Skip to content

Rudrayāmala-tantra XVII.108-164

Kindle

Inaplicabilitatea ascezei lui Vasiṣṭha

  • वसिष्ठस्य तपस्याप्रसङ्गः। वसिष्ठो ब्रह्मपुत्रोऽपि चिरकालं सुसाधनम्। चकार निर्जने देशे कृच्छ्रेण तपसा वशी॥१०८॥
    • vasiṣṭhasya tapasyāprasaṅgaḥ. vasiṣṭho brahma + putro – api cirakālaṃ susādhanam, cakāra nirjane deśe kṛcchreṇa tapasā vaśī. 108
    • Vasiṣṭha, fiul lui Brahmā, a realizat pentru o lungă perioadă de timp o practică spirituală susținută, într-un loc solitar, [devenind,] prin austerități severe, stăpân pe sine (vaśin).
  • वत्सरं शतसहस्रं व्याप्य योगादिसाधनम्। तथापि साक्षाद्विज्ञानं न बभूव महीतले॥१०९॥
    • vatsaraṃ śata + sahasraṃ vyāpya yogādisādhanam, tathā – api sākṣād – vijñānaṃ na babhūva mahī + tale. 109
    • Cu toate că a aprofundat practica Yoga și celelalte vreme de 100.000 de ani1, nu a dobândit cunoașterea directă pe pământ.2
  • ततो जगाम क्रुद्धो असौ तातस्य निकटे प्रभुः। सर्वं तत्कथयामास स्वीयाचारक्रमं प्रभो। अन्यमन्त्रं देहि नाथ एषा विद्या न सिद्धिदा॥११०॥
    • tato jagāma kruddho asau tātasya nikaṭe prabhuḥ, sarvaṃ tat3 – kathayāmāsa svīyācāra4 + kramaṃ prabho, anya + mantraṃ dehi nātha eṣā vidyā na siddhi + dā. 110
    • De aceea învățatul a ajuns mânios, stapâne, în lumea de dincolo, lângă tatăl (Brahmā) și i-a expus întru totul metoda practicii lui.
      – Oferă-mi altă mantra, Doamne! Această vidyā5 nu conferă realizarea ultimă.
  • अन्यथा सुदृढं शापं तवाग्रे प्रददामि हि ततस्तं वारयामास एवं न कुरु भो सुत१११
    • anyathā su + dḍhaṃ śāpaṃ tava – agre pradadāmi hi, tatas – taṃ vārayāmāsa6 evaṃ na kuru bho suta. 111
    • Altfel voi rosti dinaintea ta un blestem foarte teribil.
      [Brahmā] l-a oprit atunci:
      – Ah, fiule, nu proceda astfel!
  • पुनस्तां भज भावेन योगमार्गेण पण्डितततः सा वरदा भूत्वा आगमिष्यति ते अग्रतः११२
    • punas – tāṃ bhaja bhāvena yoga + mārgeṇa paṇḍita, tataḥ sā varadā bhūtvā āgamiṣyati te agra + taḥ. 112
    • Ador-o din nou prin ființa ta pe calea Yoga, învățatule. De aceea ea, cea care împlinește dorințele, se va arăta și va veni înaintea ta.
  • सा देवी परमा शक्तिः सर्वसङ्कटतारिणी कोटिसूर्य्यप्रभा नीला चन्द्रकोटिसुशीतला११३
    • devī paramā śaktiḥ sarva + saṅkaṭa + tāriṇī, koṭi + sūryya + prabhā nīlā candra + koṭi + suśītalā. 113
    • Această zeiță, suprema Śakti, este cea care te trece dincolo de orice obstacol, strălucitoare ca zece milioane de sori, albastră, extrem de rece precum zece milioane de luni,
  • स्थिरविद्युल्लताकोटिसदृशी कालकामिनी सा पाति जगतां लोकान् तस्याः कर्म चराचरम्११४
    • sthira + vidyul – latā + koṭi + sadśī kāla + kāminī, sā pāti jagatāṃ lokān tasyāḥ karma cara + acaram. 114
    • de neclintit [precum] zece milioane de iederi ale unui trăznet, consoarta iubitoare a lui Kāla (Śiva). Ea este stăpâna ființelor din [toate] lumi[le]. Din ea [ia naștere] karman [și atât] ceea ce este mișcător [cât și] ceea ce este nemișcat.
  • भज पुत्र स्थिरानन्दां कथं सुप्तः सुशिक्षतः एकान्तचेतसा नित्यं भज पुत्र दयानिधे। तस्या दर्शनमेवं ह्यवश्यं समवाप्स्यसि११५
    • bhaja putra sthira + ānandāṃ7 kathaṃ suptaḥ8 suśikṣataḥ, eka + anta + cetasā nityaṃ bhaja putra dayā + nidhe, tasyā darśanam – evaṃ hy – avaśyaṃ samavāpsyasi. 115
    • Fiule, [fii] neclintit în beatitudine! De ce ești atât de dornic să rostești un blestem? Ador-o neîncetat prin inima9 [ta] complet devotată [ei], fiule, comoară de compasiune! O, da, cu siguranță vei obține o astfel de apariție a ei.
  • एतत् श्रुत्वा गुरोर्वाक्यं प्रणम्य च पुनः पुनः। जगाम च तपः कत्तुं ततो वेदान्तवित् शुचिः। सहस्रवत्सरं सम्यक् जजाप परमं जपम्॥११६॥
    • etat śrutvā guror – vākyaṃ praṇamya ca punaḥ punaḥ, jagāma ca tapaḥ kattuṃ tato vedānta + vit śuciḥ10, sahasra + vatsaraṃ samyak jajāpa paramaṃ japam. 116
    • Ascultând astfel cuvintele maestrului, se închină din nou și din nou. Înțeleptul cel pur (Vasiṣṭha), cunoscător al [scripturilor] vedāntine, a plecat așadar și [a realizat] austeritatea, fără rezultat. Pentru o mie de ani încheiați a repetat rugăciunea supremă.
  • श्रीदेशेऽपि न बभूव ततः क्रोधपरो मुनिः। व्याकुलात्मा महाविद्यां वसिष्ठः शाप्तुमुद्यतः॥११७॥
    • śrī + deśe – api na babhūva tataḥ krodha + paro muniḥ, vyākula + ātmā mahā + vidyāṃ vasiṣṭhaḥ śāptum – udyataḥ. 117
    • Deoarece nici în acel loc sacru [zeița] nu și-a făcut apariția, înțeleptul [a fost] extrem de mânios. Răvășit în sinea lui [cu privire la] Mahāvidyā, Vasiṣṭha este gata să rostească blestemul.
  • भयङ्करं महाशापं प्रदातुञ्च सुदारुणं। क्रुद्धस्य च वसिष्ठस्य मुनेरग्रे कुलेश्वरी॥११८॥
    • bhayaṅkaraṃ11 mahā + śāpaṃ pradātuñ – ca sudāruṇaṃ, kruddhasya ca vasiṣṭhasya muner – agre kula + īśvarī. 118
    • Înaintea mâniosului înțelept Vasiṣṭha, pentru că a rostit foarte puternicul și înfricoșătorul blestem, [a apărut] Kuleśvarī.
  • आजगाम महाविद्या योगिनामभयप्रदा। अकारणमरे विप्र शापो दत्तः सुदारुणः॥११९॥
    • ājagāma mahā + vidyā, yoginām – abhaya + pradā, akāraṇam – are vipra, śāpo dattaḥ sudāruṇaḥ. 119
    • [Zeița] Mahāvidyā care conferă yoginilor neînfricarea s-a apropiat.
      – O, învățatule, ai rostit fără motiv blestemul cel peste măsură de necruțător!
  • मम सेवां न जानासि मत्कुलागम चिन्तनम्। कथं योगाभ्यासवशात् मत्पदाम्भोजदर्शनम्॥१२०॥
    • mama sevāṃ na jānāsi mat + kulā + āgama cintanam, kathaṃ yoga + abhyāsa + vaśāt mat + pada + ambhoja + darśanam. 120
    • – Nu cunoști practica adorării mele [și nici] înțelesul învățăturilor mele Kula. Cum [să dobândești doar] prin stăpânirea disciplinei Yoga12 viziunea piciorului meu [ca de] lotus?
  • प्राप्नोति मानुषो भुत्वा ममध्यानमदुःखदम्। यः कुलार्थी सिद्धमन्त्री मद्वेदाचार निर्मलः॥१२१॥
    • prāpnoti13 mānuṣo14 bhutvā mama + dhyānam – aduḥkha + dam, yaḥ kula + arthī siddha + mantrī mad + veda + ācāra nirmalaḥ. 121
    • [Acela care] obține în condiție umană starea mea de meditație care distruge suferința15, acela este un adept Kula, un siddha-mantrin, neprihănit urmăritor al învățăturilor mele.
  • ममएव साधनं पुण्यं वेदानामप्यगोचरम्। बौद्धदेशे अथर्ववेदे महाचीने तदा व्रज॥१२२॥
    • mama – eva sādhanaṃ puṇyaṃ vedānām – apy – agocaram, bauddha + deśe atharva + vede mahā + cīne tadā vraja. 122
    • Practica mea este cu adevărat dreaptă16, dincolo de [învățătura] Vedelor [și chiar] superioară lor. Mergi așadar în ținutul lui Buddha, în Marea Chină [și urmează învățătura din] Atharava-veda.
  • तत्र गत्वा महाभावं विलोक्य मत्पदअम्बुजम्। मत्कुलज्ञो महर्षे त्वं महासिद्धो भविष्यसि॥१२३॥
    • tatra gatvā mahā + bhāvaṃ vilokya mat + pada + ambujam, mat + kula + jño maha + ṣe tvaṃ mahā + siddho bhaviṣyasi. 123
    • Mergând acolo și văzând17 piciorul meu ca de lotus [care reprezintă, în realitate,] suprema stare de adorație, o, mare înțelept vizionar, vei deveni un cunoscător al [tradiției] mele Kula și un mare realizat (mahāsiddha).
  • एतद्वाक्यं कथयित्वा सा वायव्याकाशवाहिनी। निराकाराभवत् शीघ्रं ततः साकाशवाहिनी॥१२४॥
    • etad – vākyaṃ kathayitvā sā vāyavyā18ākāśa19 + vāhinī 20, nirākārā21 + abhavat śīghraṃ22 tataḥ sā – ākāśa + vāhinī. 124
    • Astfel grăind23 ea, dizolvându-se în atmosferă odată cu vântul24, iute deveni apoi fără formă, traversând spațiul.
  • ततो मुनिवरः श्रुत्वा महाविद्यां सरस्वतीम्। जगाम चीनभूमौ च यत्र बुद्धः प्रतिष्ठति॥१२५॥
    • tato muni + varaḥ śrutvā mahā + vidyāṃ sarasvatīm, jagāma cīna + bhūmau ca yatra buddhaḥ pratiṣṭhati. 125
    • Astfel, nobilul înțelept, ascultând-o pe marea zeiță a înțelepciunii (Mahāvidyā Sarasvatī), a ajuns pe teritoriul Chinei, acolo25 unde se află Buddha.
  • पुनः पुनः प्रणम्यासौ वसिष्ठः क्षितिमण्डले। रक्ष रक्ष महादेव सूक्ष्मरूपधराव्यय॥१२६॥
  • अतिदीनं वसिष्ठं मां सदा व्याकुलचेतसम्। ब्रह्मपुत्रो महादेवीसाधनायाजगाम च॥१२७॥
    • atidīnaṃ vasiṣṭhaṃ māṃ sadā vyākula + cetasam, brahma + putro mahā + devī + sādhanāya – ājagāma ca. 127
    • [Pe mine], Vasiṣṭha, cel foarte nefericit, [cu] mintea mereu confuză. [Eu,] fiul lui Brahmā am venit pentru [a deprinde] practica [adorării] marii zeițe (Mahādevī).
  • सिद्धिमार्गं न जानामि वेदमार्गपरो ह्यहम्। तवाचारं समालोक्य भयानि सन्ति मे हृदि॥१२८॥
    • siddhi + mārgaṃ na jānāmi veda + mārga + paro hy – aham28, tava – ācāraṃ samālokya bhayāni santi me hṛdi. 128
    • Eu nu cunosc defel calea ce duce spre realizarea ultimă (siddhi)29. [O, Hara!] Calea Vedelor este diferită30. Luând aminte la obiceiurile31 tale, temerile se află în inima mea.
  • तन्नाशय मम क्षिप्रं दुर्बुद्धिं वेदगामिनीम्। वेदबहिष्कृतं कर्म सदा ते चालये प्रभो॥१२९॥
    • tan + nāśaya mama kṣipraṃ dur + buddhiṃ veda + gāminīm, veda + bahiṣ + kṛtaṃ karma sadā te cālaye prabho. 129
    • Fă neîntârziat să dispară această slăbiciune a minții care înclină spre [ritul] Vedelor. Ritualul tău îndeplinit în afara [normelor stabillite de] Vede mă tulbură necontenit.
  • कथमेतत् प्रकारञ्च मद्यं मांसं तथाङ्गनाम्। सर्वे दिगम्बराः सिद्धा रक्तपानोद्यता वराः॥१३०॥
    • katham – etat prakārañ32 – ca madyaṃ māṃsaṃ tathā – aṅganām33, sarve dig + ambarāḥ34 siddhā rakta + pāna + udyatā varāḥ. 130
    • Cum astfel este [posibil] în acest mod ca [uzând] astfel de alcool, carne și femeie, toți, goi, doritori să bea sânge [menstrual], amanți, [să fie totodată] iluminați (siddha)?
  • मुहुर्मुहुः प्रपिबन्ति रमयन्ति वराङ्गनाम्। सदा मांसासवैः पूर्णा मत्ता रक्तविलोचनाः॥१३१॥
    • muhur + muhuḥ prapibanti ramayanti vara + aṅganām, sadā māṃsa + āsavaiḥ pūrṇā mattā rakta + vilocanāḥ. 131
    • Plini de dorință amoroasă, având ochii înroșiți, continuu suprasaturați de alcool și carne, [ei] beau din nou și din nou [și] mai degrabă se bucură de o femeie frumoasă.
  • निग्रहानुग्रहे शक्ताः पूर्णान्तःकरणोद्यताः। वेदस्यागोचराः सर्वे मद्यस्त्रीसेवने रताः॥१३२॥
    • nigraha + anugrahe śaktāḥ pūrṇa + antaḥ + karaṇa + udyatāḥ, vedasya – agocarāḥ sarve madya + strī + sevane ratāḥ. 132
    • Capabili [atât de] anatemă (nigraha) [cât și de] grație (anugraha), [cu] instrumentul intern (antaḥkaraṇa) pe deplin exersat35, [ei sunt] cu toții în afara categoriilor [rituale] vedice, devotați adorării femeii și alcoolului.
  • इत्युवाच महायोगी दृष्ट्वा वेदबहिष्कृतम्। प्राञ्जलिर्विनयाविष्टो वद चैतत् कुलं प्रभो॥१३३॥
    • ity – uvāca mahā + yogī dṛṣṭvā veda + bahiṣ + kṛtam, prāñjalir – vinayā + āviṣṭo vada ca – etat kulaṃ prabho. 133
    • Astfel a grăit marele yogin, văzând [riturile] interzise de Vede. Cu mâinile împreunate, plin de politețe36 [zise]:
      Doamne! spune[-mi te rog] despre această familie (kula)!
  • मनःप्रवृत्तिरेतेषां कथं भवति पावन। कथं वा जायते सिद्धिर्वेदकार्य्यं विना प्रभो॥१३४॥
    • manaḥ + pravṛttir – eteṣāṃ kathaṃ bhavati pāvana, kathaṃ vā jāyate siddhirveda + kāryyaṃ vinā prabho. 134
    • Activitatea [lor] mentală cum [de] este pură? Sau cum apare perfecțiunea (siddhi), Doamne, fără practicarea [ritualului] vedic?
  • श्रीबुद्ध उवाच वसिष्ठ शृणु वक्ष्यामि कुलमार्गमनुत्तमम्। येन विज्ञातमात्रेण रुद्ररूपी भवेत् क्षणात्॥१३५॥
    • śrī + buddha uvāca vasiṣṭha śṛṇu vakṣyāmi kula + mārgam – anuttamam, yena vijñāta + mātreṇa rudra + rūpī bhavet kṣaṇāt. 135
    • Domnul Buddha a spus:
      Vasiṣṭha, ascultă, îți voi vorbi despre Kula, calea cea mai înaltă, doar prin a cărei cunoaștere profundă se poate dobândi imediat condiția de Rudra.
  • साक्षेपेण सर्वसारं कुलसिद्ध्यर्थमागमम्। आदाउ शुचिर्भवेद्धीरो विवेकाक्रान्तमानसः॥१३६॥
    • sākṣepeṇa sarva + sāraṃ kula + siddhy + arthamāgamam, ādāu śucir – bhaved – dhīro, viveka + ākrānta + mānasaḥ. 136
    • [Am să îți expun] pe scurt esența cea mai rafinată întregului, învățătura al cărei scop este atingerera desăvârșirii în Kula. Mai întâi puritatea devine stabilă, iar mintea este profund infuzată de puterea discernământului (viveka).
  • पशुभवस्थिरचेताः पशुसङ्गविवर्जितः। एकाकी निर्जने स्थित्वा कामक्रोधादिवर्जितः॥१३७॥
    • paśu + bhava + sthira + cetāḥ paśu + saṅga + vivarjitaḥ, ekākī nirjane sthitvā kāma + krodha + ādi + varjitaḥ. 137
    • Ființa [aflată] în condiția limitată (de paśu) [trebuie să] își stabilizeze conștiința (cetas). [Ea trebuie] să evite contactul cu [alte ființe ce se află încă în] condiția de paśu, singur, departe de oameni, rămânând neclintit37, lipsit de pasiune (kāma), furie (krodha) etc.
  • दमयोगाभ्यासरतो योगशिक्षादृढव्रतः। वेदमार्गाश्रयो नित्यं वेदार्थनिपुणो महान्॥१३८॥
    • dama + yoga + abhyāsa + rato38 yoga + śikṣā + dḍha + vrataḥ, veda + mārga + āśrayo nityaṃ veda + artha + nipuṇo mahān. 138
    • [El realizează] cu drag disciplina autocontrolului Yoga. În antrenamentul atent în Yoga [el păstrează] ferm legământul (vrata). Întotdeauna fundamentul căii vedice este perfecta [înțelegere] a sensurilor [scripturilor] vedice.
  • एवं क्रमेण धर्मात्मा शीलो दार्ढ्यगुणान्वितः। धारयेन्मारुतं नित्यं श्वासमार्गे मनोलयम्॥१३९॥
    • evaṃ krameṇa dharma + ātmā śīlo dārḍhya + guṇa + anvitaḥ, dhārayen – mārutaṃ nityaṃ śvāsa + mārge mano + layam. 139
    • Astfel, printr-o [practică] gradată, cel virtuos (dharmātman) [și] cu caracter puternic39 trebuie să [își] rețină în mod natural suflul [și atunci], prin controlul respirației (śvāsa), [apare] disoluția minții (manas).
  • एवमभ्यासयोगेन वशी योगी दिने दिने। शनैः क्रमाभ्यासाद्दहेत्स्वेदोद्गमो अधमः॥१४०॥
    • evam – abhyāsa + yogena vaśī yogī dine dine, śanaiḥ krama + abhyāsād – dahet – sveda + udgamo adhamaḥ. 140
    • Astfel, printr-o practică Yoga constantă, yoginul, stăpân [pe sine], zi de zi, gradat, urmând[-o] constant etapă cu etapă, trebuie să ardă [în interior. În faza] inferioară [a practicii] apare transpirația.
  • मध्यमः कम्पसंयुक्तो भूमित्यागः परो मतः। प्राणायामेन सिद्धिः स्यान्नरो योगेश्वरो भवेत्॥१४१॥
    • madhyamaḥ kampa40 + saṃyukto bhūmi + tyāgaḥ paro mataḥ, prāṇa + āyāmena41 siddhiḥ syān – naro yogeśvaro bhavet. 141
    • [Etapa] intermediară este însoțită de tremur (kampa). [În faza] ultimă [a practicii] se consideră că se părăsește solul (apare levitația). Perfecțiunea în controlul respirației poate fi atinsă [și] omul poate să devină maestru în Yoga.
  • योगी भूत्वा कुम्भकज्ञो माउनी भक्तो दिवानिशम्। शिवे कृष्णे ब्रह्मपदे एकान्तभक्तिसंयुतः॥१४२॥
    • yogī bhūtvā kumbhaka + jño māunī bhakto divāniśam, śive kṛṣṇe brahma + pade eka + anta + bhakti + saṃyutaḥ. 142
    • Yoginul, fiind un cunoscător al apneei (kumbhaka), un abstinent al vorbirii (maunin), un devot (bhakta), [se află] zi și noapte, la picioarele lui Śiva, Kṛṣṇa și Brahmā, înzestrat cu devoțiune absolută (ekānta42).
  • ब्रह्मविष्णुशिवा एते वायवीगतिचञ्चलाः। एवं विभाव्य मनसा कर्मणा वचसा शुचिः॥१४३॥
    • brahma + viṣṇu + śivā ete vāyavī + gati + cañcalāḥ, evaṃ vibhāvya manasā karmaṇā vacasā śuciḥ, 143
    • Aceștia, Brahmā, Viṣṇu și Śiva, sunt instabili asemenea mișcării vântului; astfel trebuie să reiasă din gândurile, acțiunile și vorbele celui pur.
  • शक्तौ चित्तं समाधाय चिद्रूपायां स्थिराशयः। ततो महावीरभावं कुलमार्गं महोदयम्॥१४४॥
    • śaktau cittaṃ sama + ādhāya cid + rūpāyāṃ sthira + āśayaḥ, tato mahā + vīra + bhāvaṃ kula + mārgaṃ maha + udayam. 144
    • Atenția (citta), [devenită] un receptacul stabil, este [acum] îndreptată constant, egal43, asupra lui Śakti, [care este în realitate] conștiința (cidrūpa). Apoi, [atingând] condiția supremă a eroului (mahāvīrabhāva) [el trebuie să urmeze] calea Kula [către] suprema împlinire.44
  • शक्तिचक्रं सत्त्वचक्रं वैष्णवं नवविग्रहम्। समाश्रित्य भजेन्मन्त्री कुलकात्यायनीं पराम्॥१४५॥
    • śakti + cakraṃ sattva + cakraṃ vaiṣṇavaṃ nava + vigraham, samāśritya bhajen – mantrī kula + kātyāyanīṃ parām. 145
    • [Să pracitice] Śakticakra, sattvacakra [din tradiția] Vaiṣṇava și navavigraha. Găsind refugiul în [aceste practici], învățatul trebuie să o adore pe suprema Kula Kātyāyanī.
  • प्रत्यक्षदेवतां श्रीदां चण्डोद्वेगनिकृन्तिनीम्। चिद्रूपां ज्ञाननिलयां चैतन्यानन्दविग्रहाम्॥१४६॥
    • pratyakṣa + devatāṃ śrī + dāṃ caṇḍa + udvega + nikṛntinīm, cid + rūpāṃ jñāna + nilayāṃ caitanya + ānanda + vigrahām. 146
    • Zeitatea manifestată45 ce conferă iluminarea46, teribila distrugătoare a fricii, [ea este însăși] conștiința – sediul cunoașterii. [Din ea sunt] emanate47 [atât] conștiința (caitanya) [cât și] beatitudinea (ānanda).
  • कोटिसौदामिनीभासां सर्वतत्त्वस्वरूपिणीम्। अष्टादशभुजां रौद्रीं शिववासाचलप्रियाम्॥१४७॥
    • koṭi + saudāminī + bhāsāṃ sarva + tattva + sva + rūpiṇīm, aṣṭā + daśa + bhujāṃ raudrīṃ śiva + vāsa 48 + acala + priyām. 147
    • Strălucitore precum zece milioane de fulgere, a cărei proprie natură (svarūpiṇī49) este alcătuită din toate tattvele50. Raudrī51 cea [înzestrată] cu optzeci de brațe, este refugiul și iubita devotată a lui Śiva.
  • आश्रित्य प्रजपेन्मन्त्रं कुलमार्गाश्रयो नरः। कुलमार्गात्परं मार्गं को जानाति जगत्त्रये॥१४८॥
    • āśritya prajapen – mantraṃ kula + mārga + āśrayo naraḥ, kula + mārgāt – paraṃ mārgaṃ ko jānāti jagat + traye. 148
    • Căutându-și refugiul [în ea], omul care a aderat la calea Kula trebuie să recite murmurând mantra. Cine cunoaște, în cele trei lumi, o cale mai înaltă decât calea Kula?
  • एतन्मार्गप्रसादेन ब्रह्मा स्रष्टा स्वयं महान्। विष्णुश्च पालने शक्तो निर्मलः सत्त्वरूपधृक्॥१४९॥
    • etan – mārga + prasādena brahmā sraṣṭā svayaṃ mahān, viṣṇuś – ca pālane śakto nirmalaḥ sattva + rūpa + dhṛk. 149
    • Prin grația52 acestei căi Brahmā mărețul va fi emis el însuși [creația], Viṣṇu cel fără de prihană, înzestrat cu o natură pură (sattva)53, a devenit capabil în menținerea [creației],
  • सर्वसेव्यो महापूज्यो यजुर्वेदाधिपो महान्। हरः संहारकर्त्ता च वीरेशोत्तममानसः॥१५०॥
    • sarva + sevyo mahā + pūjyo yajur + veda + adhipo mahān, haraḥ saṃhāra + karttā ca vīra + īśa + uttama + mānasaḥ. 150
    • mult-venerat, onorat de toți, marele stăpân al Yajur-vedei, iar Śiva (Hara), supremul spirit care este Domnul eroilor (Vīreśa), va fi înfăptuit resorbția [Universului]54,
  • सर्वः समान्तकः क्रोधी क्रोधराजो महाबली। वीरभावप्रसादेन दिक्पाला रुद्ररूपिणः॥१५१॥
    • sarvaḥ samāntakaḥ krodhī krodha + rājo mahā + balī, vīra + bhāva + prasādena dik + pālā rudra + rūpiṇaḥ. 151
    • [el, cel care reprezintă] anihilarea completă, regulată și implacabilă55, mânios (krodhin), suveran al mâniei, [el, cel care este] extrem de puternic (mahābalin). Prin grația dobândită pe calea eroului (vīrabhāva)56 protectorii regiunilor cardinale (dikpāla) apar precum Rudra57.
  • वीराधीनमिदं विश्वं कुलाधीनञ्च वीरकम्। अतः कुलं समाश्रित्य सर्वसिद्धीश्वरो जडः॥१५२॥
    • vīra + adhīnam – idaṃ viśvaṃ kula + adhīnañ – ca vīrakam, ataḥ kulaṃ samāśritya sarva + siddhi + īśvaro jaḍaḥ. 152
    • Acest întreg Univers este subordonat eroului (vīra), iar eroul (vīraka) este subordonat [căii] Kula. Astfel, ancorat ferm și constant58 [pe calea] Kula, cel prost (jaḍa)59 [devine] stăpânul tuturor puterilor (siddhi).
  • मासेनाकर्षणं सिद्धिर्द्वीमासे वाक्पतिर्भवेत्। मासत्रयेण संयोगाज्जायते सुखवल्लभः॥१५३॥
    • māsena – ākarṣaṇaṃ siddhir – dvī + māse vāk + patir – bhavet, māsa + trayeṇa saṃyogāj – jāyate sukha + vallabhaḥ. 153
    • Prin [practicarea timp de] o lună de zile [apare] ākarṣaṇasiddhi60 – capacitatea de a atrage [persoane în propria prezență]; în două luni de zile devine stăpânul cuvântului (vākpati); în trei luni de zile, dintr-o angajare deplină [pe calea Kula practicantul] cunoaște o supremă bucurie (sukha).61
  • एवं चतुष्टये मासि भवेद्दिक्पालगोचरः। पञ्चमे पञ्चबाणः स्यात् षष्ठे रुद्रो भवेद्ध्रुवम्॥१५४॥
    • evaṃ catuṣṭaye māsi bhaved – dik + pāla + gocaraḥ, pañcame pañca + bāṇaḥ syāt – ṣaṣṭhe rudro bhaved – dhruvam. 154
    • Astfel, în patru luni de zile poate deveni asemenea protectorilor regiunilor cardinale (dikpāla)62; în cinci [luni de zile] poate deveni [precum] zeul Kāma63; în șase [luni de zile] poate deveni pentru totdeauna Rudra
  • एतदाचारसारं हि सर्वेषामप्यगोचरम्। एतन्मार्गं कौलमार्गं कौलमार्ग परं न हि॥१५५॥
    • etad – ācāra + sāraṃ hi sarveṣām – apy – agocaram, etan – mārgaṃ kaula + mārgaṃ kaula + mārga paraṃ na hi. 155
    • pe această cale puternică, [aflată] dincolo, care transcende totul, această cale este calea Kaula. [Nu există] nimic superior căii Kaula,
  • योगिनां दृढचित्तानां भक्तानामेकमासतः। कार्यसिद्धिर्भवेन्नारी कुलमार्गप्रसादतः॥१५६॥
    • yogināṃ dṛḍha + cittānāṃ bhaktānām – eka + māsataḥ, kārya + siddhir – bhaven – nārī kula + mārga + prasādataḥ. 156
    • a yoginilor, a celor cu mintea stabilă [și] a celor devotați. Într-o lună de zile, prin grația căii Kula, o femeie poate deveni capabilă de perfecțiune.64
  • पूर्णयोगी भवेद्विप्रः षण्मासाभ्यासयोगतः। शक्तिं विना शिवोऽशक्तः किमन्ये जडबुद्धयः॥१५७॥
    • pūrṇa + yogī bhaved – vipraḥ ṣaṇ + māsa + abhyāsa + yogataḥ, śaktiṃ vinā śivo – aśaktaḥ kim – anye jaḍa + buddhayaḥ. 157
    • După șase luni de zile de practică Yoga constantă, învățatul devine un yogin desăvârșit. Fără Śakti65, [chiar și] Śiva este incapabil [să facă ceva]. Cum [ar putea fi] altfel pentru cel cu intelectul adormit?
  • इत्युक्त्वा बुद्धरूपी च कारयामास साधनम्। कुरु विप्र महाशक्तिसेवनं मद्यसाधनम्॥१५८॥
    • ity – uktvā buddha + rūpī ca kārayāmāsa sādhanam, kuru vipra mahā + śakti + sevanaṃ madya + sādhanam. 158
    • Și astfel grăind cel sub forma lui Buddha, l-a determinat [pe Vasiṣṭha] să practice:
      – Îndeplinește, înțeleptule, adorarea Marii Puteri (Mahāśakti) [și] practica (sādhana) alcoolului (madya)
  • महाविद्यापदाम्भोजदर्शनं समवाप्स्यसि। एतच्छ्रुत्वा गुरोर्वाक्यं स्मृत्वा देवीं सरस्वतीम्॥१५९॥
    • mahā + vidyā + pada + ambhoja + darśanaṃ samavāpsyasi, etac – chrutvā guror – vākyaṃ smṛtvā devīṃ sarasvatīm. 159
    • [și] vei obține viziunea picioarelor de lotus ale [zeiței] Mahāvidyā!
      Ascultând astfel cuvântul maestrului, și-a adus aminte de zeița Sarasvatī.
  • मदिरासाधनं कर्त्तुं जगाम कुलमण्डले। मद्यं मांसं तथा मत्स्यं मुद्रा मैथुनमेव च॥१६०॥
    • madirā + sādhanaṃ karttuṃ jagāma kula + maṇḍale, madyaṃ māṃsaṃ tathā matsyaṃ mudrā maithunam – eva ca. 160
    • Pentru a îndeplini practica cu alcoolul (madirā), a mers la Kula-maṇḍala: alcoolul (madya), carnea (māṃsa), de asemenea peștele (matsya), grâul (mudrā) și, desigur, uniunea sexuală (maithuna).
  • पुनः पुनः साधयित्वा पूर्णयोगी बभूव सः। योगमार्गं कुलमार्गमेकाचारक्रमं प्रभो॥१६१॥
    • punaḥ punaḥ sādhayitvā pūrṇa + yogī babhūva saḥ, yoga + mārgaṃ kula + mārgam – eka + ācāra + kramaṃ prabho. 161
    • Mergând din nou și din nou, el a devenit un yogin desăvârșit (pūrṇayogin). Calea Yoga [și] calea Kula, Stăpâne, [reprezintă de fapt] o singură metodă de urmat.
  • योगी भूत्वा कुलं ध्यात्वा सर्वसिद्धीश्वरो भवेत्। सन्धिकालं कुलपथं योगेन जडितं सदा॥१६२॥
    • yogī bhūtvā kulaṃ dhyātvā sarva + siddhi + īśvaro bhavet66, sandhi + kālaṃ kula + pathaṃ yogena jaḍitaṃ sadā. 162
    • Devenit yogin, meditând la Kula67, urmând metoda68 Yoga pe calea Kula, [acesta] poate să devină stăpânul tuturor puterilor (siddhi)69 când este sandhi-kāla70 [perioada] mereu lipsită de viață.
  • भगसंयोगमात्रेण सर्वसिद्धीश्वरो भवेत्। एतद्योगं विजानीयाज्जीवात्मपरमात्मनोः॥१६३॥
    • bhaga + saṃyoga + mātreṇa sarva + siddhi + īśvaro bhavet, etad – yogaṃ vijānīyāj – jīva + ātma + parama + ātmanoḥ. 163
    • Doar prin uniunea amoroasă [realizată cu] iubire (bhaga-saṃyoga) poate deveni stăpânul tuturor puterilor (siddhi). El trebuie să cunoască această unire (yoga), a sinelui individual (jīvātman) cu sinele suprem (paramātman).71

इति श्रीरुद्रयामले उत्तरतन्त्रे महातन्त्रोद्दीपने।
भावप्रश्नार्थनिर्णये सिद्धमन्त्रप्रकरणे चतुर्वेदोल्लासे।
भाइरवभाइरवीसंवादे सप्तदशः पटलः॥

iti śrī+rudra+yāmale ut+tara+tantre mahā+tantra+ud+dīpane,
bhāva+praśna+artha+nirṇaye siddha+mantra+pra+karaṇe catur+veda+ullāse,
bhāirava+bhāiravī+saṃvāde sapta+daśaḥ paṭalaḥ.

Aici se sfârșește al 17-lea capitol din Rudrayāmala uttaratantra.


Bibliografie

Surse primare

  • Rudrayāmalaṃ (Uttaratantraṃ). Ed. și trad. în limba hindi de Sudhakar Malaviya. Partea 1. New Dehli: Chaukhamba Publishiung House, 2010. (Presccurtat în document S.M.)
  • Rudrayāmalam: Uttaratantram. Ed. Śrī Jīvānanda Vidyāsāgara Bhaṭṭācārya. Ediția a III-a. Calcutta: Vācaspatyayantra, 1937.

Resurse online

Surse secundare

  • Avalon, Arthur (Sir John Woodroffe). Śakti and Śakta. Ediția a treia. Londra: Luzac and co., 1929. Prima ediție: Londra: Luzac and co., 1918.
  • Biernacki, Loriliai. Renowned Goddess of Desire: Women, Text, and Speech in Tantra. New York: Oxford University Press, Inc., 2007.
  • Bühnemann, Gudrun. The Goddess Mahācīnakrama-Tārā (Ugra-Tārā) in Buddhist and Hindu Tantrism în „Bulletin of the School and African Studies”, University of London, vol. 59, Nr. 3 (1996), pp. 472-493.
  • Doniger, Wendy. Purana Perennis. Reciprocity and Transformation in Hindu and Jaina Texts. Albany: State University of New York Press, 1993.
  • ––––––. The Hindus: An Alternative History. New York: The Penguin Press, 2009.
  • Dupuche, John R. The Kula Ritual. As Elaborated in Chapter 29 of the Tantrāloka. Dehli: Motilal Banarsidass Publishers Private Limited, 2006. Prima ediție: 2003.
  • Dyczkowski, Mark S.G. The Canon of the Śaivāgama and the Kubjikā Tantras of the Western Kaula Tradition. Dehli: Moti Lal Banarsidass, 1989. Prima ediție: Albany: State University of New York Press, 1988.
  • Keith, Arthur Berriedale. The Religion and Philosophy of the Veda and the Upanishads. Dehli: Motilal Banarsidas Publishers Private Limited, 1998.
  • Kinsley, David. The Ten Mahāvidyās: Tantric Visions of the Divine Feminine. Dehli: Motilal Banarsidass Publishers Private Limited, 1998.
  • Kramrisch, Stella. The Presence of Śiva. Chichester: Priceton University Press, 1981.
  • Monier-Williams, Monier A Sanskrit-English Dictionary. Londra: Oxford University Press, 1964.
  • Moti Lal Pandit. The Trika Śaivism of Kashmir. New Dehli: Munshiram Manoharlal Pubslishers Pvt. Ltd., 2003.
  • Pātañjali, Yoga Sūtras. Trad, Rāma Prasāda. New Dehli: Munshiram Manoharlal Publishers Pvt. Ltd., 1998.
  • Padoux, André. Tantra. Trad, Radu Bercea. București: Herald, 2012.
  • ––––––. Vāc: The Concept of the Word in Selected Hindu Tantras. Trad. Jacques Gontier. Albany: State University of New York Press, 1990.
  • Rotaru, Julieta. Teza Saṃskāraprayogaratna: an Ātharvāṇic Prayoga on Pre-natal and Incfancy Rites. Text and Translation. Nepublicată, susținută la Universitatea din București – Universitatea Liberă din Berlin, 2008.
  • ––––––. Curs de cultură și civilizație veche indiană. Susținut la Universitatea din București, 2015.
  • Roy, Samaren. The Bengalees: Glimpses of History and Culture. New Dehli: Allied Publishers Ltd., 1999.
  • Sanderson, Alexis. „Śaivism and the Tantric Traditions”. În The World’s Religions, ed. S. Sutherland, L. Houlden, P. Clarke și F. Hardy. Londra: Routledge and Kegan Paul (1988), pp. 660-704.
  • Saraf, Samarendra „Hindu Ritual Idiom: Cosmic Perspective and Basic Orientations.” În The Realm of the Exta-Human, vol. II, Ideas and Actions, ed. Agehananda Bharati. Paris: Mouton Publishers, 1976.
  • Silburn, Lilian. Kundalini: Energy of the Depths. Trad. Jacques Gontier. Albany: State University of New York Press, 1988.
  • Vasugupta. Spanda Kārikās: The Divine Creative Pulsation. Comentată de Kṣemarāja. Ed. & trad. de Jaideva Singh. Dehli: Motilal Banarsidass Publishers, 2008. Prima ediție: 1980.

Note

1 La Arthur Avalon: 6000 de ani. Aceasta implică înlocuirea lui śata („o sută”, fol. în compuși) cu ṣaṭ (< ṣaṣ: „de șase ori”) (AVALON 1929, p. 180).

2 La Arthur Avalon: „cu toate astea, nu i-a apărut Fiiica Munților” (AVALON 1929, p. 180).

3 Tat = particulă de legătură între propoziții.

4 Svīyācāra = svīya + ācāra; svīya = sens și de „cele auzite”.

5 Mantra și vidyā reprezintă ambele formule cu ajutorul cărora sunt invocate zeități. Prima se consideră de esență masculină, cea de a doua de esență feminină.

6vṛ.

7 La S.M. unirea cuvintelor e prin ā; la J.V. e o, după care e eliziunea lui a; la S.M. e ānanda.

8 Formă greșită de la śupta+ṃ.

9 Conștiința.

10 Jagāma jala + dhes – tīre vaśī vedānta + vit śuciḥ: „Înțeleptul cel pur (Vasiṣṭha), cunoscător al [scripturilor] vedāntine, a ajuns pe malul oceanului.” la S.M.

11La S.M. apare: dvir – ācamya: „făcând de două ori ritualul ācamana.” Procedura preliminară ācamana constă în „a sorbi de trei ori câte un căuș de apă cu mâna dreaptă.” (SARAF 1976, p. 153) Prin acest gest de pregătire se invocă puritatea.

12 Prin stăpânirea capacității de a-ți fixa perfect mintea în starea pură.

13āp5.

14 Genitiv singular (sg.).

15 Ad litt.: „care conferă absența suferinței.”

16 Alte sensuri ale lui puṇya: „favorabilă”, „corectă”, „plăcută”, „bună”, „virtuoasă”, „pură”, „sacră”. Toate aceste sensuri ar trebui considerate aici.

17 Vilok – nu este doar de „a privi”, „a percepe”, „a lua act”, ci „a observa”, „a privi cu atenție”, „a considera”. (M.W., p. 986).

18 Neutru: aici sens de: „care e al aerului”, „privitor la aer/vânt” (M.W., p. 943) vāyavyī – fem. > yā = instrumental sg.

19 Masculin: „spațiu”, „fluid care umple spațiul”, „vacuitate”, „cer”, „atmosferă” (M.W., p. 127).

20 Adjectiv: „mergând alături” (M.W., p. 949).

21Formă”, „figură”, „aparență”, „statură” (M.W., p. 127).

22 Indeclinabil: „repede” – d. vânt, râu (M.W., p. 1077).

23 Ad litt.: „aceste cuvinte rostindu-le”.

24 Literal: „prin vânt”.

25 Ca reia aici sesul de „tărâm” sau „casă” a lui Buddha, menționat în śloka 122.

26 La Arthur Avalon apare Buddha-rūpa (AVALON 1929, p. 182).

27 Textul acesta nu menționează explicit, însă reiese că ar fi vorba despre Viṣṇu, văzut ca încarnat sub forma lui Buddha. Pe lângă argumentele aduse de formulările textului de față, ipoteza este susținută și prin similitudinea episodului de față cu cel din Brahmayāmala tantra și, mai târziu, Cīnācāra-tantra.

28 La S.M., apare hara: „distrugătorule!” Acest vocativ este un apelativ folosit pentru Śiva. De asemenea, mahādeva, este un alt apelativ pentru Śiva, dar se folosește și pentru zeul Viṣṇu.

29 În traducerea lui Arthur Avalon apare: „tu cunoști calea zeilor” (AVALON 1929, p. 182). Nu dispunem de ediția de text la care a avut el acces.

30 Aici sensul lui para este de „diferit”.

31 Pentru o înțelegere mai clară.: „practicile abordate de tine.” Ambele variante de traducere sunt corecte.

32 M devine ñ înainte de c. Este un acuzativ de la prakṛ/prakāra.

33 Aṅganā – feminin: „femeie cu membe armonios rotunjite.” (M.W., p. 8).

34 Literal: „înveșmântați în spațiu.” Expresie utilizată pentru desemnarea asceților rătăcitori goi. (M.W., p. 480).

35 Pe deplin treaz și prezent.

36 Sensul termenului vinayā este de „bună creștere”, „modestie”, „moderație”, „cumpătare” (M.W., p. 971).

37 Sthitvā mai poate însemna și „o anumită perioadă de timp”. (M.W., p. 1264).

38 Sensurile lui rata sunt: „plăcut”, „încântat”, „delectat”, „îndrăgostit”, „devotat”, „bucuros” (M.W., p. 867).

39 Ad litt.: „[ înzestrat cu] calitatea fermității.”

40 În ediția textului sanscrit folosită de mine, figurează greșit termenul kalpa, fără sens în context. Este vorba despre cele trei etape în practica Yoga.

41 Āyāma înseamnă „expansiune”; „restrângere”, „reținere”, „oprire” (M.W., p. 148).

42 Ekānta = absolut, exclusiv, pentru un singur lucru.

43 Cuvântul sama înseamnă „egal” (M.W., p. 1152), de unde sensul de constanță, pace, imperturbabilitate. O altă lecțiune, probabil chiar mai corectă, ar implica separarea compusului samādhāya în sam + ādhāya. Astfel, sensul său este de „complet” (M.W., p. 1152), iar traducerea ar fi: „Atenția (citta), [devenită] un receptacul stabil, este [acum] îndreptată complet asupra lui Śakti, [care este în realitate] conștiința (cidrūpa).”

44 Literal: „marea înălțare.” Se referă la ascensiunea lui kuṇḍalinī.

45 Avalon afirmă că pratyakṣa înseamnă „cea care răspunde rugăciunilor.” (AVALON 1929, p. 184).

46 Sensurile √śrī pornesc de la cel primar, vechi, de „a găti”, „a amesteca”, „a arde”, „a împrăștia lumină”, către „lumină”, „strălucire”, „radiație”, „splendoare”, „frumusețe”, „grație”, „împodibire”. Semnificația se extinde și spre „prosperitate”, „glorie”, „succes”, „favor”, „bunăstare”, putere”, „statut social”, „demnitate”, „regalitate”. El ajunge să fie folosit ca prefix exprimând venerația, iar pentru zeități – sfințenia, sacralitatea (M.W., p. 1098). Ultimul reprezintă sensul său în textul de față, înglobând și o parte dintre cele anterioare.

47 Termenul vigrahām (de la vi – separare și √grah – „ a apuca”, „a înșfăca”) „a distribui”, „a separa” – cu referire la nivelurile emanației cosmice.

48 Māṃsa: „Neclintit devotată lui Śiva și cărnii.” la S.M.

49 Svarūpiṇī poate fi tradus prin „propria natură”, „sub forma”, „întrupare a”.

50 Pentru cele 36 de tattve din sistemul Trika, a se vedea MOTI LAL 2003, p. xvii și următoarele.

51 Contrapartea lui Rudra.

52 Sensurile de bază ale termenului prasāda sunt: „claritate”, „strălucire”, „transparență”, „puritate”; „grație”, „ajutor” (M.W., p. 696, 697).

53 Termenul sattva se referă aici la una dintre cele trei guṇa-e (calități) din filosofia Sāṃkhya care sunt: sattva – care exprimă curățenie, adevăr, înțelepciune, bunătate, puritate; rajas conex cu noțiunile de activitate, dinamism, inconstanță, și tamas – asociat cu întunericul și ignoranța. (M.W., p. 438, 863). Rajas și tamas se asociază celorlalte două entități ale trinității, respectiv rajas lui Brahmā și tamas lui Śiva.

54 „Adunare”, „contracție”,„resorbție”,„coliziune”.

55 Sensul primar al termenului samā este „egal” (M.W., p. 1152).

56 Și mai literal: „pe calea condiției eroului.”

57 Literal: „devin asemenea lui Rudra”, „au aceeași caracteristici ca [ale lui] Rudra”.

58 Sensurile lui samā sunt: „egal”, „identic” „plan”, „paralel” (M.W., p. 1152).

59 Alte sensuri ale lui jaḍa sunt „rece”, „amorțit”, „apatic”, „nemișcat”, „inert”, „lipsit de viață” (M.W. 409). Prin trezirea spirituală, simțurile amorțite se trezesc în adept pentru a percepe realitatea superioară, spirituală, pe care înainte nu o sesiza.

60 Ākarṣaṇasiddhi – capacitatea de a atrage sau aduce persoane în propria prezență.

61 Literal: „[El (adeptul)] devine supremul fericit.” sau: „Devine iubitul cel mai virtuos.”

62 Protectorii regiunilor cardinale erau ființe zeiești.

63 Pañca-bāṇa – cel care are cinci săgeți, denumire cel îl indică pe Kāma.

64 O altă interpretare: „o femeie poate deveni sursa perfecțiunii” sau „o femeie poate dobândi puteri (paranormale)”. Oricare din interpretări poate fi valabilă.

65 Personificarea puterii, a energiei. Suprapunerea sensurilor de zeitate și energie este ilustrată foarte clar aici.

66 Abhavat, „devenea”, la S.M.

67 Aici Kula are sensul de unire a celor două principii ultime în śaktism – Śiva și Śakti – care reprezintă supremul masculin, respectiv energia sa feminină supremă manifestatoare. Ideea nu este nouă, se regăsește și în Puraṇa-e.

68 „Urmând metoda”: am ales această variantă de exprimare pentru păstrarea sensului instrumentalului.

69 Nici o realizare nu îi este imposibilă.

70 Sandhi-kāla – după fiecare perioadă (manvantara) urmează sandhi-kāla de aceeași lungime cu Krita-yuga (1.728.000), perioadă în care pământul este sub ape (când nu există manifestare) (M.W., p. 1144).

71 „A celor două esențe: cea individuală și cea supremă” – pentru o înțelegere mai clară.


Traducere din sanskrită de Izabela Galambos

Kindle