Skip to content

Tripurā-rahasya-jñāna-khaṇḍa I

Kindle

श्रीगणेशाय नमः।
śrī + gaṇeśāya namaḥ
Închinare Domnului Gaṇeśa!

  1. नमः कारणानन्दरूपिणी परचिन्मयी। विराजते जगच्चित्रचित्रदर्पणरूपिणी॥
    • oṁ namaḥ kāraṇa + ānanda + rūpiṇī para + cin + mayī, virājate jagac + citra + citra + darpaṇa + rūpiṇī.
    • Închinare Supremului (/AUM) sub forma (rūpiṇī) beatitudinii cauzei [primordiale] (kāraṇa) – alcătuire a supremei conștiințe (cit) – care apare/strălucește sub forma (rūpiṇī) preaminunatei/clarei (citra) oglinzi/oglindiri (darpaṇa) a picturii universului (jagad-citra).
  2. श्रुतं कच्चिन्नारदैतत्सावधानेन चेतसा। माहात्म्यं त्रिपुराख्याया यच्छ्रुतिः परसाधनम्॥
    • śrutaṁ kaccin – nārada – etat – sāvadhānena cetasā, māhātmyaṁ tripurā + ākhyāyā yac – chrutiḥ para + sādhanam.
    • O, Nārada! Sper că ascultată a fost aceasta cu o minte (cetas) foarte atentă, cea numită Măreția [zeiței] Tripurā (Tripurā-rahasya-māhātmya-khaṇḍa) – ascultarea acesteia fiind calea (sādhana) [dobândirii] supremului (para).
  3. अथ ते कथयाम्यद्य ज्ञानखण्डं महाद्भुतम्‌। यच्छ्रुत्वा न पुनः क्वापि मनुष्यः शोकमृच्छति॥
    • atha te kathayāmy – adya jñāna + khaṇḍaṁ maha + adbhutam‌, yac – chrutvā na punaḥ kvāpi manuṣyaḥ śokam – r̥cchati.
    • Acum îți spun extraordinarul „Capitol despre Cunoaștere” (Jñāna-khaṇḍa), pe care ascultându-l, omul nu mai dobândește suferință, niciodată și niciunde.
  4. वैदिकं वैष्णवं शैवं शाक्तं पाशुपतं तथा। विज्ञानं सम्यगालोच्य यदेतत्प्रविनिश्चितम्॥
    • vaidikaṁ vaiṣṇavaṁ śaivaṁ śāktaṁ pāśupataṁ tathā, vijñānaṁ samyag + ālocya yad – etat – praviniścitam.
    • Cunoașterea (vijñāna) vedică, viṣṇuită, śivaită, śakta și pāśupata, fiind pe deplin contemplată (ālocya), este această concluzie definitivă. 
  5. नैतद्विज्ञानसदृशमन्यद्मानसमारुहेत्‌। यथा श्रीदत्तगुरुणा भार्गवाय निरूपितम्‌॥
    • na – etad + vijñāna + sadr̥śam – anyad – mānasam – āruhet‌, yathā śrī + datta + guruṇā bhārgavāya nirūpitam‌.
    • Nu există o altă înțelepciune (vijñāna) similară cu aceasta care să cucerească mintea (mānasa), deoarece a fost revelată (nirūpita) de către maestrul Datta descendentului din Bhr̥gu (Paraśurāma).
  6. उपपत्त्युपलब्धिभ्यां समेतं बहु चित्रितम्‌। अत्रोक्तेनापि नो वेद यदि कश्चिद्विमूढधीः॥
    • upapatty + upalabdhibhyāṁ sametaṁ bahu citritam‌, atra – uktena – api no veda yadi kaścid + vimūḍha + dhīḥ.
    • Prin percepție (upalabdhi) și inferență (upapatti), acompaniată/înzestrată cu nenumărate jocuri de cuvinte (citrita). Dacă cineva cu intelectul confuz nu a realizat/cunoscut nici măcar prin relatarea de aici,
  7. स केवलं दैवहतः स्थाणुरेव न संशयः। न तस्य स्यादपि ज्ञानं साक्षाच्छिवनिरूपितम्‌॥
    • sa kevalaṁ daiva + hataḥ sthāṇur – eva na saṁśayaḥ, na tasya syād – api jñānaṁ sākṣāc – chiva + nirūpitam‌.
    • Acesta este pe deplin lovit de destin, un stâlp (inert), fără îndoială. Pentru acesta nu există cunoaștere (jñāna) chiar de-ar fi vederea lui Śiva în persoană (sākṣāt).
  8. तत्ते शृणु समाख्यास्ये ज्ञानखण्डात्मना स्थितम्‌। अहो सतामद्भुतं हि वृत्तं सर्वगुणोत्तरम्‌
    • tat – te śr̥ṇu samākhyāsye jñāna + khaṇḍa + ātmanā sthitam‌, aho satām – adbhutaṁ hi vr̥ttaṁ sarva + guṇa + uttaram‌.
    • Ascultă! Aceasta îți voi relata pe deplin, stabilită fiind prin esența „Capitolului despre Cunoaștere” (Jñāna-khaṇḍa). Oh! Extraordinar este comportamentul sfinților, transcendente [le] sunt toate calitățile (guṇa).  
  9. यन्मत्तोऽप्येष देवर्षिः शुश्रूषत्यपि किञ्चन। अनुग्राहकता चैषा सतां सहजसम्भवा
    • yan + matto – apy – eṣa devarṣiḥ śuśrūṣaty – api kiñcana, anugrāhakatā ca – eṣā satāṁ sahaja + sambhavā.
    • Aceasta, de la mine desigur, își dorește acest sfânt divin (i.e. Nārada) s-o asculte, câtuși de puțin. Această stare de grație/har (anugrāha) a sfinților există în mod natural (sahaja),
  10. यथा घ्राणोल्लासकता मृगनाभेः स्वतः स्थिता। एवं दत्तात्रेयमुखाच्छ्रुत्वा माहात्म्यवैभवम्‌
    • yathā ghrāṇa + ullāsakatā mr̥ga + nābheḥ svataḥ sthitā, evaṁ dattātreya + mukhāc – chrutvā māhātmya + vaibhavam‌.
    • Așa cum starea de manifestare/încântare a miresmei (ghrāṇa) „buricului cerbului” (i.e. mosc) este existentă prin propria-i natură. Astfel a fost ascultată din gura lui Dattātreya splendoarea Măreției [zeiței Tripurā] (i.e. Tripurā-rahasya-māhātmya-khaṇḍa).
  11.  रामः सर्वजनारामो जामदग्न्यः शुभाशयः। भक्त्यापहृतसच्चित्तस्तूष्णीं किञ्चिद्बभूव ह
    • rāmaḥ sarva + jana + ārāmo jāmad + agnyaḥ śubha + āśayaḥ, bhaktyā – apahr̥ta + sac + cittas – tūṣṇīṁ kiñcid + babhūva ha.
    • [Paraśu]rāma, încântare a tuturor oamenilor, fiul lui Jamadagni, având un caracter virtuos (śubha), psihic/inimă pur/ă (sat-citta) răpit/ă întru devoțiune, a devenit pentru puțin [timp] liniștit/tăcut.
  12. अथासाद्य बहिर्वृत्तिं भरितानन्दलोचनः। रोमाञ्चपीवर​वपुः स्वान्तरानन्दनिर्भरः
    • atha – āsādya bahir + vr̥ttiṁ bharita + ānanda + locanaḥ, romāñca + pīvara + ​vapuḥ svāntara + ānanda + nirbharaḥ.
    • Astfel, [re]dobândind activitatea exterioară, ochii plini de beatitudine, [părul] trupului complet zburlit, fără de măsură preaplin de beatitudinea (ānanda) propriului sine (antara),
  13. हर्षोऽमायन् रोमकूपविभेदान्निर्गमन्निव। प्रणनाम दत्तगुरुं दण्डवच्चरणान्तिके
    • harṣo – amāyan roma + kūpa + vibhedān – nirgamann – iva, praṇanāma datta + guruṁ daṇḍavac – caraṇa + antike.
    • Zburlire/exaltare fără de măsură manifestată ca prin străpungerea porilor pielii; s-a prosternat maestrului Datta, lungindu-se la picioarele [acestuia].
  14. उत्थाय हर्षभरितः प्राह गद्गदसुस्वरः। धन्योऽहं कृतकृत्योऽहं श्रीगुरो त्वत्प्रसादतः
    • utthāya harṣa + bharitaḥ prāha gadgada + susvaraḥ, dhanyo – ahaṁ kr̥ta + kr̥tyo – ahaṁ śrī + guro tvat + prasādataḥ.
    • Ridicându-se, plin de bucurie a vorbit cu o voce melodioasă gâtuită de emoție: – O, Maestre (guru)! Prin a ta grație/har (prasāda) eu sunt fericit (dhanya), eu sunt pe [deplin] mulțumit (kr̥takr̥tya).
  15. यस्य मे करुणासिन्धुस्तुष्टः साक्षाद्गुरुः शिवः। यस्मिंस्तुष्टे ब्रह्मपदमपि स्यात्तृणसम्मितम्
    • yasya me karuṇā + sindhus – tuṣṭaḥ sākṣād – guruḥ śivaḥ, yasmiṁs – tuṣṭe brahma + padam – api syāt + tr̥ṇa + sammitam.
    • Maestrul (guru) meu în persoană, Śiva, ocean al compasiunii (karuṇā), este mulțumit [de mine]. Atunci când este mulțumit, chiar și starea lui Brahmā este precum un fir de iarbă (tr̥ṇa),
  16. मृत्युरप्यात्मतां याति यस्मात्तुष्टाद्गुरोर्ननु। ममाकाण्डादेव गुरुः सोऽद्य तुष्टो महेश्वरः
    • mr̥tyur – apy – ātmatāṁ yāti yasmāt – tuṣṭād – guror – nanu, mama – akāṇḍād – eva guruḥ so – adya tuṣṭo maheśvaraḥ.
    • Până și [zeul] Morții dobândește „starea” de sine (ātman) din această mulțumire (tuṣṭa) a maestrului (guru), nu-i așa? Acesta, maestrul (guru) meu, Maheśvara, desigur pe neașteptate, a devenit acum mulțumit (tuṣṭa).
  17. मन्ये सर्वं मया प्राप्तमित्येव कृपया गुरोः। नाथ माहात्यमखिलं श्रुतं त्वत्कृपयाधुना
    • manye sarvaṁ mayā prāptam – ity – eva kr̥payā guroḥ, nātha māhātyam – akhilaṁ śrutaṁ tvat + kr̥payā – adhunā.
    • Cred că totul de către mine a fost obținut prin compasiunea (kr̥pā) maestrului (guru). Doamne! Măreția [zeiței Tripurā] (Tripurā-rahasya-māhātmya-khaṇḍa) a fost ascultată pe deplin prin compasiunea (kr̥pā) ta.
  18. तामुपासितुमिच्छामि त्रिपुरां परमेश्वरीम्। तदुपास्तिक्रमं ब्रूहि मह्यं सुकृपया गुरो
    • tām – upāsitum – icchāmi tripurāṁ parama + īśvarīm, tad + upāsti + kramaṁ brūhi mahyaṁ sukr̥payā guro.
    • Pe această supremă zediță (Parameśvarī) – Tripurā – doresc să o venerez. Maestre! Metoda venerării acesteia spune-mi mie dintr-o mare compasiune!
  19. इति संप्रार्थितो दत्तगुरुरालक्ष्य भार्गवे। योग्यतां त्रिपुरोपास्तौ सच्छ्रद्धाभक्तिबृंहिताम्
    • iti saṁprārthito datta + gurur – ālakṣya bhārgave, yogyatāṁ tripurā + upāstau sac + chraddhā + bhakti + br̥ṁhitām.
    • Maestrul (guru) Datta fiind astfel rugat/implorat, văzând în descendentul din Bhr̥gu (Paraśurāma), capabilitatea/competența întru venerarea [zeiței] Tripurā, manifestată/crescută printr-o credință (śraddhā) și devoțiune (bhakti) adevărată/curată (sat),
  20. क्रमेण दीक्षयामास त्रिपुरोपास्तिहेतवे। जामदग्न्योऽपि संप्राप्य​ त्रैपुरं दीक्षणं शुभम्
    • krameṇa dīkṣayāmāsa tripurā + upāsti + hetave, jāmad + agnyo – api saṁprāpya​ traipuraṁ dīkṣaṇaṁ śubham.
    • În scopul venerării [zeiței] Tripurā [l-]a inițiat pe calea tradițională (krama). Fiul lui Jamadagni (Paraśurāma) obținând astfel auspiciala inițiere (dīkṣaṇa) întru [venerarea zeiței] Tripurā
  21. सर्वदीक्षासमधिकं पूर्णतत्त्वप्रबोधनम्। मन्त्रयन्त्रवासनाभिरन्वितं निखिलं क्रमम्
  22. प्राप्य श्रीगुरुवक्त्राब्जाद्रसं मधुकरी यथा। तृप्तान्तरङ्ग आनन्दमादितो भार्गवस्तदा
    • prāpya śrī + guru + vaktra + abjād – rasaṁ madhu + karī yathā, tr̥pta + antar + aṅga ānanda + mādito bhārgavas – tadā.
    • Obținând esența (rasa) din lotusul gurii maestrului (guru) aidoma albinei, având inima mulțumită/împlinită (tr̥pta), exaltat de beatitudine (ānanda), atunci descendentul din Bhr̥gu (Paraśurāma),
  23. श्रीनाथेनाभ्यनुज्ञातस्त्रिपुरासाधनोद्यतः। परिक्रम्य गुरुं नत्वा महेन्द्राद्रिमुपाययौ
    • śrī + nāthena – abhyanujñātas – tripurā + sādhanā + udyataḥ, parikramya guruṁ natvā mahendra + adrim – upāyayau.
    • Cu permisiunea Domnului (Nātha), dornic/pregătit întru adorarea (sādhanā) [zeiței] Tripurā, închinându-se maestrului după ce l-a înconjurat, a mers la muntele Mahendra.
  24. तत्र निर्माय वसतिं शुभामतिसुखावहाम्। अभूदुपासनपरो वर्षद्वादशकं तदा
    • tatra nirmāya vasatiṁ śubhām – atisukha + āvahām, abhūd – upāsana + paro varṣa + dvā + daśakaṁ tadā.
    • Construind acolo o locuință potrivită/luminoasă (śubha) aducătoare de o mare bucurie, a locuit acolo atunci pentru 12 ani devotat adorării (upāsana) [zeiței Tripurā],
  25. नित्यनैमित्तिकपरः पूजाजपपरायणः। सदा श्रीत्रिपुरेशान्या मूर्तिध्यानैकतत्परः
    • nitya + naimittika + paraḥ pūjā + japa + parāyaṇaḥ, sadā śrī + tri + purā + īśānyā[] mūrti + dhyāna + eka + tat + paraḥ.
    • Devotat [ritualurilor] obligatorii și celor ocazioanle1, ocupat pe deplin cu venerarea (pūjā) și repetarea (japa) [mantrelor], întotdeauna devotat doar meditației (dhyāna) asupra formei (mūrti) Doamnei Tripurā.
  26. एवं तस्यात्यगात्कालो द्वादशाब्दो निमेषवत्। अथैकदा सुखासीनो जामदग्न्योऽनुचिन्तयत्
    • evaṁ tasya atyagāt – kālo dvā + daśa + abdo nimeṣavat, athaeka + dā sukha + āsīno jāmad + agnyo – anucintayat.
    • Astfel timpul a trecut pentru el, 12 ani ca-ntr-o clipită. Apoi, odată, stând confortabil, fiul lui Jamadagni (Paraśurāma) s-a gândit:
  27. पुरा यत्प्राह संवर्तो मया स्वभ्यर्थितः पथि। तन्मया नैव विदितमंशेनापि तदा ननु
    • purā yat + prāha saṁvarto mayā sv + abhyarthitaḥ pathi, tan – mayā na + eva viditam – aṁśena – api tadā nanu.
    • Ce [mi-]a spus Saṁvarta pe cale/drum la început, preabine fiind întrebat de mine, acesta de către mine chiar nu este cunoscut nici măcar în parte!?
  28. विस्मृतं च मया यस्मात्प्राङ्न पृष्टं गुरुं प्रति। माहात्म्यं त्रिपुराशक्तेः श्रुतं श्रीगुरुवक्त्रतः
    • vismr̥taṁ ca mayā yasmāt – prāṅ – na pr̥ṣṭaṁ guruṁ prati, māhātmyaṁ tripurā + śakteḥ śrutaṁ śrī + guru + vaktrataḥ.
    • Și deoarece a fost uitat de mine mai înainte, nu a fost întrebat înaintea maestrului (guru). Măreția zeiței (śakti) Tripurā (Tripurā-rahasya-māhātmya-khaṇḍa) a fost ascultată din gura maestrului (guru).
  29. परन्तु तन्न विदितं यत्संवर्तः पुराऽब्रवीत्। मया सृष्टिप्रसङ्गेन पृष्टं किञ्चिद्गुरुं प्रति
    • parantu tan – na viditaṁ yat – saṁvartaḥ purā – abravīt, mayā sr̥ṣṭi + prasaṅgena pr̥ṣṭaṁ kiñcid – guruṁ prati.
    • Dar aceasta, care a fost spusă de către Saṁvarta mai înainte, nu a fost înțelesă. De către mine a fost întrebat înaintea maestrului (guru) orice, câtuși de puțin, despre aspectul/subiectul manifestării (sr̥ṣṭi).
  30. तदा कटकृदाख्यानं वर्णयित्वा च मे गुरुः। नाब्रवीदप्रकृततस्तन्मे तत्तादृशं स्थितम्
    • tadā kaṭa + kr̥d + ākhyānaṁ varṇayitvā ca me guruḥ, na – abravīd – aprakr̥tatas – tan – me tat + tādr̥śaṁ sthitam.
    • Iar atunci, narând povestea împletitorului de rogojini din paie ( kaṭakr̥t), maestrul nu mi-a spus că este irelevant, iar aceasta pentru mine era/stătea în acest fel.
  31. लोकस्य गतिमेतां तु न जानाम्यपि लेशतः। कस्मादिदं समुदितं जगदाडम्बरं महत्
    • lokasya gatim – etāṁ tu na jānāmy – api leśataḥ, kasmād – idaṁ samuditaṁ jagad – āḍambaraṁ mahat.
    • Această mișcare/mergere a lumii (loka) nu o cunosc câtuși de puțin. De unde a apărut această mare zarvă a lumii (jagat)? 
  32. कुत्र वा गच्छति पुनः कुत्र संस्थानमृच्छति। अस्थिरं तु प्रपश्यामि सर्वं सर्वत्र किञ्चन
    • kutra vā gacchati punaḥ kutra saṁsthānam – r̥cchati, asthiraṁ tu prapaśyāmi sarvaṁ sarvatra kiñcana.
    • Ori, unde merge? Din nou, unde ajunge să stea/rămână? Observ că absolut totul, pretutindeni, este instabil/impermanent (asthira).
  33. व्यवहारः स्थिरप्रायः कस्मादेतदपीदृशम्। चित्रां जगद्व्यवहृतिं प्रपश्याम्यविम​र्शिनीम्
    • vyavahāraḥ sthira + prāyaḥ kasmād – etad – api – īdr̥śam, citrāṁ jagad – vyavahr̥tiṁ prapaśyāmy – avima​rśinīm.
    • Activitatea (vyavahāra) este cu precădere stabilită/permanentă (sthira) – din ce motiv aceasta este astfel? Observ activitatea lumii (jagat) perceptibile/variate (citra) ca fiind lipsită de inteligență (avima​rśinī).
  34. अहो यथाऽन्धानुगतो ह्यन्धश्चेष्टति तादृशः। लोकस्य व्यवहारो वै सर्वस्याप्यभिलक्षितः
    • aho yathā – andha + anugato hy – andhaś – ceṣṭati tādr̥śaḥ, lokasya vyavahāro vai sarvasya – apy – abhilakṣitaḥ.
    • Astfel, așa cum un orb urmează alt orb, aidoma acestuia este cu adevărat activitatea (vyavahāra) vizibilă a întregii lumii (loka). 
  35. निदर्शनमात्मकृतिरत्र मे सर्वथा भवेत्। नूनं मम शैशवे किं जातं तन्मे न भावितम्
    • nidarśanam – ātma + kr̥tir – atra me sarvathā bhavet, nūnaṁ mama śaiśave kiṁ jātaṁ tan + me na bhāvitam.
    • Un exemplu poate fi aici propria mea activitate, din toate punctele de vedere. Ceea ce s-a petrecut în copilăria (śaiśava) mea nu poate fi conceput/cunoscut de mine acum.
  36. कौमारे चान्यथा वृत्तं तारुण्येऽपि ततोऽन्यथा। इदानीमन्यथैवास्ति व्यापारो मम सर्वथा
    • kaumāre ca – anyathā vr̥ttaṁ tāruṇye – api tato – anyathā, idānīm – anyathā – eva – asti vyāpāro mama sarvathā.
    • Iar în adolescență (kaumāra) activitatea a fost diferită, cu atât mai diferită a fost în tinerețe (tāruṇya). Acum, activitatea (vyāpāra) mea este diferită din toate punctele de vedere.
  37. किमभूत्फलमेतेषां तन्न वेद्मि कथञ्चन। यद्यत्काले यच्च यच्च क्रियते येन येन वै
    • kim – abhūt – phalam – eteṣāṁ tan – na vedmi kathañcana, yad + yat + kāle yac – ca yac – ca kriyate yena yena vai.
    • Care a fost rezultatul acestora? Pe acesta nu-l cunosc câtuși de puțin. În orice moment (kāla) și orice ar fi făcut, cu adevărat de către oricine, 
  38. सम्यगेवेति तद्बुद्ध्वा फलावष्टम्भपूर्वकम्। फलं किं तत्र संप्राप्तं केन वा सुखमात्मनः
    • samyag – eva – iti tad – buddhvā phala + avaṣṭambha + pūrvakam, phalaṁ kiṁ tatra saṁprāptaṁ kena vā sukhamātmanaḥ.
    • Gândind că aceasta (i.e. activitatea) este „cu adevărat corectă/reală”, aprioric dependentă de rezultat, ce rezultat ori bucurie (sukha) sufletească (ātman) este dobândită acolo și de către cine?
  39. यच्चापि लोके फलवदविमृश्य फलं हि तत्। न फलं तदहं मन्ये पुनर्यस्मात्करोति सः
    • yac – ca – api loke phalavad – avimr̥śya phalaṁ hi tat, na phalaṁ tad – ahaṁ manye punar – yasmāt – karoti saḥ.
    • Iar orice posedă/dă rezultat în [această] lume, acesta este un rezultat neconceput/neluat în considerare. Eu nu consider acesta [drept] rezultatul din a cărui cauză el acționează din nou. 
  40. प्राप्ते फले फलेच्छावान्पुनर्भूयात्कथं वद। यस्मान्नित्यं करोत्येव जनः सर्वः फलेहया
    • prāpte phale phala + icchāvān – punar – bhūyāt – kathaṁ vada, yasmān – nityaṁ karoty – eva janaḥ sarvaḥ phala + īhayā.
    • Spune[-mi]! Atunci când rezultatul este dobândit cum ar putea deveni din nou posesorul dorinței pentru rezultat? Deoarece toți oamenii acționează întotdeauna prin dorința rezultatului.
  41. फलं तदेव संप्रोक्तं दुःखहानिः सुखञ्च वा। कर्तव्यशेषे नो दुःखनाशो वा सुखमेव वा
    • phalaṁ tad – eva saṁproktaṁ duḥkha + hāniḥ sukhañ – ca vā, kartavya + śeṣe no duḥkha + nāśo vā sukham – eva vā.
    • Rezultatul este desigur acela preabine definit ca fiind încetarea suferinței (duḥkha) sau fericirea (sukha). Atunci când mai rămâne ceva de făcut/realizat, desigur nu există dispariția suferinței (duḥkha) ori fericirea (sukha).
  42. कर्तव्यतैव दुःखानां परमं दुःखमुच्यते। तत्सत्त्वे तु कथन्ते स्तो दुःखाभावः सुखञ्च वा
    • kartavyatā – eva duḥkhānāṁ paramaṁ duḥkham – ucyate, tat + sattve tu kathan – te sto duḥkha + abhāvaḥ sukhañ – ca vā.
    • S-a spus că starea [de a avea] ceva imperios necesar de făcut este desigur cea mai mare suferință (duḥkha) dintre suferințe (duḥkha). Atunci când aceasta există, cum ar putea exista acestea două, absența suferinței (duḥkha) și fericirea (sukha)?
  43. यथा दग्धाखिलाङ्गस्य पादे पाटीरलेपनम्। तथा कर्तव्यशेषस्य सुखलाभ इह उच्यते
    • yathā dagdha + akhila + aṅgasya pāde pāṭīra + lepanam, tathā kartavya + śeṣasya sukha + lābha iha – ucyate.
    • Așa cum este ungerea cu santal pe picioarele [celui cu] trupul pe deplin ars, la fel se spune aici că este dobândirea fericirii (sukha) pentru cel care mai are ceva de făcut/realizat.
  44. यथा शराविद्धहृदः परिष्वङ्गोऽप्सरोगणैः। तथा कर्तव्यशेषस्य सुखलाभ इह उच्यते
    • yathā śara + āviddha + hr̥daḥ pariṣvaṅgo – apsaro + gaṇaiḥ, tathā kartavya + śeṣasya sukha + lābha iha – ucyate.
    • Așa cum este pentru cel cu inima străpunsă de o săgeată îmbrățișarea unei cete de nimfe, la fel se spune aici că este dobândirea fericirii (sukha) pentru cel care mai are ceva de făcut/realizat.
  45. यथा क्षयामयाविष्टनरस्य गीतसंश्रुतिः। तथा कर्तव्यशेषस्य सुखलाभ इह उच्यते
    • yathā kṣaya + āmaya + āviṣṭa + narasya gīta + saṁśrutiḥ, tathā kartavya + śeṣasya sukha + lābha iha – ucyate.
    • Așa cum este pentru omul posedat de boala tuberculozei ascultarea cântecelor (gīta), la fel se spune aici că este dobândirea fericirii (sukha) pentru cel care mai are ceva de făcut/realizat.
  46. सुखिनस्ते हि लोकेषु येऽकर्तव्यतया स्थिताः। पूर्णाशया महात्मानः सर्वदेहसुशीतलाः
    • sukhinas – te hi lokeṣu ye – akartavyatayā sthitāḥ, pūrṇa + āśayā mahātmānaḥ sarva + deha + suśītalāḥ.
    • Aceia care sunt fericiți în lumi/printre oameni sunt cei care stau prin starea de a nu mai avea ceva de făcut, cu inima deplină, suflete mari (mahātman), reci/calmi în întreg trupul,
  47. यदि कर्तव्यशेषेऽपि सुखं स्यात्केनचित्क्वचित्। शूलप्रोतेऽपि च नरे स्यात्सुखं गन्धमाल्यजम्
    • yadi kartavya + śeṣe – api sukhaṁ syāt – kenacit – kvacit, śūla + prote – api ca nare syāt – sukhaṁ gandha + mālya + jam.
    • Dacă ar putea exista fericire (sukha) – prin orice, oriunde – în cel ce mai are ceva de făcut/realizat, atunci ar exista fericirea (sukha) apărută din „parfumuri și ghirlande” în omul străpuns de suliță.
  48. अहो महच्चित्रमेतत्कर्तव्यशतसङ्कुले। सुखमस्तीह यस्यार्थे करोत्येव सदा जनः
    • aho mahac + citram – etat – kartavya + śata + saṅkule, sukham – asti – iha yasya – arthe karoty – eva sadā janaḥ.
    • O! Mare stranietate este aceasta: [în lumea aceasta] plină cu sute de acțiuni obligatorii, fericirea este aici, și desigur în al ei scop omul acționează întotdeauna. 
  49. अहोऽविचारमाहात्म्यं किं वदामि नृणामहम्। अनन्तकर्तव्यशैलाक्रान्ताः सौख्यं लभन्ति च
    • aho – avicāra + māhātmyaṁ kiṁ vadāmi nr̥ṇām – aham, ananta + kartavya + śaila + ākrāntāḥ saukhyaṁ labhanti ca.
    • O! Ce pot spune eu despre măreția absenței discriminării oamenilor? Striviți de munți de acțiuni obligatorii fără de sfârșit dobândesc totuși fericirea (saukhya).
  50. यथा सौख्याय यतते सार्वभौमस्तु सर्वदा। तथैव यतते नित्यमपि भिक्षाटने रतः
    • yathā saukhyāya yatate sārva + bhaumas – tu sarvadā, tathā – eva yatate nityam – api bhikṣa + aṭane rataḥ.
    • Așa cum [stăpânul] întregului pământ face tot timpul eforturi pentru fericire (saukhya), la fel desigur face neîncetat eforturi [pentru fericire și] cel atașat rătăcirii întru milostenie.
  51. पृथक्तौ प्राप्नुतः सौख्यं मन्येते कृतकृत्यताम्। तद्येन यान्ति सर्वेऽपि याम्यहं ताननु​क्रमात्
    • pr̥thak – tau prāpnutaḥ saukhyaṁ manyete kr̥ta + kr̥tyatām, tad – yena yānti sarve – api yāmy – ahaṁ tān – anu​kramāt.
    • Cu adevărat aceștia doi dobândesc fericirea (saukhya) [și] se gândesc la starea de împlinire a îndatoririlor (i.e. la succes). Astfel, aceea prin care toți merg, merg și eu urmându-i pe aceștia 
  52. अनालोच्य फलं चापि यथान्धोऽन्धानुगस्तथा। तदलं मेधयानेन भूयो गत्वा दयानिधिम्
    • anālocya phalaṁ ca – api yathā – andho – andha + anugas – tathā, tad – alaṁ medhayā – anena bhūyo gatvā dayā + nidhim.
    • Și neluând în considerare rezultatul precum orbul urmat de alt orb. Suficient cu „înțelepciunea”! Mergând din nou cu aceasta la receptaculul compasiunii (i.e. guru),
  53. विजिज्ञासितजिज्ञास्यो विचिकित्साम्बुधेः परम्। पारं प्रपत्स्ये सुशुभं गुरुवाक्प्लवमाश्रितः
    • vijijñāsita + jijñāsyo vicikitsā + ambudheḥ paraṁ, pāraṁ prapatsye suśubhaṁ guru + vāk + plavam – āśritaḥ.
    • Dorind să cunosc ceea ce am dorit a înțelege clar, voi ajunge pe țărmul de dincolo de oceanul îndoielilor, căutând refugiu în preaminunata barcă a cuvântului maestrului (guru).
  54. इति व्यवस्य सहसा जामदग्न्यः शुभाशयः। प्रतस्थे तद्गिरिवराद्गुरुदर्शनकाङ्क्षया
    • iti vyavasya sahasā jāmad + agnyaḥ śubha + āśayaḥ, pratasthe tad + giri + varād + guru + darśana + kāṅkṣayā.
    • Astfel decizând dintr-o dată, fiul lui Jamadagni (Paraśurāma), având un caracter virtuos (śubha), a plecat de pe acel măreț munte cu dorința de a-l vedea pe maestru (guru).
  55. गन्धमादनशैलेन्द्रं प्राप्य शीघ्रमपश्यत। गुरुं पद्मासनासीनं भूभास्वन्तमिव स्थितम्
    • gandha + mādana + śaila + indraṁ prāpya śīghram – apaśyata, guruṁ padma + āsana + āsīnaṁ bhū + bhāsvantam – iva sthitam.
    • Ajungând repede la muntele „Încântarea aromelor” (Gandhamādana), l-a văzut pe maestru (guru) stând în postura lotusului (padma-āsana) precum stă soarele pe pământ.
  56. प्रणनाम पादपीठपुरतो भुवि दण्डवत्। शिरसाऽपीडयत्पादपद्मं निजकराश्रितम्
    • praṇanāma pāda + pīṭha + purato bhuvi daṇḍavat, śirasā – apīḍayat – pāda + padmaṁ nija + kara + āśritam.
    • S-a prosternat, lungindu-se pe pământ înaintea piedestalului picioarelor [maestrului], apoi a presat cu capul lotusul picioarelor [maestrului] așezat în propriile palme/mâini.
  57. अथैवं प्रणतं रामं दत्तात्रेयः प्रसन्नधीः। आर्शीभिर्योजयामास समुत्थापयदादरात्
    • atha – evaṁ praṇataṁ rāmaṁ dattātreyaḥ prasanna + dhīḥ, āśīrbhir – yojayāmāsa samutthāpayad – ādarāt.
    • Apoi, [Paraśu]rāma închinat fiind, Dattātreya, într-o dispoziție [sufletească] binevoitoare, îmbrățișându[-l] prin/cu binecuvântări, l-a ridicat cu respect. 
  58. वत्सोत्तिष्ठ चिरादद्य त्वां पश्यामि समागतम्। ब्रूहि स्वात्मभवं वृत्तं निरामयतया स्थितम्
    • vatsa – uttiṣṭha cirād – adya tvāṁ paśyāmi samāgatam, brūhi svātma + bhavaṁ vr̥ttaṁ nirāmayatayā sthitam.
    • – Fiule, ridică-te! Azi, după multă vreme, te văd că ai ajuns. Spune[-mi] despre evenimentele din viața ta, [dacă te] afli într-o stare fără de boală!
  59. अथोत्थाय गुरूक्त्या स गुर्वादिष्टाग्र्यविष्टरः। उपविश्य प्रसन्नात्मा बद्धाञ्जलिपुटोऽब्रवीत्
    • atha – utthāya guru + ūktyā sa gurv + ādiṣṭa + āgrya + viṣṭaraḥ, upaviśya prasanna + ātmā baddha + āñjali + puṭo – abravīt.
    • Apoi, după ce s-a ridicat prin cuvântul maestrului (guru), el – așezându-se în cel mai bun loc (viṣṭara) menționat de maestru (guru), într-o dispoziție [sufletească] binevoitoare, formând o cupă cu ambele palme unite [în rugăciune] – a spus:
  60. श्रीगुरो करुणासिन्धो त्वत्कृपामृत आप्लुतः। कथं स परिभूयेत विधिसृष्टैरथामयैः
    • śrī + guro karuṇā + sindho tvat + kr̥pā + amr̥ta āplutaḥ, kathaṁ sa paribhūyeta vidhi + sr̥ṣṭair – atha – āmayaiḥ.
    • – Ilustre maestru, ocean al compasiunii (karuṇā)! Imersat fiind în ambrozia compasiunii (kr̥pā) tale, cum ar putea acesta să fie cucerit de bolile manifestate de soartă/Brahmā?
  61. त्वत्कृपात्मामृतकरमण्डलान्तः स्थितं तु माम्। सन्तापयेत्कथं व्याधिश्चण्डांशुरतिभीषणः
    • tvat + kr̥pā + ātma + amr̥ta + kara + maṇḍala + antaḥ sthitaṁ tu mām, santāpayet – kathaṁ vyādhiś – caṇḍa + aṁśur – atibhīṣaṇaḥ.
    • Aflat/stând în prezența/lăuntrul nimbului razelor de amr̥ta alcătuite din compasiunea (kr̥pā) ta, cum ar putea boala – [asemenea unui] prea-teribil soare – să mă mistuie/ardă?
  62. आन्तरं बाह्यमपि ते कृपयानन्दितं मम। सदा स्थितं किन्तु भवत्पादाब्जवियुतिं विना
    • āntaraṁ bāhyam – api te kr̥payā – ānanditaṁ mama, sadā sthitaṁ kintu bhavat + pāda + abja + viyutiṁ vinā.
    • Interiorul (psihicul/manas) și exteriorul (fizicul/śarīra) meu stau de-a pururi fericiți prin a ta compasiune (kr̥pā); evident, cu excepția separării de lotușii picioarelor domniei voastre,
  63. नान्यद्रुजावहं किञ्चिदासीन्मे लेशतः क्वचित्। तद्भवच्चरणाम्भोजदर्शनादद्य वै पुनः
    • na – anyad – ruja + āvahaṁ kiñcid – āsīn – me leśataḥ kvacit, tad + bhavac – caraṇa + ambho + ja + darśanād – adya vai punaḥ.
    • Nimic altceva nu mi-a adus suferință (ruja) – câtuși de puțin, orișicând. Desigur azi, la vederea din nou a lotușilor picioarelor domniei voastre, 
  64. संपूर्णता समापन्ना सर्वथा श्रीगुरो ननु। तत्किञ्चिच्चिरसंवृत्तं हृदि मे परिवर्तते
    • saṁpūrṇatā samāpannā sarvathā śrī + guro nanu, tat + kiñcic – cira + saṁvr̥ttaṁ hr̥di me parivartate.
    • Ilustre maestru! Starea de împlinire/perfecțiune (saṁpūrṇatā) se manifestă cu adevărat pe deplin. Ceva ce a luat formă de multă vreme se învârte în inima mea,
  65. तत्प्रष्टुं त्वाभिवाञ्छामि चिरसंशयितान्तरः। आज्ञप्तो भवाताद्याहं पृच्छामि विचिकित्सितम्
    • tat + praṣṭuṁ tva – abhivāñchāmi cira + saṁśayitā + antaraḥ, ājñapto bhavātā – adya – ahaṁ pr̥cchāmi vicikitsitam.
    • Aceasta doresc să te întreb pe tine, [căci al meu] interior/psihic (antara) este de multă vreme în incertitudine. Comandat/permis fiind de dumneavoastră, eu [o să] întreb acum despre [această] incertitudine.
  66. संश्रुत्यैवं भार्गवोक्तिं दत्तात्रेयो दयानिधिः। संप्रहृष्टमना राममूचे प्रीत्याथ भार्गवम्
    • saṁśrutyā – evaṁ bhārgava + uktiṁ dattātreyo dayā + nidhiḥ, saṁprahr̥ṣṭa + manā rāmam – ūce prītyā – atha bhārgavam.
    • Prin ascultare, desigur a discursului descendentului din Bhr̥gu (Paraśurāma), Dattātreya – receptacul al compasiunii (dayā), [a cărui] minte/inimă este extrem de bucuroasă – [i-]a vorbit astfel lui [Paraśu]rāma, descendent din Bhr̥gu:
  67. पृच्छ भार्गव यत्तेऽद्य प्रष्टव्यं चिरसंभृतम्। तव भक्त्या प्रसन्नोऽस्मि प्रब्रवीमि तवेप्सितम्
    • pr̥ccha bhārgava yat – te – adya praṣṭavyaṁ cira + saṁbhr̥tam, tava bhaktyā prasanno – asmi prabravīmi tava – īpsitam.
    • Descendentul lui Bhr̥gu (Paraśurāma)! Întreabă acum ceea ce este de întrebat, manifestat de multă vreme. Sunt mulțumit prin a ta devoțiune, așa că o să descriu ceea ce-ți dorești.
इति श्रीमदितिहासोत्तमे त्रिपुरारहस्ये ज्ञानखण्डे भार्गवप्रश्ने प्रथमोऽध्यायः॥
iti śrīmad + itihāsa + uttame tri + purā + rahasye jñāna + khaṇḍe bhārgava + praśne prathamo – adhyāyaḥ.

1 Compusul nitya-naimittika este tradus și ca: „ritual realizat constant” pentru a dobândi ceva…

Kindle