Skip to content

Jīvanmukta-gītā

असतो मा सद्गमय।
तमसो मा ज्योतिर्गमय।
मृत्योर्मामृतं गमय।

asato mā sad – gamaya
tamaso mā jyotir – gamaya
mr̥tyor – mā amr̥taṁ gamaya

Du-mă din Neființă întru Ființă!
Du-mă din Întuneric întru Lumină!
Du-mă din Moarte întru Nemurire!

सर्वभूतान्तरस्थ्याय नित्यमुक्तचिदात्मने। प्रत्यच्चैतन्यरूपाय मह्यमेव नमो नमः॥
sarva + bhūtāntarasthyāya nitya + mukta + cid + ātmane, pratyac + caitanya + rūpāya mahyam – eva namo namaḥ.
Închinare! Închinare celui intrinsec tuturor ființelor, al cărui sine este conștiința-etern-eliberată; martorul tuturor formelor conștiinței; nimeni altul decât propriul Sine.

  1. जीवन्मुक्तिश्च या मुक्तिः सा मुक्तिः पिण्डपातने। या मुक्तिः पिण्डपातने सा मुक्तिः शुनिशूकरे॥
    • jīvan + muktiś – ca yā muktiḥ sā muktiḥ piṇḍa + pātane, yā muktiḥ piṇḍa + pātane sā muktiḥ śuni + śūkare.
    • Unii spun că: „Acea eliberare numită și jīvanmukti este eli­be­ra­rea în mo­men­tul mor­ții trupului“. Noi răs­pun­dem: nu, fiin­dcă dacă ar fi așa, atunci acea eli­be­ra­re în momentul morții trupului ar fi și eli­be­ra­rea câi­ne­lui (śuni), a porcului (śūkara) etc., în mo­men­tul morții lor!
  2. जीवः शिवः सर्वमेव भूतेष्वेवं व्यवस्थितः। एवमेवाभिपश्यन् हि जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • jīvaḥ śivaḥ sarvam – eva bhūteṣv – evaṁ vyavasthitaḥ, evam – eva – abhipaśyan hi jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Jīva, care este Śiva, se află în toate ființele“ – cel care percepe astfel este numit jīvanmukta.
  3. एवं ब्रह्म जगत्सर्वमखिलं भासते रविः। संस्थितं सर्वभूतानां जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • evaṁ brahma jagat + sarvam – akhilaṁ bhāsate raviḥ, saṁsthitaṁ sarva + bhūtānāṁ jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Așa cum Soarele (ravi) luminează întregul Univers (jagat), tot așa și brahman se află în toate ființele – cel care percepe astfel este numit jīvanmukta.
  4. एकधा बहुधा चैव दृश्यते जलचन्द्रवत्। आत्मज्ञानी तथैवैको जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • ekadhā bahudhā ca – eva dr̥śyate jala + candravat, ātma + jñānī tathā – eva – eko jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Așa cum Luna (candra) se reflectă în apă, tot așa și ātman este perceput o dată și chiar de mai multe ori în māyā. Cunoscătorul lui ātman, care îl percepe pe ātman ca fiind doar unul, este numit jīvanmukta.
  5. सर्वभूते स्थितं ब्रह्म भेदाभेदो न विद्यते। एकमेवाभिपश्यंश्च जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • sarva + bhūte sthitaṁ brahma bheda + abhedo na vidyate, ekam – eva – abhipaśyaṁś – ca jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Brahman se află în toate ființele – nu există diferență-non-diferență (bheda-abheda) – cine-l percepe pe cel unic este numit jīvanmukta.
  6. तत्त्वं क्षेत्रं व्योमातीतमहं क्षेत्रज्ञ उच्यते। अहं कर्ता च भोक्ता च जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • tattvaṁ kṣetraṁ vyomātītam – ahaṁ kṣetra + jña ucyate, ahaṁ kartā ca bhoktā ca jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Câmpul (kṣetra) este realitatea (tattva) ce transcende spațiul (vyoman). Se spune că „eu sunt cunoscătorul câmpului (kṣetra), că eu sunt creatorul (kartr̥) câmpului (kṣetra), că eu sunt cel care se bucură (bhoktr̥) de câmp (kṣetra)“ – cel care pecepe astfel este numit jīvanmukta.
  7. कर्मेन्द्रियपरित्यागी ध्यानवर्जितचेतसः। अत्मज्ञानी तथैवेको जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • karma + indriya + parityāgī dhyāna + varjita + cetasaḥ, atma + jñānī tathā – eva – eko jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Numai acel cunoscător al lui ātman, care a renunțat pe deplin la instrumentele de acțiune (karmendriya) și a cărui minte (cetas) a lepădat meditația (dhyāna) – este numit jīvanmukta.
  8. तत्त्वं केवलं कर्मशोकमोहादिवर्जितम्। शुभाशुभपरित्यागी जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • tattvaṁ kevalaṁ karma + śoka + moha + ādi + varjitam, śubha + aśubha + parityāgī jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Realitatea (tattva) unică (kevala) este lipsită de acțiune (karman), de suferință (śoka), de confuzie (moha) etc. – doar cel care a renunțat pe deplin la tot ce-i plă­cut și ne-plăcut este numit jīvanmukta.
  9. कर्मसर्वत्र आदिष्टं न जानामि च किंचन। कर्म ब्रह्म विजानाति जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • karma + sarvatra ādiṣṭaṁ na jānāmi ca kiṁcana, karma brahma vijānāti jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • „Nu cunosc nici un fel de efect (karman) produs de acțiunile anterioare“ – cel care cunoaște astfel că acțiunea (karman) este însăși esența lui brahman este numit jīvanmukta.
  10. चिन्मयं व्यापितं सर्वमाकाशं जगदीश्वरम्। सहितं सर्वभूतानां जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • cin + mayaṁ vyāpitaṁ sarvam – ākāśaṁ jagad + īśvaram, sahitaṁ sarva + bhūtānāṁ jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Domnul (Īśvara) universului (jagat), alcătuit din conștiință (cit), pătrunde întregul spațiu (ākāśa) și se află în toate ființele – cel care pecepe astfel este numit jīvanmukta.
  11. अनादिवर्ति भूतानां जीवः शिवो न हन्यते। निर्वैरः सर्वभूतेषु जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • anādi + varti bhūtānāṁ jīvaḥ śivo na hanyate, nirvairaḥ sarva + bhūteṣu jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Acel jīva care-i specific (vyakta) ființelor și care nu poate fi omorât, căci el este eternul Śiva, cel lipsit de dușmănie, cel aflat în toate ființele – este numit jīvanmukta.
  12. आत्मा गुरुस्त्वं विश्वं च चिदाकाशो न लिप्यते। गतागतं द्वयोर्नास्ति जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • ātmā gurus – tvaṁ viśvaṁ ca cid + ākāśo na lipyate, gata + agataṁ dvayor – na – asti jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Tu însuți ești acest maestru (guru) care este ātman – omniprezent (viśva), conștiință universală (cid-ākāśa) de nepătat, pentru care dua­li­tă­ți precum venit-plecat etc. nu există – cel care percepe astfel este numit jīvanmukta.
  13. गर्भ ध्यानेन पश्यन्ति ज्ञानीनां मन उच्यते। सोऽहं मनो विलीयन्ते जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • garbha dhyānena paśyanti jñānīnāṁ mana ucyate, so – ahaṁ mano vilīyante jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Se spune că mintea (manas) cunoscătorilor (jñānin) care văd prin meditația (dhyāna) lăuntrică este gândul (manas) „Acela sunt eu“ (so’ham), prin/în care se dizolvă – cel care percepe astfel este numit jīvanmukta.
  14.  ऊर्ध्वध्यानेन पश्यन्ति विज्ञानं मन उच्यते। शून्यं लयं च विलयं जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • ūrdhva + dhyānena paśyanti vijñānaṁ mana ucyate, śūnyaṁ layaṁ ca vilayaṁ jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Mintea înțelepților care văd prin meditația (dhyāna) superioară (ūrdhva) a fost descrisă ca fiind vidul (śūnya) în care mintea (manas) se di­zol­vă și dispare – cel care percepe astfel este numit jīvanmukta.
  15. अभ्यासे रमते नित्यं मनो ध्यानलयं गतम्। बन्धमोक्षद्वयं नास्ति जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • abhyāse ramate nityaṁ mano dhyāna + layaṁ gatam, bandha + mokṣa + dvayaṁ na – asti jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Necontenita ședere a minții (manas) în practică are drept rezultat dizolvarea (laya) ei în meditație; astfel cele două, în­că­tu­șa­rea (bandha) și eliberarea (mokṣa), nu mai există – cel care percepe astfel este numit jīvanmukta.
  16. एककी रमते नित्यं स्वभावगुणवर्जितम्। ब्रह्मज्ञानरसास्वादी जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • ekakī ramate nityaṁ svabhāva + guṇa + varjitam, brahma + jñāna + rasāsvādī jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Cel unic se află de-a pururi în propria-i natură lipsită de atribute (guṇa), fiind cel care se bucură de esența cunoașterii (jñāna) lui brahman – cel care percepe astfel este numit jīvanmukta.
  17. हृदि ध्यानेन पश्यन्ति प्रकाशं क्रियते मनः। सोऽहं हंसेति पश्यन्ति जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • hr̥di dhyānena paśyanti prakāśaṁ kriyate manaḥ, so – ahaṁ haṁseti paśyanti jīvanmuktaḥ sa ucyate.
    • Cunoscătorii văd lumina produsă de minte (manas) prin meditația în inimă (hr̥d); cunoscătorii văd lebăda (haṁsa) care este adevărul că „Acela sunt eu“ (so’haṁ) – cel care percepe astfel este numit jīvanmukta.
  18. शिवशक्तिसमात्मानं पिण्डब्रह्माण्डमेव च। चिदाकाशं हृदं मोहं जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • śiva + śakti + samātmānaṁ piṇḍa + brahmāṇḍam eva ca, cid + ākāśaṁ hr̥daṁ mohaṁ jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Sinele (ātman) este identic cu Śiva-Śakti, că trupul (piṇḍa) este brahmā-aṇḍa iar conștiința uni­ver­sa­lă este alcătuită din adevărul că „Acela sunt eu“ – cel care percepe astfel este numit jīvanmukta.
  19. जाग्रत्स्वप्नसुषुप्तिं च तुरीयावस्थितं सदा। सोऽहं मनो विलीयेत जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • jāgrat + svapna + suṣuptiṁ ca turīyāvasthitaṁ sadā, so – ahaṁ mano vilīyeta jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Mintea este dizolvată întotdeauna în adevărul că „Acela sunt eu“, fie că-i în starea de veghe, de somn cu vise, de somn profund ori în cea de-a patra stare – cel care percepe astfel este numit jīvanmukta.
  20. सोऽहं स्थितं ज्ञानमिदं सूत्रेषु मणिवत्परम्। सोऽहं ब्रह्म निराकारं जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • so – ahaṁ sthitaṁ jñānam – idaṁ sūtreṣu maṇivat + param, so – ahaṁ brahma nirākāraṁ jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Cunoașterea care rezidă în „Acela sunt eu“ este precum cea mai strălucitoare perlă (maṇi) din șirag (sūtra), iar Acela din: „Acela sunt eu“ este netrupescul brahman – cel care percepe astfel este numit jīvanmukta.
  21. मन एव मनुष्याणां भेदाभेदस्य कारणम्। विकल्पनैव संकल्पं जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • mana eva manuṣyāṇāṁ bheda + abhedasya kāraṇam, vikalpanā – eva saṁkalpaṁ jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Mintea oamenilor este cauza atât a dualismului (bheda) cât și a non-dualismului (abheda) și că ideația (saṁkalpa) este ima­gi­na­ție (vikalpanā) – cel care percepe astfel este numit jīvanmukta.
  22. मन एव विदुः प्राज्ञाः सिद्धसिद्धान्त एव च। यदा दृढं तदा मोक्षो जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • mana eva viduḥ prājñāḥ siddha + siddhānta eva ca, yadā dr̥ḍhaṁ tadā mokṣo jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Atunci când mintea (manas) devine stabilă (dr̥ḍha) are loc și mântuirea (mokṣa) după cum spun înțelepții cu­nos­că­tori ai doctrinei Siddha – cel care percepe astfel este numit jīvanmukta.
  23. योगाभ्यासी मनः श्रेष्ठोऽन्तस्त्यागी बहिर्जडः। अन्तस्त्यागी बहिस्त्यागी जीवन्मुक्तः स उच्यते॥
    • yoga + abhyāsī manaḥ śreṣṭho – antas + tyāgī bahir + jaḍaḥ, antas + tyāgī bahis + tyāgī jīvan + muktaḥ sa ucyate.
    • Cel care practică sistemul Yoga, având o minte (manas) superioară și lepădând totul lăuntric devine inert la exterior; re­nun­ță la tot, atât înlăuntru cât și în afară – cel care percepe astfel este numit jīvanmukta.

 

इति वेदान्तकेसरिणा श्रीदत्तात्रेय विरचिता जीवन्मुक्तगीता समाप्ता॥
iti vedānta + kesariṇā śrī + dattātreya viracitā jīvan + mukta + gītā samāptā.
Aceasta este Jīvanmukta-gītā, alcătuită de către „Leul Vedāntin” – śrī Dattātreya!