Skip to content

Tripurā-rahasya-jñāna-khaṇḍa II

Kindle

अथ द्वितीयोऽध्यायः॥
Acum al doilea capitol

  1. इत्याज्ञप्तो जामदग्न्यः प्रणम्याऽत्रिसुतं मुनिं। प्रश्रयावनतो भूत्वा संप्रष्टुमुपचक्रमे॥
    • ity – ājñapto jāmad + agnyaḥ praṇamyā – atri + sutaṁ muniṁ, praśrayāvanato bhūtvā saṁpraṣṭum – upacakrame.
    • Astfel fiind comandat/permis, fiul lui Jamadagni (Paraśurāma) salutându-l pe înțeleptul (muni) fiu al lui Atri (Dattātreya), aplecându-se cu mare respect a început să întrebe.
  2. भगवन् गुरुनाथार्य सर्वज्ञ करुणानिधे। पुरा मे नृपवंशेषु क्रोधः कारणतो ह्यभूत्॥
    • bhagavan guru + nātha + ārya sarva + jña karuṇā + nidhe, purā me nr̥pa + vaṁśeṣu krodhaḥ kāraṇato hy – abhūt.
    • Domnule! Atot-cunoscător venerabil Domn (Nātha) al maeștrilor (guru)! Receptacul al compasiunii (karuṇā)! În trecut, dintr-un anumit motiv desigur, mânia/furia (krodha) pe dinastiile/familiile regale s-a manifestat pentru mine.
  3. तद्भूयो निहितं क्षात्रं सगर्भं सस्तनन्धयम्। मया त्रिःसप्तकृत्वो वै क्षत्रासृग्भरिते ह्रदे॥
    • tad + bhūyo nihitaṁ kṣātraṁ sagarbhaṁ sastanan + dhayam, mayā triḥ + sapta + kr̥tvo vai kṣatra + asr̥g + bharite hrade.
    • Aceasta într-o mare măsură, căci de către mine a fost așternut [una cu praful] de douăzeci și unul de ori [neamul] kṣatriya împreună cu cei nenăscuți și cu sugarii la sân. Prin lacul umplut de sângele [neamului] kṣatriya
  4. सन्तर्पिताः पितृगणास्तुष्टा मद्भक्तिगौरवात्। मत्क्रोधं शामयामासुः शान्तः पित्राज्ञयाप्यहम्॥
    • santarpitāḥ pitr̥ + gaṇās – tuṣṭā[] mad + bhakti + gauravāt, mat + krodhaṁ śāmayāmāsuḥ śāntaḥ pitr + ājñayā – apy – aham.
    • Cetele de străbuni (pitr̥) au fost satisfăcute. Satisfăcuți, datorită greutății/importanței devoțiunii mele, furia (krodha) mea au calmat-o, iar eu am devenit liniștit la comanda străbunilor (pitr̥).
  5. संप्रत्ययोध्यामध्यास्ते यः श्रीरामो हरिः स्वयम्। क्रोधान्धस्तेन भूयोऽहं सङ्गतो बलदर्पितः॥
    • saṁpraty – ayodhyām + adhyāste yaḥ śrī + rāmo hariḥ svayam, krodha + andhas – tena bhūyo – ahaṁ saṅgato bala + darpitaḥ.
    • Acum/Apoi, acel Domn Rāma, însuși Hari (Viṣṇu), ce domnește peste Ayodhyā, cu el m-am întâlnit eu [în luptă] orbit de furie (krodha) [și] arogant [din cauza propriei] puteri.
  6. तेन दर्पाद्भगवता च्यावितश्च पराजितः। जीवन्कथञ्चिन्निर्यातो ब्रह्मण्येनानुकम्पिना॥
    • tena darpād – bhagavatā cyāvitaś – ca parājitaḥ, jīvan – kathañcin – niryāto brahmaṇyena – anukampinā.
    • De către acest Domn (Bhagavat) am fost înfrânt și expulzat din [starea de] aroganță. Ieșit oarecum viu, [iertat] de către [Rāma,] cel milostiv și binevoitor cu brāhmaṇii.  
  7. अथ मामुपसम्प्राप्तो निर्वेदः परिभावितम्। ततोऽत्यन्तं पथि मया बहुधा परिदेवितम्॥
    • atha mām – upasamprāpto nirvedaḥ paribhāvitam, tato – atyantaṁ pathi mayā bahudhā paridevitam.
    • Astfel, mie mi-am atras pe deplin [starea de] deznădejde. De aceea, pe cale tânguire peste măsură și de nenumărate ori [a fost manifestată] de către mine.
  8. संवर्तमवधूतेन्द्रं मार्गेऽकस्मात्समासदम्। भस्मच्छन्नाग्निवद्गूढं कथञ्चिदविदं तदा॥
    • saṁvartamavadhūta + indraṁ mārge – akasmāt – samāsadam, bhasmac + channa + agnivad – gūḍhaṁ kathañcid – avidaṁ tadā.
    • Saṁvarta – Domnul celor prea puri (avadhūta) – a fost întâlnit pe cale în mod neașteptat, ascuns ca un foc acoperit cu cenușă, iar atunci cumva [l-]am descoperit.
  9. संतप्त इव नीहारं तं सर्वाङ्गसुशीतलम्। सङ्गम्यैवातिशिशिरभावमासादयं त​दा
    • saṁtapta[] iva nīhāraṁ taṁ sarva + aṅga + suśītalam, saṅgamya – eva – atiśiśira + bhāvam – āsādayaṁ tadā.
    • Acesta fiind extrem de rece/calm în întreg trupul – precum roua pentru cel ars – venind astfel împreună am dobândit atunci o stare extrem de rece/calmă. 
  10. मया स्वस्थितिमापृष्टः प्राहामृतसुपेशलम् सुसारपिण्डवत्सर्वं निष्कृष्य प्रत्यपादयत्
    • mayā svasthitimāpr̥ṣṭaḥ prāha – amr̥ta + supeśalam, susāra + piṇḍavat + sarvaṁ niṣkr̥ṣya pratyapādayat.
    • De către mine fiind întrebat fiind despre propria stare/viață, a vorbit foarte frumos precum amr̥ta. A răspuns extrăgând totul aidoma densității preapurei esențe.  
  11. नाहं तदशकं स्प्रष्टुं रङ्को राज्ञीं यथा तथा। भूयो संप्रार्थितः सोऽथ भवन्तं मे विनिर्दिशत्
    • na – ahaṁ tad + aśakaṁ spraṣṭuṁ raṅko rājñīṁ yathā tathā, bhūyo saṁprārthitaḥ so – atha bhavantaṁ me vinirdiśat.
    • Eu nu am fost capabil să obțin/experimentez aceasta, precum cerșetorul prințesa. Fiind întrebat mai mult, el atunci către dumneavoastră mi-a indicat.
  12. तद्भवच्चरणद्वन्द्वं तत आसादितं मया। अन्धो जनसमायोगमिवात्यन्तसुखावहम्
    • tad + bhavac + caraṇa + dvandvaṁ tata āsāditaṁ mayā, andho jana + samāyogam – iva – atyanta + sukha + āvaham.
    • De aceea, drept rezultat al dobândirii de către mine a perechii picioarelor domniei voastre – aidoma orbului care întâlnește oameni – este producerea unei bucurii (sukha) fără de sfârșit.
  13. तन्मे न विदितं किञ्चित्संवर्तमुनिराह यत्। श्रुतं माहात्म्यमखिलं त्रिपुराभक्तिकारकम्
    • tan + me na viditaṁ kiñcit – saṁvarta + munir – āha yat, śrutaṁ māhātmyam – akhilaṁ tripurā + bhakti + kārakam.
    • Ceea ce mi-a spus înțeleptul Saṁvarta nu a fost înțeles câtuși de puțin. Ascultată a fost întreaga Măreție [a doctrinei secrete despre Tripurā] (Tripurā-rahasya-māhātmya-khaṇḍa), generatoarea devoțiunii către Tripurā.
  14. सा भवद्रूपिणी देवी हृदि नित्यं समाहिता। एवं मे वर्तमानस्य किं फलं समवाप्यते
    • sā bhavad + rūpiṇī devī hr̥di nityaṁ samāhitā, evaṁ me vartamānasya kiṁ phalaṁ samavāpyate.
    • Această zeiță – fiind a dumneavoastră întrupare – se află de-a pururi în inimă. Ce rezultat este dobândit pentru mine care exist/trăiesc astfel?
  15. भगवन्कृपया ब्रूहि यत्संवर्तः पुरावदत्। अविदित्वा च तन्नास्ति क्वचिच्च कृतकृत्यता
    • bhagavankr̥payā brūhi yat – saṁvartaḥ purā – avadat, aviditvā ca tan – na – asti kvacic – ca kr̥ta + kr̥tyatā.
    • Domnule! Din compasiune spuneți[-mi] ce a spus mai înainte Saṁvarta! Căci neînțelegând aceasta nu există câtuși de puțin [bucuria] împlinirii [tuturor] îndatoririlor.
  16. तदुक्तमविदित्वा तु यद्यच्च क्रियते मया। तद्बालक्रीडनमिव प्रतिभाति समन्ततः
    • tad + uktam – aviditvā tu yad + yac – ca kriyate mayā, tad + bāla + krīḍanam – iva pratibhāti samantataḥ.
    • Neînțelegând ceea ce a fost spuns, orice ar fi făcut de către mine apare din toate punctele de vedere precum jocul unui copil.
  17. पुरा मया हि बहुशः क्रतुभिर्दक्षिणोच्छ्रयैः। प्रभूतान्नगणैरिष्टा देवाः शक्रमुखा ननु
    • purā mayā hi bahuśaḥ kratubhir – dakṣiṇā + ucchrayaiḥ, prabhūta + anna + gaṇair – iṣṭā[ḥ] devāḥ śakra + mukhā nanu.
    • În trecut au fost adesea venerate de mine – prin sacrificii (kratu) ridicate prin donații [către preoți și] numeroase grămezi de mâncare – zeitățile (deva), începând fără îndoială cu Śakra (Indra).
  18. तदल्पफलमेवेति श्रुतं संवर्तवक्त्रतः। मन्ये तदहमल्पं यद्दुःखमेवेति सर्वथा
    • tad + alpa + phalam – eva – iti śrutaṁ saṁvarta + vaktrataḥ, manye tad – aham – alpaṁ yad + duḥkham – eva – iti sarvathā.
    • „Desigur rezultatul acestei [venerări] este puțin” – auzit a fost [aceasta] din gura lui Saṁvarta. Eu consider din toate punctele de vedere puținul acesta drept suferință (duḥkha).
  19. असुखं नहि दुःखं स्याद्दुःखमल्पं सुखं स्मृतम्। यतः सुखात्यये दुःखं भवेद्गुरुतरं किल
    • asukhaṁ nahi duḥkhaṁ syād – duḥkham – alpaṁ sukhaṁ smr̥tam, yataḥ sukha + atyaye duḥkhaṁ bhaved – guru + taraṁ kila.
    • Desigur, absența fericirii (sukha) nu poate fi suferință (duḥkha). Fericirea (sukha) care este puțină este considerată drept suferință (duḥkha), deoarece la finele fericirii (sukha) suferința (duḥkha) devine cu siguranță mult mai grea.
  20. नैतावदेव चैतस्मादधिकं चास्ति वै भयम्। मृत्यूपयोगो यद्भूयो न तन्न स्याद्कदाचन
    • na – etāvad – eva ca – etasmād – adhikaṁ ca – asti vai bhayam, mr̥tyu + upayogo yad – bhūyo na tan – na syāt – kadācana.
    • Și nu este doar atât, căci desigur există o frică (bhaya) mai mare decât aceasta, iar [dacă] ceea ce este întru moarte (mr̥tyu) nu este covârșitor, [atunci] acesta nu poate exista nicicând.
  21. एवमेव भवेद्यन्मे क्रियते त्रिपुराविधौ। बालक्रीडेव मे भाति सर्वं तन्मानसं यतः
    • evam – eva bhaved – yan – me kriyate tripurā + vidhau, bāla + krīḍā – iva me bhāti sarvaṁ tan + mānasaṁ yataḥ.
    • Tot astfel este pentru mine ceea ce a fost realizat în ritualul pentru [zeița] Tripurā. Aidoma jocului copiilor îmi apar mie toate, deoarece acestea sunt doar de natură mentală (i.e. imaginație).
  22. एतद्यदुक्तं भवता कर्तुं तत्स्यादितोऽन्यथा। नियतं चाप्यन्यथा तद्वचोभेदसमाश्रयात्
    • etad – yad – uktaṁ bhavatā kartuṁ tat – syād – ito – anyathā, niyataṁ ca – apy – anyathā tad + vaco + bheda + samāśrayāt.
    • Aceasta, care a fost spusă/descrisă de către dumneavoastră pentru a fi realizată, poate fi într-o manieră diferită de aceasta, reglementată [de scripturi] ori altfel, deoarece rezidă în disensiunea dintre prescripțiile acesteia. 
  23. आलम्बभेदतश्चापि विविधं प्रतिपद्यते। कथमेतत्क्र​तुसममसत्यफलसम्मितम्
    • ālamba + bhedataś – ca – api vividhaṁ pratipadyate, katham – etat – kratu + samam – asatya + phala + sammitam.
    • Chiar și din cauza diferențierii suporturilor (ālamba) este realizat în mod variat. Cum este aceasta – similară ritualurilor sacrificiale (kratu) – înzestrată cu un rezultat fals/ireal (a-satya)?
  24. अप्यसत्यात्मकं यस्मात्कथं सत्यसमं भवेत्। अथापि नित्यं कर्तव्यमेतन्नास्यावधिः क्वचित्
    • apy – asatya + ātmakaṁ yasmāt – kathaṁ satya + samaṁ bhavet, atha – api nityaṁ kartavyam – etan – na – asya – avadhiḥ kvacit.
    • Mai mult, deoarece are o natură falsă/ireală (a-satya), cum ar putea fi identică cu adevărul/realitatea (satya)? Mai mult, trebuie realizată în mod constant/perpetuu – pentru aceasta nu există limită câtuși de puțin.
  25. लक्षितो मे स भगवान्संवर्तः सर्वशीतलः। कर्तव्यलेशविषमविषज्वालाविनिर्गतः
    • lakṣito me sa bhagavān – saṁvartaḥ sarva + śītalaḥ, kartavya + leśa + viṣama + viṣa + jvālā + vinirgataḥ.
    • Acest domn, Saṁvarta – calm în toate cele, eliberat din vâlvătaia cumplitei otrăvi a celei mai mici îndatoriri (kartavya) – a fost văzut de către mine.
  26. हसन्निव लोकतन्त्रमभयं मार्गमाश्रितः। वने दावाग्निसंकीर्णे हिमाम्बुस्थगजोपमः
    • hasann – iva loka + tantram – abhayaṁ mārgam – āśritaḥ, vane dāva + agni + saṁkīrṇe himā + ambu + stha + gaja + upamaḥ.
    • Ca și cum ar zâmbi despre mișcarea/parcursul lumii (loka), aflat pe calea lipsită de frică (bhaya), asemănător elefantului ce stă într-o apă rece în [mijlocul] unei păduri cuprinsă de un foc devastator,
  27. सर्वकर्तव्यवैकल्यामृतसंस्वादनन्दितः। कथमेतां दशां प्राप्तो यच्च मामाह तत्पुरा
    • sarva + kartavya + vaikalya + amr̥ta + saṁsvāda + nanditaḥ, katham – etāṁ daśāṁ prāpto yac – ca mām – āha tat + purā.
    • Bucuros întru gustarea ambroziei non-existenței tuturor îndatoririlor (kartavya). Cum a dobândit această stare pe care mi-a descris-o atunci?
  28. सर्वमेतत्सुकृपया गुरो मे वक्तुमर्हसि। कर्तव्यकालभुजगनिगीर्णं मां विमोचय
    • sarvam – etat – sukr̥payā guro me vaktum – arhasi, kartavya + kāla + bhujaga + nigīrṇaṁ māṁ vimocaya.
    • Maestre (guru)! Fii bun să-mi spui acesta dintr-o prea bună compasiune și pe de-a-ntregul. Eliberează-mă, căci înghițit sunt de șarpele negru al îndatoririlor (kartavya)!
  29. इत्युक्त्वा चरणौ मूर्ध्ना गृहीत्वा दण्डवन्नतः। अथ दृष्ट्वा तथाभूतं भार्गवं मुक्तिभाजनम्
    • ity – uktvā caraṇau mūrdhnā gr̥hītvā daṇḍavan + nataḥ, atha dr̥ṣṭvā tathā + bhūtaṁ bhārgavaṁ mukti + bhājanam.
    • Astfel agrăind era prosternat – lungit și țintuind picioarele [acestuia] cu capul. Apoi, văzând că descendentul lui Bhr̥gu (Paraśurāma) are acele calități în a fi receptaculul izbăvirii (mukti),
  30. दयमानस्वभावोऽथ दत्तो वक्तुमुपाक्रमत्। वत्स भार्गव ध​न्योऽसि यस्य ते बुद्धिरीदृशी
    • dayamāna + svabhāvo – atha datto vaktum – upākramat, vatsa bhārgava dha​nyo – asi yasya te buddhir – īdr̥śī.
    • Datta – a cărui proprie natură este compasiunea – a început să vorbească: O, copile, descendent al lui Bhr̥gu (i.e. Paraśurāma)! Fericit ești, căci o astfel de percepție/înțelegere (buddhi) ți-a apărut,
  31. अब्धौ निमज्जतो नौकासंप्राप्तिरिव सङ्गता। एतावदेव सुकृतिः क्रियाभिरुपसंगतः
    • abdhau nimajjato naukā + saṁprāptir – iva saṅgatā, etāvad – eva sukr̥tiḥ kriyābhir – upasaṁgataḥ.
    • Fiind aidoma dobândirii unei bărci de către cel ce se scufundă în ocean. Într-atât este de bună/virtuoasă, încât și cel preaunit cu acțiunile religioase/sacrificiile (kriyā
  32. स्वात्मानमारोहयति पदे परमपावने। सा देवी त्रिपुरा सर्वहृदयाकाशरूपिणी
    • svātmānam – ārohayati pade parama + pāvane, sā devī tripurā sarva + hr̥daya + ākāśa + rūpiṇī.
    • Propriul sine (ātman) este elevat la starea supremă de puritate/sfințenie. Acea zeiță, Tripurā, este de natura spațiului (ākāśa) în toate inimile (hr̥daya),
  33. अनन्यशरणं भक्तं प्रत्येवंरूपिणी द्रुतम्। हृदयान्तः परिणता मोचयेन्मृत्युजालतः
    • ananya + śaraṇaṁ bhaktaṁ praty – evaṁ + rūpiṇī drutam, hr̥daya + antaḥ pariṇatā mocayen – mr̥tyu + jālataḥ.
    • Manifestare deplină în lăuntrul inimii (hr̥daya) – sub această formă – îl poate elibera fără întârziere din lațul morții (mr̥tyu) pe adoratorul fără de alt sprijin/refugiu.
  34. यावत्कर्तव्यवेतालान्न बिभेति दृढं नरः। न तावत्सुखमाप्नोति वेतालाविष्टवत्सदा
    • yāvat – kartavya + vetālān – na bibheti dr̥ḍhaṁ naraḥ, na tāvat – sukham – āpnoti vetāla + āviṣṭavat – sadā.
    • Atât timp omul nu se sperie câtuși de puțin de demonul (vetāla) îndatoririlor (kartavya), tot atâta nu obține fericire (sukha) precum cel posedat neîncetat de un demon (vetāla).
  35. नृणां कर्तव्यकालाहिसंदष्टानां कथं शुभम्। करालगरलज्वालाक्रान्ताङ्गानामिव क्वचित्
    • nr̥ṇāṁ kartavya + kāla + ahi + saṁdaṣṭānāṁ kathaṁ śubham, karāla + garala + jvāla + ākrānta + aṅgānām – iva kvacit.
    • Cum ar putea exista fericirea (śubha) pentru oamenii mușcați de șarpele negru al îndatoririlor (kartavya), ale căror trupuri sunt copleșite de focul teribilului venin?
  36. कर्तव्यविषसंसर्गमूर्च्छितं पश्य वै जगत्। अन्धीभूतं न जानाति क्रियां स्वस्य हितात्मिकाम्
    • kartavya + viṣa + saṁsarga + mūrcchitaṁ paśya vai jagat, andhī + bhūtaṁ na jānāti kriyāṁ svasya hita + ātmikām.
    • Vezi că acestă lume (jagat) [întreagă] este cu adevărat insensibilă din cauza contactului cu veninul îndatoririlor (kartavya)! Oarbă fiind nu cunoaște acțiunea/activitatea (kriyā) a cărei natură este spre propria-i bunăstare.
  37. अन्यथा चेष्टते भूयो मोहमापद्यते पुनः। एवंविधो हि लोकोऽयं कर्तव्यविषमूर्च्छितः
    • anyathā ceṣṭate bhūyo moham – āpadyate punaḥ, evaṁ + vidho hi loko – ayaṁ kartavya + viṣa + mūrcchitaḥ.
    • Depune efort în mod repetat într-o manieră diferită/greșită și obține din nou iluzie (moha); această lume (loka) de felul acesta, devenită insensibilă/inconștientă din cauza veninului îndatoririlor (kartavya),
  38. अनादिकालतो भीमे पच्यते विषसागरे। यथा हि केचित्पथिकाः प्राप्ता विन्ध्यमहानगम्
    • anādi + kālato bhīme pacyate viṣa + sāgare, yathā hi kecit – pathikāḥ prāptā vindhya + mahā + nagam.
    • Din vremuri imemoriale fierbe în teribilul ocean de venin. Astfel, câțiva călători, ajungând la marele munte Vindhya,
  39. क्षुधाभरसमाक्रान्ताः फलानि ददृशुर्वने। विषमुष्टिफलान्याशु तिन्दुकस्य फलेहया
    • kṣudhā + bhara + samākrāntāḥ phalāni dadr̥śur – vane, viṣamuṣṭi + phalāny – āśu tindukasya phala + īhayā.
    • Covârșiți de o nemăsurată foame, au văzut fructe într-o pădure. Dintr-o dată fructele de viṣamuṣṭi, dorind [de fapt] fructele de tinduka,
  40. भक्षयामासुरत्यन्तक्षुधानष्टरसेन्द्रियाः। अथ ते तद्विषज्वालाज्वलिताङ्गाः सुपीडिताः
    • bhakṣayām – āsur – atyanta + kṣudhā + naṣṭa + rasa + indriyāḥ, atha te tad + viṣa + jvālā + jvalita + āṅgāḥ supīḍitāḥ.
    • Le-au mâncat, fiind cu simțul/papilele gustative pierdute din cauza unei excesive foamete. Astfel, aceștia fiind extrem de afectați, având trupurile mistuite de flăcările acestei otrăvuri,
  41. अन्धीभूता विचिन्वन्तस्तद्विषोष्णप्रशान्तये। अविदित्वा मुष्टिफलं तिन्दूफलनिषेवणात्
    • andhī + bhūtā vicinvantas – tad + viṣa + uṣṇa + praśāntaye, aviditvā muṣṭi + phalaṁ tindū + phala + niṣevaṇāt.
    • Au devenit orbi. Căutând spre ușurarea/calmarea/reducerea focului acelei otrăvuri și neștiind că-i [din cauza] fructelor de muṣṭi, ci din cauza folosirii fructelor de tindū
  42. मत्वा ज्वालां निजे देहे धत्तूरफलमासदुः। भ्रान्त्या जम्बीरबुद्ध्या तत्सर्वैरासीत्सुभक्षितम्
    • matvā jvālāṁ nije dehe dhattūra + phalam – āsaduḥ, bhrāntyā jambīra + buddhyā tat – sarvair – āsīt – subhakṣitam.
    • Au crezut că focul se află-n propriul trup – au dat peste fructul de dhattūra. Din confuzie, considerând că este [fructul de] lămâie (jambīra), acesta a fost înfulecat de către toți.
  43. उन्मत्ताश्च तथोऽभूवन्मार्गाद्भ्रष्टाश्च ते तदा। अन्धीभूतातिगहने पतन्तो निम्नभूमिषु
    • unmattāś – ca tatho – abhūvan – mārgād – bhraṣṭāś – ca te tadā, andhī + bhūta + atigahane patanto nimna + bhūmiṣu.
    • Și astfel ei atunci au înnebunit (unmatta) și s-au îndepărtat de la cale. Deveniți orbi în impenetrabila [pădure], căzuți în adâncurile pământului,
  44. कण्टकैश्छिन्नसर्वाङ्गा भग्नबाहूरुपादकाः। अधिक्षिपन्तश्चान्योन्यं कलहं चक्रुरुच्च​कैः
    • kaṇṭakaiś – chinna + sarva + aṅgā bhagna + bāhu + ūru + pādakāḥ, adhikṣipantaś – ca – anyonyaṁ kalahaṁ cakrur – ucca​kaiḥ.
    • Trupurile pe de-a-ntregul străpunse de spini, cu picioarele, coapsele și brațele fracturate, insultându-se unul pe celălalt într-o ceartă foarte zgomotoasă,
  45. मुष्टिभिश्च शिलाभिश्च काष्ठैर्जघ्नुः परस्परम्। अथ ते दीर्णसर्वाङ्गाः पुरं कञ्चित्समासदुः
    • muṣṭibhiś – ca śilābhiś – ca kāṣṭhair – jaghnuḥ parasparam, atha te dīrṇa + sarva + aṅgāḥ puraṁ kañcit – samāsaduḥ.
    • Cu pumni, cu pietre și cu bețe s-au lovit unul pe celălalt. Astfel ei, cu trupurile pe de-a-ntregul sfâșiate, au ajuns la un oarecare oraș.
  46. निशीथे दैववशतः पुरद्वारमुपाययुः। पुरद्वाराधिपालैस्ते प्रतिरुद्धाः प्रवेशने
    • niśīthe daiva + vaśataḥ pura + dvāram – upāyayuḥ, pura + dvāra + adhipālais – te pratiruddhāḥ praveśane.
    • La mijlocul nopții, din grația zeilor, s-au apropiat de ușa orașului. De către străjerii porților orașului ei au fost opriți la intrare/să intre. 
  47. देशकालानभिज्ञानात्कलहं चक्रुरुच्चकैः। अथ ते प्रहृता द्वारपालैरतितरां यदा
    • deśa + kāla + anabhijñānāt – kalahaṁ cakrur – uccakaiḥ, atha te prahr̥tā dvāra + pālair – atitarāṁ yadā.
    • Deoarece nu au realizat locul și timpul, s-au certat foarte zgomotos. Astfel, când ei au fost extrem de bătuți de către străjerii porților
  48. तदा पलायनपरा बभूवुः परितस्तु ते। पतिताः परिखे केचिद्भक्षिता मकरादिभिः
    • tadā palāyana + parā babhūvuḥ paritas – tu te, patitāḥ pari + khe kecid – bhakṣitā makara + ādibhiḥ.
    • Atunci ei au căutat să scape pe oriunde, unii au căzut în șanțul [din jurul orașului], fiind mâncați de către crocodili (makara) etc.
  49. केचित्खातेषु कूपेषु पतिताः प्राणमुत्सृजुः। अपरे तैर्विनिहताः केचिज्जीवग्रहं गताः
    • kecit – khāteṣu kūpeṣu patitāḥ prāṇam – utsr̥juḥ, apare tair – vinihatāḥ kecij – jīva + grahaṁ gatāḥ.
    • Alții au căzut în șanțuri și fântâni, au abandonat suflarea/viața (prāṇa), iar alții, răniți de către aceștia (i.e. străjerii porților), au plecat rămânând în viață.
  50. एवं जना हितेच्छाभिः कर्तव्यविषमूर्छिताः। अहो विनाशं यान्त्युच्चैर्मोहेनान्धीकृताः खलु
    • evaṁ janā hita + icchābhiḥ kartavya + viṣa + mūrchitāḥ, aho vināśaṁ yānty – uccair – mohena – andhī + kr̥tāḥ khalu.
    • Astfel, oamenii, din cauza dorințelor pentru bunăstare, insensibili din cauza veninului îndatoririlor (kartavya) – oh! – deveniți cu adevărat orbi din cauza confuziei/iluziei (moha) cu siguranță merg spre distrugere.
  51. धन्योऽसि भार्गव त्वं तु यस्मादभ्युदयं गतः। विचारः सर्वमूलं हि सोपानं भवेत्
    • dhanyo – asi bhārgava tvaṁ tu yasmād – abhyudayaṁ gataḥ, vicāraḥ sarva + mūlaṁ hi sopānaṁ bhavet.
    • Bhārgava! Norocos ești tu, deoarece ai obținut împlinirea/trezvia (abhyudaya), căci investigarea/reflectarea (vicāra) este cu adevărat rădăcina/cauza tuturor, cea dintâi scară  
  52. परश्रेयोमहासौधप्राप्तौ जानीहि सर्वथा। सुविचारमृते क्षेमप्राप्तिः कस्य कथं भवेत्
    • para + śreyo + mahā + saudha + prāptau jānīhi sarvathā, su + vicāra + mr̥te kṣema + prāptiḥ kasya kathaṁ bhavet.
    • Întru dobândirea marelui palat al supremei beatitudini/izbăviri (śreyas) – cunoaște [aceasta] pe deplin! Atunci când lipsește buna/corecta investigare, cum și de către cine este dobândită prosperitatea/izbăvirea (kṣema)?
  53. अविचारः परो मृत्युरविचारहता जनाः। विमृश्यकारी जयति सर्वत्राभीष्टसङ्गमात्
    • avicāraḥ paro mr̥tyur – avicāra + hatā janāḥ, vimr̥śya + kārī jayati sarvatra – abhīṣṭa + saṅgamāt.
    • Neinvestigarea/nereflectarea (avicāra) este suprema moarte (mr̥tyu), oamenii sunt morți din cauza neinvestigării/nereflectării (avicāra). Cel ce acționează după investigare (vimr̥śya) învingător este pretutindeni (în toate) datorită dobândirii lucrului dorit.
  54. अविचारहता दैत्या यातुधानाश्च सर्वशः। विचारपरमा देवाः सर्वतः सुखभागिनः
    • avicāra + hatā daityā yātu + dhānāś – ca sarvaśaḥ, vicāra + paramā devāḥ sarvataḥ sukha + bhāginaḥ.
    • Distruși pe deplin din cauza neinvestigării/nereflectării (avicāra) au fost demonii (daitya) și duhurile rele (yātudhāna); zeii (deva), cei mai buni întru investigare/reflectare (vicāra), sunt pe deplin posesorii fericirii (sukha). 
  55. विचाराद्विष्णुमाश्रित्य जयन्ति प्रत्यरीन्सदा। विचारः सुखवृक्षस्य बीजमङ्कुरशक्तिकम्
    • vicārād – viṣṇum – āśritya jayanti pratyarīn – sadā, vicāraḥ sukha + vr̥kṣasya bījam – aṅkura + śaktikam.
    • Adăpostindu-se prin investigare/reflectare (vicāra) în Viṣṇu, [zeii] înving adversari deopotrivă de puternici. Investigarea/reflectarea (vicāra) este sămânța arborelui fericirii (sukha) ce are capacitatea încolțirii. 
  56. विराजते विचारेण पुरुषः सर्वतोऽधिकः। विचाराद्विधिरुत्कृष्टो विचारात्पूज्यते हरिः
    • virājate vicāreṇa puruṣaḥ sarvato – adhikaḥ, vicārād – vidhir – utkr̥ṣṭo vicārāt – pūjyate hariḥ.
    • Omul strălucește/guvernează prin investigare/reflectare (vicāra) mai mult decât orice. Prin investigare/reflectare (vicāra) Creatorul (Brahmā) este superior; prin investigare/reflectare (vicāra) Hari (Viṣṇu) este venerat;
  57. सर्वज्ञस्तु विचारेण शिव आसीन्महेश्वरः। अविचारान्मृगासक्तो रामो बुद्धिमतांवरः
    • sarva + jñas – tu vicāreṇa śiva āsīn – maheśvaraḥ, avicārān – mr̥ga + āsakto rāmo buddhimatāṁ + varaḥ.
    • Prin investigare/reflectare (vicāra) atotcunoscătorul Śiva a devenit Marele Domn (maheśvara); prin neinvestigare (avicāra) a urmărit cerbul Rāma, cel mai bun dintre înțelepți,
  58. परमामापदं प्राप्तो विचारादथ वारिधिम्। बद्ध्वा लङ्कापुरीं रक्षोगणाकीर्णां समाक्रमत्
    • parama + ama + āpadaṁ prāpto vicārād – atha vāri + dhim, baddhvā laṅkā + purīṁ rakṣo + gaṇa + ākīrṇāṁ samākramat.
    • Și a obținut cea mai terifiantă calamitate (āpada); astfel, prin investigare/reflectare (vicāra), oceanul fiind ținut/legat, orașul din Laṅkā – înțesat cu trupele demonilor (rakṣas) – a fost cucerit.
  59. अविचाराद्विधिरपि मूढो भूत्वाऽभिमानतः। शिरश्छेदं समगमदिति संश्रुतमेव ते
    • avicārād – vidhir – api mūḍho bhūtvā – abhimānataḥ, śiraś + chedaṁ samagamad – iti saṁśrutam – eva te.
    • Chiar Creatorul (Brahmā), care a devenit confuz (mūḍha) din cauza mândriei (abhimāna) datorate neinvestigării (avicāra), a suferit despicarea capului – aceasta-ți este prea bine auzită/cunoscută.
  60. महादेवोऽविचारेण वरं दत्वाऽसुराय वै। भस्मीभावात्स्वस्य भीतः पलायनपरोऽभवत्
    • mahādevo – avicāreṇa varaṁ datvā – asurāya vai, bhasmī + bhāvāt – svasya bhītaḥ palāyana + paro – abhavat.
    • Mahādeva, oferind din cauza neinvestigării (avicāra) un dar unui demon (asura), îngrozit fiind din cauza [posibilei] transformări în cenușă, a căutat să scape.
  61. अविचाराद्धरिः पूर्वं भृगुपत्नीं निहत्य तु। शापेन परं दुःखमाप्तमत्यन्तदुःसहम्
    • avicārād – dhariḥ pūrvaṁ bhr̥gu + patnīṁ nihatya tu, śāpena paraṁ duḥkham – āptam – atyanta + duḥsaham.
    • Hari, în trecut, omorând-o pe soția lui Bhr̥gu din cauza neinvestigării (avicāra), a obținut din cauza unui blestem o mare suferință, peste măsură de greu de suportat.
  62. एवमन्येऽसुरा देवा यातुधाना नरा मृगाः। अविचारवशादेव विपदं प्राप्नुवन्ति हि
    • evam – anye – asurā devā yātu + dhānā narā mr̥gāḥ, avicāra + vaśād – eva vipadaṁ prāpnuvanti hi.
    • Astfel alții – demonii (asura), zeii (deva), duhurile rele (yātudhāna), oamenii (nara), animalele (mr̥ga) – desigur din cauza influenței neinvestigării (avicāra) au obținut numai nenoricire/ruinare.
  63. महाभागास्ते हि धीरा यान्कुत्रापि च भार्गव। विजहाति विचारो नो नमस्तेभ्यो निरन्तरम्
    • mahā + bhāgās – te hi dhīrā yān – kutra – api ca bhārgava, vijahāti vicāro no namas – tebhyo nirantaram.
    • – O, Bhārgava! Preafericiți/norocoși și înțelepți (dhīra) sunt desigur cei care nu sunt abandonați de investigare (vicāra) niciunde – eternă plecăciune acestora!
  64. कर्तव्यमविचारेण प्राप्य मुह्यन्ति सर्वतः। विचार्य​ कृत्वा सर्वेभ्यो मुच्यतेऽपारसङ्कटैः
    • kartavyam – avicāreṇa prāpya muhyanti sarvataḥ, vicārya​ kr̥tvā sarvebhyo mucyate – apāra + saṅkaṭaiḥ.
    • Dobândind îndatoriri (kartavya) prin neinvestigare (avicāra) sunt induși în eroare (tulburați) pretutindeni. Acționând după investigare/reflectare este eliberat din toate [suferințele] împreună cu dificultățile fără de margini.
  65. एवं लोकांश्चिरादेषोऽविचारः सङ्गतोऽभवत्। यस्याविचारो यावत्स्यात्कुतस्तावद्विमर्शनम्
    • evaṁ lokāṁś – cirād – eṣo – avicāraḥ saṅgato – abhavat, yasya – avicāro yāvat – syāt – kutas – tāvad – vimarśanam.
    • Astfel, de multă vreme oamenii au devenit asociați cu această neinvestigare (avicāra). Atât timp cât există neinvestigare (avicāra) pentru cineva, cum ar putea exista investigarea (vimarśana)?
  66. ग्रीष्मभीष्मकरातप्ते मरौ क्व शिशिरं जलम्। एवं चिराविचाराग्निज्वालामालापरीवृते
    • grīṣma + bhīṣma + kara + ātapte marau kva śiśiraṁ jalam, evaṁ cira + avicāra + agni + jvālā + mālā + parīvr̥te.
    • Unde este apă rece într-un deșert de nisip încins de teribilele raze ale soarelui vara? Astfel, atunci când este încercuit/înconjurat de o ghirlandă de flăcări ale străvechiului foc al neinvestigării (avicāra),
  67. विचारशीतलस्पर्शः कथं स्यात्साधनं विना। साधनं त्वेकमेवात्र परमं सर्वतोऽधिकम्
    • vicāra + śītala + sparśaḥ kathaṁ syāt – sādhanaṁ vinā, sādhanaṁ tv – ekam – eva – atra paramaṁ sarvato – adhikam.
    • Cum ar putea exista atingerea răcoroasă a investigării (vicāra) în absența unui instrument (sādhana)? Desigur, supremul instrument (sādhana) este unul singur, superior tuturor [celorlalte instrumente].
  68. सर्वहृत्पद्मनिलयदेवतायाः परा कृपा। तां विना स्यात्कथं कस्य महाश्रेयः सुसाधनः
    • sarva + hr̥t + padma + nilaya + devatāyāḥ parā kr̥pā, tāṁ vinā syāt – kathaṁ kasya mahā + śreyaḥ susādhanaḥ.
    • Este suprema compasiune (kr̥pā) a zeității din lăcașul lotusului inimii tuturor [ființelor], fără de care cum și pentru cine ar fi preabuna împlinire/desăvârșire (su-sādhana) a supremei beatitudini/izbăviri (śreyas)?
  69. विचारार्कोऽविचारान्धमहाध्वान्तनिबर्हणः। तत्र​ मूलं भवेद्भक्त्या देवतापरिराधनम्
    • vicāra + arko – avicāra + andha + mahā + dhvānta + nibarhaṇaḥ, tatra​ mūlaṁ bhaved – bhaktyā devatā + pari + rādhanam.
    • Soarele investigării (vicāra) este distrugerea marelui întuneric al cecității cauzat de neinvestigare (avicāra). Aici rădăcina/fundamentul [acestei investigări] ar fi mulțumirea/îmbunarea pe deplin a zeității prin devoțiune (bhakti).
  70. राधिता परमा देवी सम्यक्तुष्टा सती तदा। विचाररूपतां याति चित्ताकाशे रविर्यथा
  71. तस्मान्निजात्मरूपां तां त्रिपुरां परमेश्वरीम्। सर्वान्तरनिकेतां श्री महेशीं चिन्मयीं शिवाम्
  72. आराधयेदकापट्यात् स​द्गुरुद्वारतः  क्रमात्। आराधनेऽपि मूलं स्याद्भक्तिः श्रद्धा च निर्मला
  73. तत्रापि मूलं माहात्म्यश्रवणं परिकीर्तितम्। अतस्ते प्रथमं राम माहात्यं संप्रवर्तितम्
  74. तेन श्रुतेनाधुना त्वं प्राप्तवानसि मङ्गलम्। विचारः श्रेयसो मूलं यस्मात्ते नहि भीरितः
  75. विचारोदयपर्यन्तं भयमस्ति महत्तरम्। अविचारात्मदोषेण ग्रस्तस्य प्रतिवासरम्
  76. यथा हि सन्निपपातेन ग्रस्त्यस्यौषधसेवनात्। अपि तावद्भ​वेद्भीतिर्यावद्धातोरशुद्धता
  77. प्राप्ते विचारे परमे फलितं जीवितं नृणाम्। यावत्सुजन्म सुनृणां विचारो न भवेत्परः
  78. तावन्तो जन्मतरवो वन्ध्या विफलहेतुतः। स एव सफलो जन्मवृक्षो यत्र विमर्शनम्
  79. कूपमण्डूकसदृशा ये नरा निर्विमर्शनाः। यथा कूपे समुत्पन्नो भेको नो वेद किञ्चन
  80. शुभं वाप्यशुभं वापि कूपे एव विनश्यति। तथा जना अपि वृथोत्पन्ना ब्रह्माण्डकूपके
  81. शुभं वाप्यशुभं वापि न विदुः स्वात्मनः क्वचित्। उत्पद्योत्पत्य नश्यन्ति न जानन्ति स्वकं हितम्
  82. सुखबुद्धिञ्च दुःखेषु सुखे दुःखविनिश्चयम्। प्राप्याविचारमाहात्म्यात्पच्यन्ते सृतिपावके
  83. दुःखेन क्लिष्यमानाश्च न कथञ्चित्त्यजन्ति तत्। यथा पादशताघातैस्ताडितोऽपि महाखरः
  84. रासभीमनुयात्येव तथा संसरणं जनः। त्वन्तु राम विचारात्मा पारं दुःखस्य सङ्गतः
Kindle