Skip to content

Tattva-samāsa-sūtra

Kindle

– Pañcaśikha –

  1. अष्टौ प्रकृतयः॥
  2. षोडश विकाराः॥
    • ṣoḍaśa vikārāḥ.
    • Șaisprezece sunt cele derivate (vikāra).
  3. पुरुषः॥
  4. त्रैगुण्यम्॥
    • trai + guṇyam.
    • Înzestrată cu întreita tendință (guṇa) [este prakr̥ti].
  5. सञ्चरः॥
    • sañcaraḥ.
    • Manifestare/emanare.
  6. प्रतिसञ्चरः॥
    • pratisañcaraḥ.
    • Reabsorbție.
      • Reabsorbția în avyakta, în ordine inversă manifestării, a categoriilor (tattva) – 7 + 16.
  7. अध्यात्ममधिभूतमधिदैवतं च॥
  8. पञ्चाभिबुद्धयः॥
    • pañca + abhibuddhayaḥ.
    • Cinci sunt funcțiile intelectului (buddhi).
      • Determinarea (adhyavasāya/abhibuddhi), egocentrismul (abhimāna/abhimati), dorința (icchā), necesitatea înfăptuirii (kartavyatā) și înfăptuirea (kriyā) cu ajutorul forțelor (indriya).
      • Sau: cunoașterea corectă (pramāṇa), cea contrară (viparyaya), constructul mental (vikalpa), somnul profund (nidrā) și memoria (smr̥ti).
  9. पञ्चकर्मयोनयः॥
    • pañca + karma + yonayaḥ.
    • Cinci sunt cauzele generative (yoni) ale acțiunii (karman).
      • Hotărârea (dhr̥ti), credința (śraddhā), starea de bine (sukha), dorința cunoașterii (vividhiṣā) și absența dorinței cunoașterii (avividhiṣā).
  10. पञ्चवायवः॥
  11. पञ्चकर्मात्मानः॥
    • pañca + karma + ātmānaḥ.
    • Cinci [moduri de] sine (ātman) în acțiune (karman).
      • vaikārika – agentul acțiunii pure;
      • taijasa – agentul acțiunii impure;
      • bhūtādi – agentul acțiunii confuze (mūḍha);
      • sānumāna – agentul acțiunii confuze pure;
      • niranumāna – agentul acțiunii confuze impure.
  12. पञ्चपर्वाऽविद्या॥
    • pañca + parvā – avidyā.
    • Cinci feluri de ignoranță (avidyā).
      • Obscuritatea (tamas) este de 8 feluri, confuzia (moha) este de 8 feluri, marea confuzie (mahāmoha) este de 10 feluri, întunecimea (tāmisra) este de 18 feluri și totala întunecime a spiritului (andhatāmisra).
      • Ignoranța (avidyā/viparyaya), starea de sunt (asmitā), atracția (rāga), repulsia (dveṣa) & agățarea de viață (abhiniveśa).
  13. अष्टाविंशतिधाऽशक्तिः॥
    • aṣṭāviṁśati + dhā – aśaktiḥ.
    • Douăzeci și opt de feluri de incapacități (aśakti).
      • 11 ale instrumentelor (indriya): urechea – surzenia, pielea – lepra, ochiul – orbirea, limba – insensibilitatea, nasul – absența mirosului, gura – muțenia, mâinile – infirmitatea, picioarele – șchiopătarea, organul sexual – impotența, organul excretor – constipația, mintea – nebunia;
      • 17 ale intelectului (buddhi) reprezintă opusul celor 9 mulțumiri (tuṣṭi) și 8 desăvârșiri (siddhi) descrise mai jos.
  14. नवधा तुष्टिः॥
    • nava + dhā tuṣṭiḥ.
    • Nouă feluri de mulțumiri (tuṣṭi).
      • 4 interne (ādhyātmika):
        • apă (ambhas) – mulțumirea în credința că natura (prakr̥ti) este sinele suprem (paramātman);
        • apă curgătoare (salilā) – mulțumirea în credința că intelectul (buddhi) este sinele suprem (paramātman);
        • șuvoi rapid de apă (ogha) – mulțumirea în credința că egoul (ahaṁkāra) este sinele suprem (paramātman);
        • ploaie (vr̥ṣṭi) – mulțumirea în credința că elementele subtile (tanmātra) sunt sinele suprem (paramātman);
      • 5 externe (bāhya) provin din renunțarea la cele obecte ale simțurilor începând cu sunetul (śabda) etc.
  15. अष्टधा सिद्धिः॥
    • aṣṭa + dhā siddhiḥ.
    • Opt feluri de desăvârșiri (siddhi).
      • Raționamentul/argumentarea (ūha) – cunoașterea este dobândită prin sine, mărturia (śabda), studiul (adhyayana), trei distrugători ai suferinței (duḥkha), dobândirea celor apropiați sufletește (suhr̥d) și caritatea (dāna).
  16. दशधा मूलिकार्थाः॥
    • daśa + dhā mūlika + arthāḥ.
    • Zece feluri de scopuri (artha) fundamentale.
      • existența (astitva), singularitatea (ekatva), utilitatea (arthavattva), întru scopul altuia (parārthatva), distincția (anyatva), inactivitatea (nivr̥tti), yoga, viyoga, pluralitatea oamenilor (pums), existența corpului după încetarea manifestării psihicului (śarīrasya sthitiḥ  śeṣa + vr̥ttiś – ca).
  17. अनुग्रहसर्गः॥
    • anugraha + sargaḥ.
    • Manifestarea din/prin grație (anugraha).
  18. चतुर्दशविधो भूतसर्गः॥
    • catur + daśa + vidho bhūta + sargaḥ.
    • Paisprezece feluri de manifestări ale ființelor (bhūta).
      • 8 divin (deva): (daiva), demonii carnivori (paiśaca), demonii (rākṣasa), spiritele naturii (yākṣa), (gāndharva), (aindra), (prājāpatya) & (brāhma); 
      • 5 animal (tiryagyoni): domestice (paśu), înaripate/păsări (pakṣi), sălbatice/antilope (mr̥ga), târâtoare/reptile (sarīsr̥pa) & cele fixe/plantele (sthāvara);
      • 1 uman (mānuṣya);
  19. त्रिविधो धातुसर्गः॥
    • tri + vidho dhātu + sargaḥ.
    • Trei feluri de manifestări fundamentale (dhātu).
      • divin (deva), uman (mānuṣya) & animal (tiryagyoni).
  20. त्रिविधो बन्धः॥
    • tri + vidho bandhaḥ.
    • De trei feluri este încătușarea (bandha).
      • prin natură (prakr̥ti): al celor dizolvați în natură (prakr̥tilaya) care consideră oricare dintre cele 8 prakr̥ti ca fiind supremul;
      • prin modificările (vaikārika) naturii: al celor mundani (laukika) care sunt robii modificărilor naturii (i.e. supuși simțurilor);
      • prin ofrande (dakṣiṇā): al celor casnici (gr̥hastha), novici (brahmacāri), cerșetori (bhikṣu) ori pustnici (vaikhānasa) care oferă din vanitate daruri brahmanilor.
  21. त्रिविधो मोक्षः॥
    • tri + vidho mokṣaḥ.
    • De trei feluri este mântuirea (mokṣa).
      • prin cunoaștere (jñāna), prin distrugerea pasiunii (rāga) & prin distrugerea totală (kr̥tsna).
  22. त्रिविधं प्रमाणम्॥
    • tri + vidhaṁ pramāṇam.
    • De trei feluri este cunoașterea corectă (pramāṇa).
      • prin percepție (dr̥ṣṭa/pratyakṣa): atunci când cele cinci obiecte ale simțurilor (sunet, atin­ge­re, formă/culoare, gust & miros) sunt percepute de către simțuri;
      • prin inferență (anumāna): atunci când semnul (liṅga) este perceput și poate fi cauza (norul pre­ves­teș­te ploaia), concomitența (păsările de apă demonstrează prezența apei) și efectul (fumul cer­ti­fi­că prezența focului);
      • prin mărturie (āptavacana/āgama): atunci când cunoașterea nu poate fi determinată prin per­cep­ție directă ori inferență, mărturia unei persoane virtuoase, fără de atracție (rāga) ori repulsie (dveṣa) și posesor al cunoașterii (jñānavat) este considerată cunoaștere corectă (pramāṇa).
  23. त्रिविधं दुःखम्॥
    • tri + vidhaṁ duḥkham.
    • De trei feluri este suferința (duḥkha).
      • din cauze proprii (ādhyātmika), adică naturale și intrinseci, și care pot fi:
        • trupești (śārīra): durerea care apare din dezechilibrul celor 3 umori (doṣa) – febră, he­mo­ra­gie, leșin etc.
        • mentale (mānasa): dorință, furie, nebunie, gelozie etc., privarea de cele plăcute și în­so­ți­rea cu cele neplăcute.
      • din cauze exterioare (ādhibhautika), adică naturale și extrinseci, care aparțin obiectelor simțurilor, atât cele mișcătoare (oameni, animale, reptile etc.) cât și cele nemișcătoare (plantele);
      • din cauze divine (ādhidaivika), adică cele nenaturale sau supranaturale, precum elementele na­tu­ra­le (vânt, foc, apă, pământ, trăsnet etc.). 
  24. एतत्परम्परया याथातथ्यम्॥
    • etat – paramparayā yāthā + tathyam.
    • Aceasta este adevărul [transmis] prin neîntrerupta tradiție (paramparā).
  25. एतत्सम्यग् ज्ञात्वा कृतकृत्यः स्यान्न पुनस्त्रिविधेन दुःखेनाभिभूयते॥
    • etat – samyag – jñātvā kr̥ta + kr̥tyaḥ syān – na punas + tri + vidhena duḥkhena – abhibhūyate.
    • Aceasta…

इति तत्त्वसमासाख्यसाङ्ख्यसूत्राणि


  • M.M. Gopinath Kaviraj. A short note on Tattvasamāsa. În „The Princess of Wales Sarasvati Bhavana Studies” Vol. X., 1938, pp. 30-34.
  • Samkhya-samgraha. În „Chowkhamba Sanskrit Series” nr. 246. Chowkhamba Sanskrit Series: Benares, 1918.
Kindle