea a desăvârșitului (siddha-āsana), de aceea tre­buie să stea tot timpul în siddha-āsana.
  21. योनिस्थानकमङ्घ्रिमूलघटितं कृत्वा दृढं विन्यसेत् मेण्ढ्रे पादमथैकमेव नियतं धृत्वा समं विग्रहम्। स्थाणुः संयमितेन्द्रियोऽचलदृशा पश्येद्भ्रुवोरन्तरं चैतन्मोक्षकपाटभेदजनकं सिद्धासनं प्रोच्यते॥
    • yoni + sthānakam – aṅghri + mūla + ghaṭitaṃ kṛtvā dṛḍhaṃ vinyaset meṇḍhre pādam – athaekam – eva niyataṃ dhṛtvā samaṃ vigraham, sthāṇuḥ saṃyamita + indriyo – acala + dṛśā paśyed – bhruvorantaraṃ ca – etan – mokṣa + kapāṭa + bheda + janakaṃ siddha + āsanaṃ procyate.
    • Perineul (yoni-sthāna) fiind unit ferm cu ră­dă­ci­na piciorului (i.e. călcâiul), tre­buie să pună peste organul genital mas­cu­lin (meṇḍhra) ce­lă­lalt picior, ținând trupul (vigraha) drept. Ca sim­țu­ri­le (indriya) să fie supuse (saṃyamita) tre­buie să privească între sprâncene cu privirea ne­clin­ti­tă. Aceasta este nu­mi­tă siddha-āsana, cea care pro­du­ce des­chi­de­rea ușii mântuirii (mokṣa).
  22. मेढ्रादुपरि विन्यस्य सव्यं गुल्फं तथोपरि। गुल्फान्तरं च विन्यस्य सिद्धाः सिद्धासनं विदुः॥
    • meḍhrād – upari vinyasya savyaṃ gulphaṃ tathā – uparim gulpha + antaraṃ ca vinyasya siddhāḥ siddha + āsanaṃ viduḥ.
    • Deasupra organului genital mas­cu­lin (meḍhra) este plasată glezna (gulpha) stângă; la fel, dea­su­pra este plasată cealaltă gleznă (gulpha) – cei de­să­vâr­șiți (siddha) o cu­nosc drept siddha-āsana.
  23. एके सिद्धासनं प्राहुरन्ये वज्रासनं विदुः। मुक्तासनं वदन्त्येके प्राहुर्गुप्तासनं परे॥
  24. यमेष्विव मिताहारोऽहिंसा च नियमेष्विव। तथा सर्वासने पूज्यं सिद्धाः सिद्धासनं विदुः॥
  25. चतुरशीतिपीठेषु सिद्धमेव सदाभ्यसेत्। द्वासप्ततिसहस्राणां नाडीनां मलशोधनम्॥
    • caturaśīti pīṭheṣu siddham – eva sadā – abhyaset, dvā + saptati + sahasrāṇāṃ nāḍīnāṃ mala + śodhanam.
    • Din­tre cele 84 de posturi (pīṭha), siddha-āsana tre­buie prac­ti­cată necontenit, fiind cea care curăță impuritățile celor 72 000 de trasee psihoenergetice (nāḍī).
  26. आत्मध्यायी मिताहारी यावद्द्वादशवत्सरम्। सदा सिद्धासनाभ्यासाद्योगी निष्पत्तिमाप्नुयात्॥
    • ātma + dhyāyī mitāhārī yāvad – dvādaśa + vatsaram, sadā siddha + āsana + abhyāsād – yogī niṣpattim – āpnuyāt.
    • Cel care meditează asupra sinelui (ātman), care mă­nân­că cumpătat, din prac­ti­carea necontenit timp de 12 ani a siddha-āsana, yo­gi­nul poa­te dobândi de­să­vâr­și­rea (niṣpatti).
  27. किमन्यैर्बहुभिः पीठैः सिद्धे सिद्धासने सति। प्राणानिले सावधाने बद्धे केवलकुम्भके। उत्पद्यते निरायासात्स्वयमेवोन्मनी यथा॥
    • kim – anyair – bahubhiḥ pīṭhaiḥ siddhe siddha + āsane sati, prāṇa + anile sāvadhāne baddhe kevala + kumbhake, utpadyate nirāyāsāt – svayam – eva – unmanī yathā.
    • Pentru ce aceste multe posturi (pīṭha) atunci când siddha-āsana este perfectă (sat)? Atunci când suflul prāṇa este controlat cu mare atenție și apare kevala-kumbhaka, răsare foarte ușor și de la sine starea unmanī.
  28. अथैकास्मिन्नेव दृढे सिद्धे सिद्धासने सदा। बन्धत्रयमनायासात्स्वयमेवोपजायते॥
    • atha – ekāsminn – eva dṛḍhe siddhe siddha + āsane sadā, bandha + trayam – anāyāsāt – svayam – eva – upajāyate.
    • Astfel, de­si­gur, atunci când siddha-āsana este ferm de­să­vâr­și­tă (siddha), cele trei contracții (bandha) se manifestă ușor și de la sine.
  29. न चासनं सिद्धासदृशं न कुम्भकेवलोपमः। न खेचरीसमा मुद्रा न नादसदृशो लयः॥
  30. वामोरूपरि दक्षिणं च चरणं संस्थाप्य वामं तथा दक्षोरूपरि पश्चिमेन विधिना धृत्वा कराभ्यां दृढम्। अङ्गुष्ठौ हृदये निधाय चिबुकं नासाग्रमालोकयेदेतद्व्याधिविनाशनं हि यमिनां पद्मासनं प्रोच्यते॥
    • vāma + ūru + upari dakṣiṇaṃ ca caraṇaṃ saṃsthāpya vāmaṃ tathā dakṣa + ūru + upari paścimena vidhinā dhṛtvā karābhyāṃ dṛḍham, aṅguṣṭhau hṛdaye nidhāya cibukaṃ nāsa + agram – ālokayed – etad –