Skip to content

Siddha-siddhānta-paddhati

Kindle

Gorakṣa Nātha

उपदेश १
upadeśa 1

श्रीगणेशाय नमः॥
śrī + gaṇeśāya namaḥ.
Închinare Domnului Gaṇeśa

  1. आदिनाथं नमस्कृत्य शक्तियुक्तं जगद्गुरुम्। वक्ष्ये गोरक्षनाथोऽहं सिद्धसिद्धान्तपद्धतिम्॥
  2. नास्ति सत्यविचारेऽस्मिन्नुत्पत्तिश्चाण्डपिण्डयोः। तथापि लोकवृत्त्यर्थं वक्ष्ये सत्सम्प्रदायतः॥
    • na – asti satya + vicāre – asminn – utpattiś – ca aṇḍa + piṇḍayoḥ, tathā – api loka + vṛtty + arthaṃ vakṣye sat + sampradāyataḥ.
    • Deși în această examinare a Realității/Adevărului (satya) nu există o manifestare a macrocosmosului (aṇḍa) ori a microcosmosului (piṇḍa), va fi expusă pentru oamenii obișnuiți conform bunei tradiții.
  3. सा पिण्डोत्पत्त्यादिः सिद्धमते सम्यक्प्रसिद्धा। पिण्डोत्पत्तिः पिण्डविचारः पिण्डसंवित्तिः पिण्डाधारः पिण्डपदसमरसभावः श्रीनित्यपिण्डावधूत इति॥
  4. यदा नास्ति स्वयं कर्त्ता कारणं न कुलाकुलम्। अव्यक्तञ्च परं ब्रह्म अनामा विद्यते तदा॥
    • yadā na – asti svayaṃ karttā kāraṇaṃ na kula + akulam, avyaktañ – ca paraṃ brahma anāmā vidyate tadā.
    • Atunci când nu exista creatorul/agentul (karttṛ) însuși. când nu era nici instrumentul (kāraṇa) – kula-akula (Śakti-Śiva), atunci exista cel nemanifestat (avyakta), supremul brahman, cel fără de nume (anāman).
  5. अनामेति स्वयमनादिसिद्धम्। एकमेवानादिनिधनं सिद्धसिद्धान्तप्रसिद्धम्। तस्येच्छामात्रधर्माधर्मिणी निजा शक्तिः प्रसिद्धा॥
    • anāmā – iti svayam – anādi + siddham, ekam – eva – anādi + nidhanaṃ siddha + siddha + anta + prasiddham, tasya – icchā + mātra + dharma + adharmiṇī nijā śaktiḥ prasiddhā.
    • Cel fără de nume (anāman) este prin sine și fără de început desăvârșit (siddha). Astfel, cel unic (eka) este preabine cunoscut în „doctrina celor desăvârșiți” (siddha-siddhānta) ca fiind fără de început și de sfârșit. A sa preabine cunoscută „înnăscută putere” (nijā-śakti) este dharma-adharma – doar/pură dorință/voință (icchā).
  6. तस्या उन्मुखत्वमात्रेण पराशक्तिरुत्थिता। तस्याः स्पन्दनमात्रेणापराशक्तिरुत्थिता॥
    • tasyā – unmukhatva + mātreṇa parā + śaktir – utthitā, tasyāḥ spandana + mātreṇa – aparā + śaktir – utthitā.
    • Doar prin simpla sa stare de atenție (unmukhatva) „suprema putere” (parā-śakti) este manifestată; doar prin simpla sa vibrare/puslare (spandana) „inferioara putere” (aparā-śakti) este manifestată;
  7. ततोऽहंतार्थमात्रेण सूक्ष्मा शक्तिरुत्पन्ना। ततो वेदनशीला कुण्डलिनी शक्तिरुद्गता॥
  8. नित्यता निरञ्जनता निष्पन्दता निराभासता निरुत्थानता इति पञ्चगुणा निजाशक्तिः॥
    • nityatā nirañjanatā niṣpandatā nirābhāsatā nirutthānatā iti pañca + guṇā nijā + śaktiḥ.
    • Eternitatea (nityatā), puritatea (nirañjanatā), nemișcarea (niṣpandatā), neînfățișarea (nirābhāsatā) și nemanifestarea (nirutthānatā) – astfel sunt cele cinci calități (guṇa) ale „înnăscutei puteri” (nijā-śakti).
  9. अस्तिता अप्रमेयता अभिन्नता अनन्तता अव्यक्तता इति पञ्चगुणा पराशक्तिः॥
    • astitā aprameyatā abhinnatā anantatā avyaktatā iti pañca + guṇā parā + śaktiḥ.
    • Existența (astitā), incomensurabilitatea (aprameyatā), nediferențierea (abhinnatā), eternitatea (anantatā) și nemanifestarea (avyaktatā) – astfel sunt cele cinci calități (guṇa) ale „supremei puteri” (parā-śakti).
  10. स्फुरता स्फुटता स्फारता स्फोटता स्फूर्तितेति पञ्चगुणाऽपराशक्तिः॥
    • sphuratā sphuṭatā sphāratā sphoṭatā sphūrtitā – iti pañca + guṇā – aparā + śaktiḥ.
    • Vibrantă [strălucire] (sphuratā), distinctă (sphuṭatā), extinsă/abundentă (sphāratā), explozivă (sphoṭatā) și vibrantă manifestare (sphūrtitā) – astfel sunt cele cinci calități (guṇa) ale „inferioarei puteri” (aparā-śakti).
  11. निरंशता निरन्तरता निश्चलता निश्चयता निर्विकल्पतेति पञ्चगुणा सूक्ष्माशक्तिः॥
    • niraṃśatā nirantaratā niścalatā niścayatā nirvikalpatā – iti pañca + guṇā sūkṣmā + śaktiḥ.
    • Fără părți (niraṃśatā), fără interstiții (nirantaratā), fără mișcare (niścalatā), fără acoperământ (niścayatā) și fără schimbare (nirvikalpatā) – astfel sunt cele cinci calități ale „subtilei puteri” (sūkṣmā-śakti).
  12. पूर्णता प्रतिबिम्बता प्रबलता प्रोच्चलता प्रत्यङ्मुखतेति पञ्चगुणा कुण्डलिनीशक्तिः॥
    • pūrṇatā pratibimbatā prabalatā proccalatā pratyaṅ + mukhatā – iti pañca + guṇā kuṇḍalinī + śaktiḥ.
    • Plenitudine (pūrṇatā), reflectare (pratibimbatā), putere (prabalatā), manifestare ascendentă (proccalatā) și cu fața spre vest (pratyaṅmukhatā) – astfel sunt cele cinci calități ale „încolăcitei puteri” (kuṇḍalinī-śakti).
  13. एवं शक्तितत्त्वे पञ्चपञ्चगुणयोगात्परपिण्डोत्पत्तिः॥
  14. उक्तञ्च। निजा पराऽपरा सूक्ष्मा कुण्डलिन्यासु पञ्चधा। शक्तिचक्रक्रमेणोत्थो जातः पिण्डपरः शिवः॥
  15. अपरम्परं परमपदं शून्यं निरञ्जनं परमात्मेति। अपरम्परात्स्फुरतामात्रमुत्पन्नम्। परमपदाद्भावनामात्रमुत्पन्नम्। शून्यात्स्वसत्तामात्रमुत्पन्नम्। निरञ्जनात्स्वसाक्षात्कारमात्रमुत्पन्नम्। परमात्मनः परमात्मोत्पन्नः॥
    • aparamparaṃ parama + padaṃ śūnyaṃ nirañjanaṃ parama + ātmā – itiaparamparāt – sphuratā + mātram – utpannam, parama + padād – bhāvanā + mātram – utpannam, śūnyāt – sva + sattā + mātram – utpannam, nirañjanāt – sva + sākṣāt – kāra + mātram – utpannam, parama + ātmanaḥ parama + ātma + utpannaḥ.
    • Cel fără succesiune (aparampara), suprema stare (parama-pada), vacuitate (śūnya), fără de pată (nirañjana), sinele suprem (paramātman).
      1. Din absența succesiunii (aparampara) este manifestată doar vibranta [strălucire] (sphuratā).
      2. Din suprema stare (parama-pada) este manifestată doar reflectarea (bhāvanā).
      3. Din vacuitate (śūnya) este manifestată doar propria existență (svasattā).
      4. Din [starea] fără de pată (nirañjana) este manifestată doar propria percepție intuitivă (sākṣātkāra).
      5. Din sinele suprem (paramātman) este manifestat sinele suprem (paramātman).
  16. अकलंकत्वमनुपमत्वमपारत्वममूर्तत्वमनुदयत्वमिति पञ्चगुणमपरम्परम्॥
    • akalaṃkatvam – anupamatvam – apāratvam – amūrtatvam – anudayatvam – iti pañca + guṇam – aparamparam.
    • Fără de pată (akalaṃkatva), fără de egal (anupamatva), fără de margini (apāratva), fără de formă (amūrtatva) și fără de manifestare (anudayatva) – astfel sunt cele cinci calități ale „celei fără de succesiune” (aparampara).
  17. निष्कलत्वमणुतरत्वमचलत्वमसंख्यत्वमनाधारत्वमिति पञ्चगुणं परमपदम्॥
    • niṣkalatvam – aṇutaratvam – acalatvam – asaṃkhyatvam – anādhāratvam – iti pañca + guṇaṃ parama + padam.
    • Fără de părți (niṣkalatva), infinitezimal/atomic (aṇutaratva), fără de mișcare (acalatva), fără de număr (asaṃkhyatva) și fără de suport (anādhāratva) – astfel sunt cele cinci calități ale „supremei stări” (parama-pada).
  18. लीनता पुर्णतोन्मनी लोलता मूर्च्छतेति पञ्चगुणं शून्यम्॥
    • līnatā purṇatā – unmanī lolatā mūrcchatā – iti pañca + guṇaṃ śūnyam.
    • Dizolvare/absorbție (līnatā), plenitudine (purṇatā), dincolo de minte (unmanī), nestatornicie (lolatā) și stupoare (mūrcchatā) – astfel sunt cele cinci calități ale „vacuității” (śūnya).
  19. सत्यत्वं सहजत्वं समरसत्वं सावधानत्वं सर्वगतत्वमिति पञ्चगुणं निरञ्जनम्॥
    • satyatvaṃ sahajatvaṃ samarasatvaṃ sāvadhānatvaṃ sarva + gatatvam – iti pañca + guṇaṃ nirañjanam.
    • Realitatea (satyatva), naturalețea (sahajatva), identitatea de esență (samarasatva), atenția (sāvadhānatva) [atotpătrunzătoare] și omniprezența (sarvagatatva) – astfel sunt cele cinci calități ale „celei fără de pată” (nirañjana).
  20. अक्षयत्वमभेद्यत्वमच्छेद्यत्वमदाह्यत्वमविनाशित्वमिति पञ्चगुणः परमात्मा॥
    • akṣayatvam – abhedyatvam – acchedyatvam – adāhyatvam – avināśitvam – iti pañca + guṇaḥ parama + ātmā.
    • Nepieritor (akṣayatva), impenetrabil (abhedyatva), indivizibil (acchedyatva), neinflamabil/indestructibil (adāhyatva) și nepieritor (avināśitva) – astfel sunt cele cinci calități ale „sinelui suprem” (paramātman).
  21. इत्यनाद्यपिण्डस्य पञ्चतत्त्वपञ्चविंशति गुणाः। उक्तञ्च। अपरम्परं परमपदं शून्यं निरञ्जनपरमात्मानौ। पञ्चभिरेतैः सगुणैरनाद्यपिण्दः समुत्पन्नः॥
    • ity – anādya + piṇḍasya pañca + tattva + pañca + viṃśati guṇāḥuktañ – ca, aparamparaṃ parama + padaṃ śūnyaṃ nirañjana + parama + ātmānau pañcabhir + etai saguṇair – anādya + piṇdaḥ samutpannaḥ.
    • Astfel sunt cele 25 de calități ale celor cinci principii (tattva) ale „microcosmosul fără de început” (anādya-piṇḍa).
      S-a mai spus:
      Prin calitățile acestora cinci – „cea fără de succesiune” (aparampara), „suprema stare” (parama-pada), „vacuitatea” (śūnya), „cea fără de pată” (nirañjana) și „sinele suprem” (paramātman) – este manifestat „microcosmosul fără de început” (anādya-piṇḍa).
  22. अनाद्यात्परमानन्दः। परमानन्दात्प्रबोधः। प्रबोधाच्चिदुदयः। चिदुदयात्प्रकाशः। प्रकाशात्सोऽहंभावः॥
    • anādyāt – parama + ānandaḥ, parama + ānandāt – prabodhaḥ, prabodhāc – cid + udayaḥ, cid + udayāc – prakāśaḥ, prakāśāt – so – ahaṃ + bhāvaḥ.
      1. Din „cel fără de început” (anādya-piṇḍa) este suprema beatitudine (parama-ānanda).
      2. Din suprema beatitudine (parama-ānanda) este trezvia (prabodha).
      3. Din trezvie (prabodha) este manifestarea conștiinței (cit).
      4. Din manifestarea conștiinței (cit) este strălucirea (prakāśa) [conștiinței].
      5. Din strălucire (prakāśa) este starea „Acela sunt Eu” (saḥ ahaṃ).
  23. स्पन्दो हर्ष उत्साहो निष्पन्दो नित्यसुखत्वमिति पञ्चगुणः परमानन्दः॥
  24. उदय उल्लासोऽवभासो विकासः प्रभा इति पञ्चगुणः प्रबोधः॥
    • udaya ullāso – avabhāso vikāsaḥ prabhā iti pañca + guṇaḥ prabodhaḥ.
    • Trezire/deșteptare (udaya), încântare/strălucire (ullāsa), manifestare/iluminare (avabhāsa), deschidere/serenitate (vikāsa) și strălucire/iluminare (prabhā) – astfel sunt cele cinci calități ale „trezviei” (prabodha).
  25. सद्भावो विचारः कर्तृत्वं ज्ञातृत्वं स्वतन्त्रत्वमिति पंचगुणश्चिदुदयः॥
    • sad + bhāvo vicāraḥ kartṛtvaṃ jñātṛtvaṃ sva + tantratvam – iti pañca + guṇaś – cid + udayaḥ.
    • Existența adevărată (sad-bhāva), reflectare/examinare (vicāra), agent/activitate (kartṛtva), cunoscător/cunoaștere (jñātṛtva) și independență (svatantratva) – astfel sunt cele cinci calități ale „manifestării conștiinței” (cit).
  26. निर्विकारत्वं निष्कलङ्कत्वं निर्विकल्पत्वं समता विश्रान्तिरिति पञ्चगुणः चित्प्रकाशः॥
    • nirvikāratvaṃ niṣkalaṅkatvaṃ nirvikalpatvaṃ samatā viśrāntir – iti pañca + guṇaḥ cit + prakāśaḥ.
    • Fără de schimbare (nirvikāratva), fără de pată (niṣkalaṅkatva), fără de schimbare/ideație (nirvikalpatva), echilibru/imparțialitate (samatā) și oprire/repaus (viśrānti) – astfel sunt cele cinci calități ale „strălucirii” (prakāśa).
  27. अहन्ताऽखण्डैश्वर्यं स्वात्मता विश्वानुभवसामर्थ्यं सर्वज्ञत्वमिति पञ्चगुणः सोऽहम्भावः। इत्याद्यपिण्डस्य पञ्चतत्त्वं पञ्चविंशतिगुणम्॥
    • ahantā – akhaṇḍa + aiśvaryaṃ sva + ātmatā viśva + anubhava + sāmarthyaṃ sarva + jñatvam – iti pañca + guṇaḥ so – aham + bhāvaḥ, ity – ādya + piṇḍasya pañca + tattvaṃ pañca + viṃśati + guṇam.
    • Starea de „eu” (ahantā), deplină suveranitate (akhaṇḍaaiśvarya), starea de „sieși” (svātmatā), capacitatea percepției directe a întregului univers (viśva-anubhava-sāmarthya) și omniștiența (sarva-jñatva) – astfel sunt cele cinci calități ale stării „acela sunt eu” (so’ham).
      Astfel sunt cele cinci categorii (tattva) cu cele 25 de calități (guṇa) ale „microcosmosului cu început” (ādya-piṇḍa).
  28. उक्तञ्च। परमानन्दः प्रबोधश्चिदुदयश्चित्प्रकाशः सोऽहंभाव इत्यन्त आद्यपिण्डो महातत्त्वगुणयुक्तः समुत्थितः॥
    • uktañ – ca, parama + ānandaḥ prabodhaś – cid + udayaś – cit + prakāśaḥ so – ahaṃ + bhāva ity – anta ādya + piṇḍo mahā + tattva + guṇa + yuktaḥ samutthitaḥ.
    • S-a mai spus: beatitudinea supremă (paramānanda), trezvia (prabodha), manifestarea conștiinței (cid-udaya), strălucirea conștiinței (cit-prakāśa) și starea de „acela sunt eu” (so’ham-bhāva) – astfel fiind [acestea], este manifestat „microcosmosului cu început” (ādya-piṇḍa) împreună cu calitățile (guṇa) marilor categorii (mahā-tattva).
  29. आद्यान्महाकाशो महाकाशान्महावायुर्महावायोर्महातेजो महातेजसो महासलिलं महासलिलान्महापृथ्वी॥
  30. अवकाशोऽच्छिद्रत्वमस्पृशत्वं नीलवर्णत्वं शब्दत्वमिति पञ्चगुण अवकाशः॥
    • avakāśo – acchidratvam – aspṛśatvaṃ nīla + varṇatvaṃ śabdatvam – iti pañca + guṇo mahākāśaḥ.
    • Spațiu (avakāśa), neîntrerupt (acchidratva), de neatins (aspṛśatva), de culoare albastră (nīla-varṇatva) și acustic (śabdatva) – astfel sunt cele cinci calități ale „marelui eter” (mahā-ākāśa).
  31. सञ्चारः सञ्चालनं स्पर्शनं शोषनं धूम्रवर्णत्वमिति पञ्चगुणो महावायुः॥
    • sañcāraḥ sañcālanaṃ sparśanaṃ śoṣanaṃ dhūmra + varṇatvam – iti pañca + guṇo mahā + vāyuḥ.
    • Mișcare (sañcāra), determină mișcarea (sañcālana), atingere (sparśana), deshidratare (śoṣana) și de culoarea fumului (dhūmra-varṇatva) – astfel sunt cele cinci calități ale „marelui aer” (maha-vāyu).
  32. दाहकत्वं पाचकत्वमुष्णत्वं प्रकाशत्वं रक्तवर्णत्वमिति पञ्चगुणं महातेजः॥
    • dāhakatvaṃ pācakatvam – uṣṇatvaṃ prakāśatvaṃ rakta + varṇatvam – iti pañca + guṇaṃ mahā + tejaḥ.
    • Calcinant (dāhakatva), coacere (pācakatva), fierbințeală (uṣṇatva), strălucire (prakāśatva) și de culoare roșie (rakta-varṇatva) – astfel sunt cele cinci calități ale „marelui foc” (mahā-tejas).
  33. महाप्रवाहः आप्यायनं द्रवो रसः श्वेतवर्णत्वमिति पञ्चगुणं सलिलम्॥
    • mahā + pravāhaḥ āpyāyanaṃ dravo rasaḥ śveta + varṇatvam – iti pañca + guṇaṃ salilam.
    • Mare curgere (mahā-pravāha), plenitudine (āpyāyana), fluiditate (drava), gust (rasa) și de culoare albă (śveta-varṇatva) – astfel sunt cele cinci calități ale „[marii] ape” (salila).
  34. स्थूलता नानाकारता काठिन्यं गन्धः पीतवर्णत्वमिति पञ्चगुणामहापृथ्वी। इति महासाकारपिण्डस्य पञ्चतत्त्वं पञ्चविंशति गुणाः॥
    • sthūlatā nānā + ākāratā kāṭhinyaṃ gandhaḥ pīta + varṇatvam – iti pañca + guṇā  mahā + pṛthvī, iti mahā + sākāra + piṇḍasya pañca + tattvaṃ pañca + viṃśati guṇāḥ.
    • Grosier (sthūlatā), felurit format (nānākāratā), soliditate (kāṭhinya), miros (gandha) și de culoare galbenă (pīta-varṇatva) – astfel sunt cele cinci calități ale „marelui pământ” (mahā-pṛthvī).
      Astfel sunt cele cinci categorii (tattva) cu cele 25 de calități ale „microcosmosului ce are o formă foarte clar definită” (mahā-sākāra-piṇḍa).
  35. स एव शिवः। शिवाद्भैरवो भैरवाच्छ्रीकण्ठः श्रीकण्ठात्सदाशिवः सदाशिवादीश्वरः ईश्वराद्रुद्रः रुद्राद्विष्णुर्विष्मोर्ब्रह्मा। इति महासाकारपिण्डस्य मूर्त्त्यष्टकम्॥
  36. तद्ब्रह्मणः सकाशादवलोकनेन नरनारीरूपः प्रकृतिपिण्डः समुत्पन्नस्तच्च पञ्चपञ्चात्मकं शरीरम्॥
    • tad + brahmaṇaḥ sakāśād – avalokanena nara + nārī + rūpaḥ prakṛti + piṇḍaḥ samutpannas – tac – ca pañca + pañca + ātmakaṃ śarīram.
    • Din starea de prezență a acestui [zeu] Brahmā, prin [simpla] privire, a părut „microcosmosul elementar/fizic” (prakṛti-piṇḍa) sub forma bărbatului și a femeii – iar acesta este un corp alcătuit din 25 [de calități].
  37. अस्थिमांसत्वङ्नाड़ीरोमाणीति पञ्चगुणा भूमिः॥
  38. लाला मूत्रं शुक्रं शोणितं स्वेद इति पञ्चगुणा आपः॥
    • lālā mūtraṃ śukraṃ śoṇitaṃ sveda iti pañca + guṇā āpaḥ.
    • Saliva (lālā), urina (mūtra), sperma (śukra), sângele (śoṇita) și transpirația (sveda) – astfel sunt cele cinci calități ale „apei” (āpas).
  39. क्षुधा तृषा निद्रा कान्तिरालस्यमिति पञ्चगुणं तेजः॥
    • kṣudhā tṛṣā nidrā kāntir – ālasyam – iti pañca + guṇaṃ tejaḥ.
    • Foame (kṣudhā), sete (tṛṣā), somn (nidrā), farmec/strălucire (kānti) și apatie (ālasya) – astfel sunt cele cinci calități ale „focului” (tejas).
  40. धावनं प्लवनं प्रसारणमाकुञ्चनं निरोधनमिति पञ्चगुणो वायुः॥
    • dhāvanaṃ plavanaṃ prasāraṇam – ākuñcanaṃ nirodhanam – iti pañca + guṇo vāyuḥ.
    • Curgere/viteză (dhāvana), zbor/înot/salt (plavana), extindere (prasāraṇa), contracție (ākuñcana) și limitare/suspendare (nirodhana) – astfel sunt cele cinci calități ale „aerului” (vāyu).
  41. रागो द्वेषो भयं लज्जा मोह इति पञ्चगुण आकाशः। इति पञ्चविंशति गुणानां भूतानां प्रकृतिपिण्डः॥
  42. मनो बुद्धिरहंकारश्चित्तं चैतन्यमित्यन्तःकरणः पञ्चकम्॥
  43. संकल्पो विकल्पो मूर्च्छा जड़ता मननमिति पञ्चगुणं मनः॥
    • saṃkalpo vikalpo mūrcchā jaḍatā mananam – iti pañca + guṇaṃ manaḥ.
    • Determinarea (saṃkalpa), indecizia/imaginația (vikalpa), leșinul (mūrcchā), apatia/stupiditatea (jaḍatā) și gândirea (manana) – astfel sunt cele cinci calități ale „minții” (manas).
  44. विवेको वैराग्यं शान्तिः संतोषः क्षमेति पञ्चगुणा बुद्धि॥
  45. अभिमानं मदीयं मम सुखं मम दुःखं ममेदमिति पञ्चगुणोऽहंकारः॥
  46. मतिर्धृतिः स्मृतिस्त्यागः स्वीकार इति पञ्चगुणं चित्तम्॥
    • matirdhṛtiḥ  smṛtis – tyāgaḥ svīkāra iti pañca + guṇaṃ cittam.
    • Înțelegerea/opinia (mati), fermitatea/rezoluția (dhṛti), amintirea (smṛti), renunțarea (tyāga) și acceptarea/aproprierea (svīkāra) – astfel sunt cele cinci calități ale „memoriei” (citta).
  47. विमर्शः शीलनं धैर्यं चिन्तनं निःस्पृहत्वमिति पञ्चगुणं चैतयमेवमन्तःकरणगुणाः॥
    • vimarśaḥ śīlanaṃ dhairyaṃ cintanaṃ niḥspṛhatvam – iti pañca + guṇaṃ caitayam – evam – antaḥ + karaṇa + guṇāḥ.
    • Examinare (vimarśa), practică repetată (śīlana), fermitate/chibzuire (dhairya), reflectare (cintana) și absența dorinței (niḥspṛhatva) – astfel sunt cele cinci calități ale „conștiinței” (caitaya).
      Astfel sunt [cele 25 de] calități (guṇa) ale instrumentelor interne (antaḥkaraṇa).
  48. सत्त्वं रजस्तमः कालो जीव इति कुलपञ्चकम्॥
  49. दया धर्मः क्रिया भक्तिः श्रद्धेति पञ्चगुणं सत्त्वम्॥
  50. दानं भोगः शृङ्गारो वस्तुग्रहणं स्वार्थसंग्रहणमिति पञ्चगुणं रजः॥
    • dānaṃ bhogaḥ śṛṅgāro vastu + grahaṇaṃ svārtha + saṃgrahaṇam – iti pañca + guṇaṃ rajaḥ.
    • Dărnicia (dāna), desfătarea (bhoga), senzualitatea/sexualitatea (śṛṅgāra), aproprierea (vastu-grahaṇa) și dobândirea propriului interes/scop (svārtha-saṃgrahaṇa) – astfel sunt cele cinci calități ale „pasiunii” (rajas).
  51. विवादः कलहः शोको बन्धो वञ्चनमिति पञ्चगुणं तमः॥
    • vivādaḥ kalahaḥ śoko bandho vañcanam – iti pañca + guṇaṃ tamaḥ.
    • Disputa (vivāda), cearta/violența (kalaha), suferința/durerea (śoka), constrângerea/legarea (bandha) și înșelăciunea (vañcana) – astfel sunt cele cinci calități ale „ignoranței” (tamas).
  52. कलना कल्पना भ्रान्तिः प्रमादोऽनर्थ इति पञ्चगुणः कालः॥
    • kalanā kalpanā bhrāntiḥ pramādo – anartha iti pañca + guṇaḥ kālaḥ.
    • Percepția (kalanā), construcția mentală/imaginarul (kalpanā), confuzia/eroarea (bhrānti), alienațiea/neglijența (pramāda) și fără sens/nefericire (anartha) – astfel sunt cele cinci calități ale „timpului ” (kāla).
  53. जाग्रत्स्वप्नः सुषुप्तिस्तुरीया तुर्यातीतमिति पञ्चावस्थागुणो जीवः॥
    • jāgrat – svapnaḥ suṣuptis – turīyā turyātītam – iti pañca + avasthā + guṇo jīvaḥ.
    • Trezia (jāgrat), somnul cu vise (svapna), somnul profund (suṣupti), „cea de-a patra stare” (turīyā) și „dincolo de cea de-a patra stare” (turyātīta) – astfel sunt cele cinci calități ale stăriilor „sufletului individual” (jīva).
  54. इच्छा क्रिया माया प्रकृतिर्वागिति व्यक्तशक्तिपञ्चकम्॥
  55. उन्मादो वासना वाञ्छा चिन्ता चेष्टेति पञ्चगुणेच्छा॥
    • unmādo vāsanā vāñchā cintā ceṣṭā – iti pañca + guṇa + icchā.
    • Pasiune smintitoare (unmāda), impregnarea subconștientă/memoria (vāsanā), tânjirea (vāñchā), gândire/anxietate (cintā) și strădanie/efort (ceṣṭā) – astfel sunt cele cinci calități ale „dorinței/voinței” (icchā).
  56. स्मरणमुद्योगः कार्यं निश्चयः स्वकुलाचार इति पञ्चगुणा क्रिया॥
    • smaraṇam – udyogaḥ kāryaṃ niścayaḥ sva + kula + ācāra iti pañca + guṇā kriyā.
    • Amintirea (smaraṇa), perseverența (udyoga), activitatea (kārya), certitudinea/convingerea (niścaya) și conduita în acord cu propria „familie”  (svakulācāra) – astfel sunt cele cinci calități ale „acțiunii” (kriyā).
  57. मदो मात्सर्यं दम्भः कृत्रिमत्वमसत्यमिति पञ्चगुणा माया॥
    • mado mātsaryaṃ dambhaḥ kṛtrimatvam – asatyam – iti pañca + guṇā māyā.
    • Aroganța/înnebunirea (mada), gelozia/invidia (mātsarya), ipocrizia/înșelăciunea (dambha), artificialitatea/falsitatea (kṛtrimatva) și irealul/ne-adevărul (asatya) – astfel sunt cele cinci calități ale „iluziei” (māyā).
  58. आशा तृष्णा स्पृहाकाङ्क्षा मिथ्येति पञ्चगुणा प्रकृतिः॥
    • āśā tṛṣṇā spṛhā – ākāṅkṣā mithyā – iti pañca + guṇā prakṛtiḥ.
    • Speranța/așteptarea (āśā), lăcomia/aviditatea (tṛṣṇā), lăcomia/dorința intensă (spṛhā), dorința/ambiția (ākāṅkṣā) și falsitatea/incorectitudinea (mithyā) – astfel sunt cele cinci calități ale „naturii” (prakṛti).
  59. परा पश्यन्ती मध्यमा वैखरी मातृकेति पञ्चगुणा वाक्। इति व्यक्तशक्तिपञ्चविंशतिगुणाः॥
  60. कर्म कामश्चन्द्रः सूर्योऽग्निरिति प्रत्यक्षकरणपञ्चकम्॥
  61. शुभमशुभं यशोऽपकीर्तिरदृष्टफलसाधनमिति पञ्चगुणं कर्म॥
  62. रतिः प्रीतिः क्रीडा कामनाऽऽतुरतेति पञ्चगुणः कामः॥
    • ratiḥ prītiḥ krīḍā kāmanā āturatā – iti pañca + guṇaḥ kāmaḥ.
    • Plăcerea trupească (rati), afectivitatea/îndrăgostirea (prīti), jocul amoros (krīḍā), pofta trupească (kāmanā) și chinuit de dorință (āturatā) – astfel sunt cele cinci calități ale „dorinței” (kāma).
  63. उल्लोला कल्लोलिनी उच्चलन्ती उन्मादिनी तरङ्गिणी शोषिणी अलम्पटा प्रवृत्ति लहरी लोला लेलिहाना प्रसरन्ती प्रवाहा सौम्या प्रसन्ना प्लवन्ती। एवं चन्द्रस्य षोडशकलाः। सप्तदशी कला निवृत्तिः। साऽमृतकला॥
    • ullolā kallolinī uccalantī unmādinī taraṅgiṇī śoṣiṇī alampaṭā pravṛtti laharī lolā lelihānā prasarantī pravāhā saumyā prasannā plavantī, evaṃ candrasya ṣoḍaśa + kalāḥ, sapta + daśī kalā nivṛttiḥ, sā – amṛta + kalā.
    • „Agitată” (ullolā), „clocotitoare” (kallolinī), „izvorâtoare” (uccalantī), „înnebunitoare” (unmādinī), „unduitoare/nestatornică” (taraṅgiṇī), „secătoare” (śoṣiṇī), „castă/virtuoasă” (alampaṭā), „manifestare/predispoziție” (pravṛtti), „talaz” (laharī), „agitată/nestatornică” (lolā), „scoate limba” (lelihānā), „extindere/expansiune” (prasarantī), „curgere continuă” (pravāhā), „răcoritoare/blândă” (saumyā), „prielnică/agreabilă” (prasannā) și „săltătoare/îmbăietoare” (plavantī) – astfel sunt cele 16 părți (kalā) ale lunii (candra); „suspendare/inactivitate” (nivṛtti) este a 17-a parte (kalā), această parte fiind nectarul (amṛta).
      • cele 17 părți/forme ale lunii (candra) sunt caracteristici ale sucului/extractului din planta soma; traducerea lor nu este încă pe deplin satisfăcătoare…
  64. तापिनी ग्रासिका उग्रा आकुञ्चनी शोषिणी प्रबोधिनी स्मरा आकर्षिणी तुष्टिवर्द्धिनी ऊर्मीरेखा किरणवती प्रभावतीति द्वादशकला सूर्यस्य। त्रयोदशी स्वप्रकाशता निजकला॥
    • tāpinī grāsikā ugrā ākuñcanī śoṣiṇī prabodhinī smarā ākarṣiṇī tuṣṭi + varddhinī ūrmīrekhā kiraṇavatī prabhāvatī – iti dvā + daśa + kalā sūryasya, trayo + daśī svaprakāśatā nija + kalā.
    • „Ardentă” (tāpinī), „devoratoare” (grāsikā), „feroce/impetuoasă” (ugrā), „contractantă” (ākuñcanī), „secătoare” (śoṣiṇī), „trezitoare” (prabodhinī), „amintire/memorie” (smarā), „atrăgătoare” (ākarṣiṇī), „atot-satisfăcătoare” (tuṣṭi-varddhinī), „linia valului” (ūrmī-rekhā), „radiantă” (kiraṇavatī) și „strălucitoare/radiantă” (prabhāvatī) – astfel sunt cele 12 părți (kalā) ale soarelui (sūrya); „de sine luminos/independent” (svaprakāśatā) este a 13-a proprie parte (kalā).
  65. दीपका राजिका ज्वलनी विस्फुलिङ्गिनी प्रचण्डा पाचिका रौद्री दाहिका रागिणी शिखावती इत्यग्नेर्दश कला:। एकादशी कला ज्योतिः। इति प्रत्यक्षकरणगुणकलासमूहः॥
    • dīpakā rājikā jvalanī visphuliṅginī pracaṇḍā pācikā raudrī dāhikā rāgiṇī śikhāvatī ity – agner – daśa kalāḥ, ekā + daśī kalā jyotiḥ, iti pratyakṣa + karaṇa + guṇa + kalā + samūhaḥ.
    • „Inflamatoare/iluminatoare” (dīpakā), „strălucitoare” (rājikā), „arzătoare/înflăcărată” (jvalanī), „scânteietoare” (visphuliṅginī), „ardentă/furioasă” (pracaṇḍā), „cea care coace/digestivă” (pācikā), „violentă/feroce” (raudrī), „incendiatoare/inflamatoare” (dāhikā), „pasională/înroșită” (rāgiṇī) și „înflăcărată” (śikhāvatī) – astfel sunt cele 10 părți (kalā) ale focului (agni); „lumina/strălucirea” (jyotis) este a 11-a parte (kalā).
      Astfel este totalitatea părților (kalā) calităților (guṇa) instrumentului (karaṇa) percepției directe (pratyakṣa).
  66. अथ नाडीनां दश द्वाराणि। इडा पिङ्गला च नासाद्वरयोर्वहतः। गान्धारी हस्तिजिह्विका च चक्षुर्द्वारयोर्वहतः। पूषा यशस्विनी च कर्णद्वारयोवहतः। अलम्बुषा आनने वहति। कुहूर्गुदाद्वारे वहति। शंखिनी लिङ्गद्वारे वहति। सुषुम्णा मध्यदेशे वहति। सा दण्डामार्गेण ब्रह्मरन्ध्रपर्यन्तं वहति। एवं दशनाड्यो दशद्वारेषु वहन्ति। अन्याः सर्वनाड्यो रोमकूपेषु वहति॥
    • atha nāḍīnāṃ daśa dvārāṇi, iḍā piṅgalā ca nāsā + dvarayor – vahataḥ, gāndhārī hasti + jihvikā ca cakṣur + dvārayor – vahataḥ, pūṣā yaśasvinī ca karṇa + dvārayor – vahataḥ, alambuṣā ānane vahati, kuhūrgudā + dvāre vahati, śaṃkhinī liṅga + dvāre vahati, suṣumṇā madhya + deśe vahati, sā daṇḍā + mārgeṇa brahma + randhra + paryantaṃ vahati, evaṃ daśa + nāḍyo daśa + dvāreṣu vahanti, anyāḥ sarva + nāḍyo roma + kūpeṣu vahati.
    • Acum  despre cele zece porți/aperturi ale traseelor psiho-energetice (nāḍī):
      1. „Cea răcoritoare” (iḍā) și „cea ardentă” (piṅgalā) se întind până la cele două aperturi ale nasului (nāsā).
      2. „Cea înmiresmată” (gāndhārī) și „limba elefantului” (hasti-jihvikā) se întind până la cele două aperturi ale ochilor (cakṣus).
      3. „Cea hrănitoare” (pūṣā) și „cea strălucitoare” (yaśasvinī) se întind până la cele două aperturi ale urechilor (karṇa).
      4. „Limita” (alambuṣā) se întinde până la [apertura] gurii (ānana).
      5. „Luna nouă” (kuhū) se întinde până la apertura intestinului/anusului (gudā).
      6. „Scoica” (śaṃkhinī) se întinde până la apertura penisului (liṅga).
      7. „Cea milostivă” (suṣumṇā) se întinde prin zona de mijloc [a trupului]. Aceasta se întinde prin coloana vertebrală (daṇḍā-mārga) până în „apertura lui Brahmā” (brahma-randhra).
        Astel se întind cele 10 trasee psiho-energetice (nāḍī) până în cele 10 aperturi (dvāra).
        Toate celelalte trasee psiho-energetice (nāḍī) se întind până în porii pielii (roma-kūpa).
  67. अथ दशवायवः। हृदये प्राणवायुरुच्छ्वासनिःश्वासकारको हकारसकारात्मकश्च। गुदे त्वपानवायू रेचककुम्भकपूरकश्च।नाभौ समानवायुर्दीपकः पाचकश्च। कण्थे व्यानवायुः शोषणाप्यायनकारकश्च। तालौ उदानवायुः ग्रसनवमनजल्पकारकश्च। नागवायुः सर्वाङ्गव्यापकः मोचकश्चालकश्च। कूर्मवायुः चक्षुषोरुन्मेषकारकश्च। कृकलः उद्गारकः क्षुत्कारकश्च। देवदत्तो मुखविजृम्भकः। धनञ्जयो नादघोषकः। इति दशवाय्ववलोकनेन पिण्डोत्पत्तिर्नरनारीरूपः॥
    • atha daśa + vāyavaḥ, hṛdaye prāṇa + vāyur – ucchvāsa + niḥśvāsa + kārako ha + kāra + sa + kāra + ātmakaś – ca, gude tv – apāna + vāyū recaka + kumbhaka + pūrakaś – ca, nābhau samāna + vāyur – dīpakaḥ pācakaś – ca, kaṇṭhe vyāna + vāyuḥ śoṣaṇa + āpyāyana + kārakaś – ca, tālau udāna + vāyuḥ grasana + vamana + jalpa + kārakaś – ca, nāga + vāyuḥ sarva + aṅga + vyāpakaḥ mocakaś – cālakaś – ca, kūrma + vāyuḥ cakṣuṣor – unmeṣa + kārakaś – ca, kṛkalaḥ udgārakaḥ kṣut + kārakaś – ca, devadatto mukha + vijṛmbhakaḥ, dhanañjayo nāda + ghoṣakaḥ, iti daśa + vāyv + avalokanena piṇḍa + utpattir – nara + nārī + rūpaḥ.
    • Acum despre cele 10 sufluri (vāyu):
      1. „Suflul care iese” (prāṇa) aflat în interior/inimă (hṛdaya) produce expirul (ucchvāsa) și inspirul (niḥśvāsa) care sunt de natura sunetelor HA și SA.
      2. „Suflul descendent” (apāna) aflat în anus (guda) [produce] expirul (recaka), apneea (kumbhaka) și expirul (pūraka).
      3. „Suflul echidistant” (samāna) aflat în buric (nābhi) [produce] strălucirea [trupului] (dīpaka) și digestia (pācaka).
      4. „Suflul răspândit” (vyāna) aflat în gât (kaṇṭha) produce deshidratarea (śoṣaṇa) și sațierea (āpyāyana).
      5. „Suflul ascendent” (udāna) aflat în cerul gurii (tālu) produce înghițirea (grasana), vomitarea (vamana) și vorbirea (jalpa).
      6. „Șarpele” (nāga) ce pătrunde în toate membrele [produce] izbăvire (mocaka) și mișcare/spasm (cālaka).
      7. „Țestoasa” (kūrma) produce deschiderea/clipirea (unmeṣa) ochilor.
      8. „Potârnichea” (kṛkala) produce eructarea/scuiparea (udgāraka) și strănutul/foamea (kṣut).
      9. „Dăruit de zei” (devadatta) [produce] căscarea/deschiderea gurii.
      10. „Cuceritorul bogățiilor” (dhanañjaya) produce sunetul [intern] (nāda).
    • Astfel, prin observarea/manifestarea celor zece sufluri (vāyu), a apărut microcosmosul (piṇḍa) sub forma bărbatului și a femeii.
  68. अथ गर्भोत्थपिण्डोत्पत्तिर्नरनारीसंयोगे ऋतुकाले। रजोबिन्दुसंयोगे जीवः प्रथमदिने कललं भवति। सप्तरात्रेण बुद्बुदाकारो भवति। अर्धमासेन गोलाकारो भवति। मासमात्रेण कठिनो भवति। मासद्वयेन शिरो भवति। तृतीये मासि हस्तपादादिकं भवति। चर्तुर्थे मासि चक्षुःकर्णादिनासिकामुखमेढ्रगुदं भवति। पञ्चमे मासि पृष्ठोदरं भवति। षष्ठे मासि नखकेशादिकं भवति। सप्तमे मासि सर्वचेतनायुक्तो भवति। अष्टमे मासि सर्वलक्षणसंयुक्तो भवति। नवमे  मासि सत्यज्ञानसंयुक्तो भवति। दशमे मासि योनिसंस्पर्शादज्ञानी बालको भवति॥
    • atha garbha + uttha + piṇḍa + utpattir – nara + nārī + saṃyoge ṛtu + kāle, rajo + bindu + saṃyoge jīvaḥ prathama + dine kalalaṃ bhavati, sapta + rātreṇa budbuda + ākāro bhavati, ardha + māsena gola + ākāro bhavati, māsa + mātreṇa kaṭhino bhavati, māsa + dvayena śiro bhavati, tṛtīye māsi hasta + pāda + ādikaṃ bhavati, carturthe māsi cakṣuḥ + karṇa + ādi + nāsikā + mukha + meḍhra + gudaṃ bhavati, pañcame māsi pṛṣṭha + udaraṃ bhavati, ṣaṣṭhe māsi nakha + keśa + ādikaṃ bhavati, saptame māsi sarva + cetanā + yukto bhavati, aṣṭame māsi sarva + lakṣaṇa + saṃyukto bhavati, navame  māsi satya + jñāna + saṃyukto bhavati, daśame māsi yoni + saṃsparśād – ajñānī bālako bhavati.
    • Acum despre manifestarea microcosmosului (piṇḍa) care apare din embrion (garbha) atunci când se împreunează bărbatul cu femeia la timpul potrivit (ṛtu). Atunci când se împreunează menstrua (rajas) și picătura/sperma (bindu) făptura (jīva) se dezvoltă:
      • în prima zi ca embrion [foarte mic] (kalala);
      • în a șaptea noapte se dezvoltă sub forma unei bule (budbuda);
      • într-o jumătate de lună se dezvoltă sub formă globulară/sferică (gola);
      • într-o lună devine tare (kaṭhina);
      • în două luni apare capul (śiras);
      • în trei luni apar mâinile (hasta), picioarele (pāda) etc.
      • în patru luni apar ochii (cakṣus), urechile (karṇa), nasul (nāsikā), gura (mukha), penisul (meḍhra), anusul (guda) etc.
      • în cinci luni apare spatele (pṛṣṭha) și burta (udara).
      • în șase luni apar unghiile (nakha), părul (keśa) etc.
      • în șapte luni apare unirea cu deplina conștiență (cetanā).
      • în opt luni devine înzestrat cu toate caracteristicile.
      • în nouă luni devine înzestrat cu adevărata cunoaștere (satya-jñāna).
      • în a zecea lună, din cauza deplinului contact cu vaginul (yoni), devine un copil necunoscător/ignorant (ajñānin).
  69. शुक्राधिक्ये पुरुषः। रक्ताधिक्ये कन्यका। समशुक्ररक्ताभ्यां नपुंसकः। परस्परस्त्रीपुरुषचिन्ताव्याकुलत्वादन्धः कुब्जो वामनः पङ्गुरङ्गहीनश्च भवति॥
    • śukra + ādhikye puruṣaḥ, rakta + ādhikye kanyakā, sama + śukra + raktābhyāṃ napuṃsakaḥ, paraspara + strī + puruṣa + cintā + vyākulatvād – andhaḥ kubjo vāmanaḥ paṅgur – aṅga + hīnaś – ca bhavati, 
    • Atunci când sperma (śukra) este precumpănitoare [copilul] este băiat (puruṣa); atunci când sângele/menstrua (rakta) este precumpănitoare [copilul] este fată (kanyakā); atunci când sperma (śukra) și sângele/menstrua (rakta) sunt egale [copilul] este eunuc/hermafrodit (napuṃsaka). De asemenea, dacă sunt copleșiți de gânduri/anxietate (cintā), femeia (strī) sau/și bărbatul (puruṣa) [copilul] este orb (andha), ghebos/strâmb (kubja), pitic (vāmana), șchiop/schilod (paṅgu) sau mutilat (aṅga-hīna).
  70. परस्परं रतिकालेऽङ्गनिपीडनकरणगुणैः शुक्रं द्विस्त्रिवारं पतति। येन द्वितीयो बालको भवति॥
    • parasparaṃ rati + kāleaṅga + nipīḍana + karaṇa + guṇaiḥ śukro dvis + tri + vāraṃ patati, yena dvitīyo bālako bhavati.
    • De asemenea, dacă sperma „cade” de două-trei ori în timpul unirii sexuale (rati), din cauza presării membrelor, prin aceasta al doilea copil apare.
  71. सार्द्धपलत्रयं शुक्रं विंशतिपलं रक्तं द्वादशपलं मेदः दशपलं मज्जा शतपलं मांसं दशपलं पित्तं विंशतिपलं श्लेष्मा तद्वद्वातः स्यात्। षष्ट्यधिकशतत्रयमस्थिन्यस्थिमात्रः सन्धयः। सार्द्धकोटिरोमाणि। पितृमातृवीर्यं भवति। वातपित्तश्लेष्मधातुत्रयं दशधातुमयं शरीरम्। इति गर्भोत्थपिण्डोत्पत्तिः॥
    • sārddha + pala + trayaṃ śukraṃ viṃśati + palaṃ raktaṃ dvā + daśa + palaṃ medaḥ daśa + palaṃ majjā śata + palaṃ māṃsaṃ daśa + palaṃ pittaṃ viṃśati + palaṃ śleṣmā tadvad – vātaḥ syāt, ṣaṣṭy + adhika + śata + trayam – asthīny – asthi + mātraḥ sandhayaḥ, sārddha + traya + koṭi + romāṇi, pitṛ + mātṛ + vīryaṃ bhavati, vāta + pitta + śleṣma + dhātu + trayaṃ daśa + dhātu + mayaṃ śarīram, iti garbha + uttha + piṇḍa + utpattiḥ.
      1. pala – sperma (śukra);
      2. 20 pala – sângele/menstra (rakta);
      3. 12 pala – grăsimea (medas);
      4. 10 pala – măduva (majjā);
      5. 100 pala – carnea (māṃsa);
      6. 10 pala – bila (pitta);
      7. 20 pala – flegma (śleṣman);
      8. tot atât (i.e. 20 pala) este și vântul (vāta);
      9. 360 de oase (asthan);
      10. încheieturile (sandhi) sunt tot atât de multe precum oasele (asthi);
      11. koṭi (35.000.000) de fire de păr (roman);
    • Astfel este [manifestată] vigoarea (vīrya) tatălui (pitṛ) și a mamei (mātṛ). Corpul (śarīra) este alcătuit din 10 părți constituente (dhātu), trei părți constituente fiind vântul (vāta), bila (pitta) și flegma (śleṣman).
      Astfel a fost manifestarea microcosmosului (piṇḍa) care apare din embrion (garbha).

इति शिवगोरक्षविरचितसिद्धसिद्धान्तपद्धतौ प्रथमोपदेशः॥
iti śiva + gorakṣa + viracita + siddha + siddhānta + paddhatau prathama + upadeśaḥ.


द्वितीयोपदेशः
dvitīyopadeśaḥ

  1. अत पिण्डविचारः कथ्यते। पिण्डे नवचक्राणि। आधारे ब्रह्मचक्रं त्रिधावर्तं भगमण्डलाकारम्। तत्र मूलकन्दः। तत्र शक्तिं पावकाकारां ध्यायेत्। तत्रैव कामरूपपीठं सर्वकामफलप्रदं भवति॥
    • ata piṇḍa + vicāraḥ kathyate, piṇḍe nava + cakrāṇi, ādhāre brahma + cakraṃ tri + dhā + āvartaṃ bhaga + maṇḍala + ākāram, tatra mūla + kandaḥ, tatra śaktiṃ pāvaka + ākārāṃ dhyāyet, tatra – eva kāma + rūpa + pīṭhaṃ sarva + kāma + phala + pradaṃ bhavati.
    • Acum este descrisă examinarea microcosmosului (piṇḍa). În microcosmos (piṇḍa) există 9 vortexuri (cakra) [psiho-energetici]. În suportul (ādhāra) [rădăcinii (mūla)] se află vortexul lui Brahmā (brahma-cakra) sub o formă circulară asemenea unei vulve (bhaga-maṇḍala) cu trei încolăciri/înfășurări (āvarta). Acolo se află nodul-rădăcină (mūla-kanda). Acolo trebuie să mediteze asupra „puterii” (śakti) sub forma unui foc (pāvaka). Acolo se află piedestalul Kāmarūpa-ei, dăruitoarea fructelor tuturor dorințelor (kāma).
  2. द्वितीयं स्वाधिष्ठानचक्रम् तन्मध्ये पश्चिमाभिमुखलिङ्गं प्रवालाङ्कुरसदृशं ध्यायेत् तत्रैवोड्याणपीठं जगदाकर्षणं भवति॥
    • dvitīyaṃ svādhiṣṭhāna + cakram, tan + madhye paścima + abhimukha + liṅgaṃ pravāla + aṅkura + sadṛśaṃ dhyāyet, tatra – eva – uḍyāṇa + pīṭhaṃ jagad + ākarṣaṇaṃ bhavati.
    • Al doilea este vortexul (cakra) „propriului loc” (svādhiṣṭhāna). Acolo trebuie să mediteze asupra unui liṅga orientat cu fața spre spate/vest (paścima), asemănător unui lăstar/mugure de coral (pravāla). Acolo se află piedestalul Uḍyāṇa-ei, cea care determină atracția lumii (jagat).
  3. तृतीयं नाभिचक्रं पञ्चावर्तं सर्पवत्कुण्डलाकारम् तन्मध्ये कुण्डलिनीं शक्तिं बालार्ककोटिसदृशीं ध्यायेत्। सा मध्याशक्तिः सर्वसिद्धिदा भवति॥
    • tṛtīyaṃ nābhi + cakraṃ pañca + āvartaṃ sarpavat + kuṇḍala + ākāram, tan + madhye kuṇḍalinīṃ śaktiṃ bāla + arka + koṭi + sadṛśīṃ dhyāyet, sā madhyā + śaktiḥ sarva + siddhi + dā bhavati.
    • Al treilea este vortexul (cakra) din [zona] buricului (nābhi), sub formă circulară (kuṇḍala) asemenea unui șarpe încolăcit de cinci ori. În mijlocul acestuia trebuie să mediteze asupra puterii (śakti) kuṇḍalinī, ca fiind asemănătoare cu zece milioane de sori la răsărit. Aceasta este puterea (śakti) intermediară, cea care dăruiește întreaga desăvârșire (siddhi).
      • „întreaga desăvârșire (siddhi)” – var. „toate capacitățile paranormale”.
  4. चतुर्थं हृदयाधारमष्टदलकमलमधोमुखं तन्मध्ये कर्णिकायां लिङ्गाकारां ज्योतिरूपां ध्यायेत्। सैव हंसकला सर्वेन्द्रियाणि वश्यानि भवन्ति॥
    • caturthaṃ hṛdaya + ādhāram – aṣṭa + dala + kamalam – adho + mukhaṃ tan + madhye karṇikāyāṃ liṅga + ākārāṃ jyoti + rūpāṃ dhyāyet, sā – eva haṃsa + kalā sarva + indriyāṇi vaśyāni bhavanti.
    • Al patrulea este suportul din [zona] inimii (hṛdaya),
  5. पञ्चमं कण्ठचक्रं चतुरङ्गुलं तत्र वाम इदा चन्द्रनाडी दक्षिणे पिङ्गला सूर्यनाडी तन्मध्ये सुषुम्णा ध्यायेत्सैवानाहतकलाऽनाहतसिद्धिर्भवति॥
  6. षष्ठं तालुचक्रं तत्रामृतधाराप्रवाहः घण्टिकालिङ्गमूलरन्ध्रराजदन्तं शंखिनीविवरं दशमद्वारं तत्र शून्यं  धयायेच्चित्तलयो भवति॥
    • ṣaṣṭhaṃ tālu + cakraṃ tatra – amṛta + dhārāpravāhaḥ ghaṇṭikā + liṅga + mūla + randhra + rāja + dantaṃ śaṃkhinīvivaraṃ daśama + dvāraṃ tatra śūnyaṃ  dhayāyec – citta + layo bhavati.
  7. सप्तमं भ्रूचक्रं मध्यमंगुष्ठमात्रं ज्ञाननेत्रं दीपशिखाकारं ध्यायेद्वाचां सिद्धिर्भवति॥
    • saptamaṃ bhrū + cakraṃ madhyamaṃguṣṭha + mātraṃ jñāna + netraṃ dīpa + śikhākāraṃ dhyāyed – vācāṃ siddhir – bhavati.
  8. अष्टमं ब्रह्मरन्ध्रं निर्वणचक्रं सूचिकाग्रभेद्यं धूमशिखाकारं ध्यायेत्तत्र जालन्धरपीठं मोक्षप्रदं भवति॥
    • aṣṭamaṃ brahma + randhraṃ nirvaṇa + cakraṃ sūcikāgra + bhedyaṃ dhūma + śikhākāraṃ dhyāyet – tatra jālandhara + pīṭhaṃ mokṣa + pradaṃ bhavati.
  9. नवममाकाशचक्रं षोडशदलकमलमूर्ध्वमुखं तन्मध्ये कर्णिकायां त्रिकूटाकारां तदूर्ध्वशक्तिं तां परमशून्यां ध्यायेत्तत्रैव पूर्णगिरिपीठं सर्वेच्छसिद्धिर्भवति। इति नवचक्रस्य विचारः॥
    • navamam – ākāśa + cakraṃ ṣoḍaśa + dala + kamalam – ūrdhva + mukhaṃ tan + madhye karṇikāyāṃ tri + kūṭākārāṃ tad – ūrdhva + śaktiṃ tāṃ parama + śūnyāṃ dhyāyet – tatra – eva pūrṇa + giri + pīṭhaṃ sarva + iccha +