Skip to content

Tripurā-rahasya-jñāna-khaṇḍa

Kindle

श्रीगणेशाय नमः।
śrī + gaṇeśāya namaḥ
Închinare Domnului Gaṇeśa!

– I –

  1. नमः कारणानन्दरूपिणी परचिन्मयी। विराजते जगच्चित्रचित्रदर्पणरूपिणी॥
    • oṃ namaḥ kāraṇa + ānanda + rūpiṇī para + cin + mayī, virājate jagac + citra + citra + darpaṇa + rūpiṇī.
    • Închinare Supremului (/AUM) sub forma (rūpiṇī) beatitudinii cauzei [primordiale] (kāraṇa) – alcătuire a supremei conștiințe (cit) – care apare/strălucește sub forma (rūpiṇī) preaminunatei/clarei (citra) oglinzi/oglindiri (darpaṇa) a picturii universului (jagad-citra).
  2. श्रुतं कच्चिन्नारदैतत्सावधानेन चेतसा। माहात्म्यं त्रिपुराख्याया यच्छ्रुतिः परसाधनम्॥
    • śrutaṃ kaccin – nārada – etat – sāvadhānena cetasā, māhātmyaṃ tripurā + ākhyāyā yac – chrutiḥ para + sādhanam.
    • O, Nārada! Sper că ascultată a fost aceasta cu o minte (cetas) foarte atentă, cea numită Măreția [zeiței] Tripurā (Tripurā-rahasya-māhātmya-khaṇḍa) – ascultarea acesteia fiind calea (sādhana) [dobândirii] supremului (para).
  3. अथ ते कथयाम्यद्य ज्ञानखण्डं महाद्भुतम्‌। यच्छ्रुत्वा न पुनः क्वापि मनुष्यः शोकमृच्छति॥
    • atha te kathayāmy – adya jñāna + khaṇḍaṃ maha + adbhutam‌, yac – chrutvā na punaḥ kvāpi manuṣyaḥ śokam – ṛcchati.
    • Acum îți spun extraordinarul „Capitol despre Cunoaștere” (Jñāna-khaṇḍa), pe care ascultându-l, omul nu mai dobândește suferință, niciodată și niciunde.
  4. वैदिकं वैष्णवं शैवं शाक्तं पाशुपतं तथा। विज्ञानं सम्यगालोच्य यदेतत्प्रविनिश्चितम्॥
    • vaidikaṃ vaiṣṇavaṃ śaivaṃ śāktaṃ pāśupataṃ tathā, vijñānaṃ samyag + ālocya yad – etat – praviniścitam.
    • Cunoașterea (vijñāna) vedică, viṣṇuită, śivaită, śakta și pāśupata, fiind pe deplin contemplată (ālocya), este această concluzie definitivă.
  5. नैतद्विज्ञानसदृशमन्यद्मानसमारुहेत्‌। यथा श्रीदत्तगुरुणा भार्गवाय निरूपितम्‌॥
    • na – etad + vijñāna + sadṛśam – anyad – mānasam – āruhet‌, yathā śrī + datta + guruṇā bhārgavāya nirūpitam‌.
    • Nu există o altă înțelepciune (vijñāna) similară cu aceasta care să cucerească mintea (mānasa), deoarece a fost revelată (nirūpita) de către maestrul Datta descendentului din Bhṛgu (Paraśurāma).
  6. उपपत्त्युपलब्धिभ्यां समेतं बहु चित्रितम्‌। अत्रोक्तेनापि नो वेद यदि कश्चिद्विमूढधीः॥
    • upapatty + upalabdhibhyāṃ sametaṃ bahu citritam‌, atra – uktena – api no veda yadi kaścid + vimūḍha + dhīḥ.
    • Prin percepție (upalabdhi) și inferență (upapatti), acompaniată/înzestrată cu nenumărate jocuri de cuvinte (citrita). Dacă cineva cu intelectul confuz nu a realizat/cunoscut nici măcar prin relatarea de aici,
  7. स केवलं दैवहतः स्थाणुरेव न संशयः। न तस्य स्यादपि ज्ञानं साक्षाच्छिवनिरूपितम्‌॥
    • sa kevalaṃ daiva + hataḥ sthāṇur – eva na saṃśayaḥ, na tasya syād – api jñānaṃ sākṣāc – chiva + nirūpitam‌.
    • Acesta este pe deplin lovit de destin, un stâlp (inert), fără îndoială. Pentru acesta nu există cunoaștere (jñāna) chiar de-ar fi vederea lui Śiva în persoană (sākṣāt).
  8. तत्ते शृणु समाख्यास्ये ज्ञानखण्डात्मना स्थितम्‌। अहो सतामद्भुतं हि वृत्तं सर्वगुणोत्तरम्‌
    • tat – te śṛṇu samākhyāsye jñāna + khaṇḍa + ātmanā sthitam‌, aho satām – adbhutaṃ hi vṛttaṃ sarva + guṇa + uttaram‌.
    • Ascultă! Aceasta îți voi relata pe deplin, stabilită fiind prin esența „Capitolului despre Cunoaștere” (Jñāna-khaṇḍa). Oh! Extraordinar este comportamentul sfinților, transcendente [le] sunt toate calitățile (guṇa).
  9. यन्मत्तोऽप्येष देवर्षिः शुश्रूषत्यपि किञ्चन। अनुग्राहकता चैषा सतां सहजसम्भवा
    • yan + matto – apy – eṣa devarṣiḥ śuśrūṣaty – api kiñcana, anugrāhakatā ca – eṣā satāṃ sahaja + sambhavā.
    • Aceasta, de la mine desigur, își dorește acest sfânt divin (i.e. Nārada) s-o asculte, câtuși de puțin. Această stare de grație/har (anugrāha) a sfinților există în mod natural (sahaja),
  10. यथा घ्राणोल्लासकता मृगनाभेः स्वतः स्थिता। एवं दत्तात्रेयमुखाच्छ्रुत्वा माहात्म्यवैभवम्‌
    • yathā ghrāṇa + ullāsakatā mṛga + nābheḥ svataḥ sthitā, evaṃ dattātreya + mukhāc – chrutvā māhātmya + vaibhavam‌.
    • Așa cum starea de manifestare/încântare a miresmei (ghrāṇa) „buricului cerbului” (i.e. mosc) este existentă prin propria-i natură. Astfel a fost ascultată din gura lui Dattātreya splendoarea Măreției [zeiței Tripurā] (i.e. Tripurā-rahasya-māhātmya-khaṇḍa).
  11. रामः सर्वजनारामो जामदग्न्यः शुभाशयः। भक्त्यापहृतसच्चित्तस्तूष्णीं किञ्चिद्बभूव ह
    • rāmaḥ sarva + jana + ārāmo jāmad + agnyaḥ śubha + āśayaḥ, bhaktyā – apahṛta + sac + cittas – tūṣṇīṃ kiñcid + babhūva ha.
    • [Paraśu]rāma, încântare a tuturor oamenilor, fiul lui Jamadagni, având un caracter virtuos (śubha), psihic/inimă pur/ă (sat-citta) răpit/ă întru devoțiune, a devenit pentru puțin [timp] liniștit/tăcut.
  12. अथासाद्य बहिर्वृत्तिं भरितानन्दलोचनः। रोमाञ्चपीवर​वपुः स्वान्तरानन्दनिर्भरः
    • atha – āsādya bahir + vṛttiṃ bharita + ānanda + locanaḥ, romāñca + pīvara + ​vapuḥ svāntara + ānanda + nirbharaḥ.
    • Astfel, [re]dobândind activitatea exterioară, ochii plini de beatitudine, [părul] trupului complet zburlit, fără de măsură preaplin de beatitudinea (ānanda) propriului sine (antara),
  13. हर्षोऽमायन् रोमकूपविभेदान्निर्गमन्निव। प्रणनाम दत्तगुरुं दण्डवच्चरणान्तिके
    • harṣo – amāyan roma + kūpa + vibhedān – nirgamann – iva, praṇanāma datta + guruṃ daṇḍavac – caraṇa + antike.
    • Zburlire/exaltare fără de măsură manifestată ca prin străpungerea porilor pielii; s-a prosternat maestrului Datta, lungindu-se la picioarele [acestuia].
  14. उत्थाय हर्षभरितः प्राह गद्गदसुस्वरः। धन्योऽहं कृतकृत्योऽहं श्रीगुरो त्वत्प्रसादतः
    • utthāya harṣa + bharitaḥ prāha gadgada + susvaraḥ, dhanyo – ahaṃ kṛta + kṛtyo – ahaṃ śrī + guro tvat + prasādataḥ.
    • Ridicându-se, plin de bucurie a vorbit cu o voce melodioasă gâtuită de emoție: – O, Maestre (guru)! Prin a ta grație/har (prasāda) eu sunt fericit (dhanya), eu sunt pe [deplin] mulțumit (kṛtakṛtya).
  15. यस्य मे करुणासिन्धुस्तुष्टः साक्षाद्गुरुः शिवः। यस्मिंस्तुष्टे ब्रह्मपदमपि स्यात्तृणसम्मितम्
    • yasya me karuṇā + sindhus – tuṣṭaḥ sākṣād – guruḥ śivaḥ, yasmiṃs – tuṣṭe brahma + padam – api syāt + tṛṇa + sammitam.
    • Maestrul (guru) meu în persoană, Śiva, ocean al compasiunii (karuṇā), este mulțumit [de mine]. Atunci când este mulțumit, chiar și starea lui Brahmā este precum un fir de iarbă (tṛṇa),
  16. मृत्युरप्यात्मतां याति यस्मात्तुष्टाद्गुरोर्ननु। ममाकाण्डादेव गुरुः सोऽद्य तुष्टो महेश्वरः
    • mṛtyur – apy – ātmatāṃ yāti yasmāt – tuṣṭād – guror – nanu, mama – akāṇḍād – eva guruḥ so – adya tuṣṭo maheśvaraḥ.
    • Până și [zeul] Morții dobândește „starea” de sine (ātman) din această mulțumire (tuṣṭa) a maestrului (guru), nu-i așa? Acesta, maestrul (guru) meu, Maheśvara, desigur pe neașteptate, a devenit acum mulțumit (tuṣṭa).
  17. मन्ये सर्वं मया प्राप्तमित्येव कृपया गुरोः। नाथ माहात्यमखिलं श्रुतं त्वत्कृपयाधुना
    • manye sarvaṃ mayā prāptam – ity – eva kṛpayā guroḥ, nātha māhātyam – akhilaṃ śrutaṃ tvat + kṛpayā – adhunā.
    • Cred că totul de către mine a fost obținut prin compasiunea (kṛpā) maestrului (guru). Doamne! Măreția [zeiței Tripurā] (Tripurā-rahasya-māhātmya-khaṇḍa) a fost ascultată pe deplin prin compasiunea (kṛpā) ta.
  18. तामुपासितुमिच्छामि त्रिपुरां परमेश्वरीम्। तदुपास्तिक्रमं ब्रूहि मह्यं सुकृपया गुरो
    • tām – upāsitum – icchāmi tripurāṃ parama + īśvarīm, tad + upāsti + kramaṃ brūhi mahyaṃ sukṛpayā guro.
    • Pe această supremă zediță (Parameśvarī) – Tripurā – doresc să o venerez. Maestre! Metoda venerării acesteia spune-mi mie dintr-o mare compasiune!
  19. इति संप्रार्थितो दत्तगुरुरालक्ष्य भार्गवे। योग्यतां त्रिपुरोपास्तौ सच्छ्रद्धाभक्तिबृंहिताम्
    • iti saṃprārthito datta + gurur – ālakṣya bhārgave, yogyatāṃ tripurā + upāstau sac + chraddhā + bhakti + bṛṃhitām.
    • Maestrul (guru) Datta fiind astfel rugat/implorat, văzând în descendentul din Bhṛgu (Paraśurāma), capabilitatea/competența întru venerarea [zeiței] Tripurā, manifestată/crescută printr-o credință (śraddhā) și devoțiune (bhakti) adevărată/curată (sat),
  20. क्रमेण दीक्षयामास त्रिपुरोपास्तिहेतवे। जामदग्न्योऽपि संप्राप्य​ त्रैपुरं दीक्षणं शुभम्
    • krameṇa dīkṣayāmāsa tripurā + upāsti + hetave, jāmad + agnyo – api saṃprāpya​ traipuraṃ dīkṣaṇaṃ śubham.
    • În scopul venerării [zeiței] Tripurā [l-]a inițiat pe calea tradițională (krama). Fiul lui Jamadagni (Paraśurāma) obținând astfel auspiciala inițiere (dīkṣaṇa) întru [venerarea zeiței] Tripurā
  21. सर्वदीक्षासमधिकं पूर्णतत्त्वप्रबोधनम्। मन्त्रयन्त्रवासनाभिरन्वितं निखिलं क्रमम्
  22. प्राप्य श्रीगुरुवक्त्राब्जाद्रसं मधुकरी यथा। तृप्तान्तरङ्ग आनन्दमादितो भार्गवस्तदा
    • prāpya śrī + guru + vaktra + abjād – rasaṃ madhu + karī yathā, tṛpta + antar + aṅga ānanda + mādito bhārgavas – tadā.
    • Obținând esența (rasa) din lotusul gurii maestrului (guru) aidoma albinei, având inima mulțumită/împlinită (tṛpta), exaltat de beatitudine (ānanda), atunci descendentul din Bhṛgu (Paraśurāma),
  23. श्रीनाथेनाभ्यनुज्ञातस्त्रिपुरासाधनोद्यतः। परिक्रम्य गुरुं नत्वा महेन्द्राद्रिमुपाययौ
    • śrī + nāthena – abhyanujñātas – tripurā + sādhanā + udyataḥ, parikramya guruṃ natvā mahendra + adrim – upāyayau.
    • Cu permisiunea Domnului (Nātha), dornic/pregătit întru adorarea (sādhanā) [zeiței] Tripurā, închinându-se maestrului după ce l-a înconjurat, a mers la muntele Mahendra.
  24. तत्र निर्माय वसतिं शुभामतिसुखावहाम्। अभूदुपासनपरो वर्षद्वादशकं तदा
    • tatra nirmāya vasatiṃ śubhām – atisukha + āvahām, abhūd – upāsana + paro varṣa + dvā + daśakaṃ tadā.
    • Construind acolo o locuință potrivită/luminoasă (śubha) aducătoare de o mare bucurie, a locuit acolo atunci pentru 12 ani devotat adorării (upāsana) [zeiței Tripurā],
  25. नित्यनैमित्तिकपरः पूजाजपपरायणः। सदा श्रीत्रिपुरेशान्या मूर्तिध्यानैकतत्परः
    • nitya + naimittika + paraḥ pūjā + japa + parāyaṇaḥ, sadā śrī + tri + purā + īśānyā[] mūrti + dhyāna + eka + tat + paraḥ.
    • Devotat [ritualurilor] obligatorii și celor ocazioanle1, ocupat pe deplin cu venerarea (pūjā) și repetarea (japa) [mantrelor], întotdeauna devotat doar meditației (dhyāna) asupra formei (mūrti) Doamnei Tripurā.
  26. एवं तस्यात्यगात्कालो द्वादशाब्दो निमेषवत्। अथैकदा सुखासीनो जामदग्न्योऽनुचिन्तयत्
    • evaṃ tasya atyagāt – kālo dvā + daśa + abdo nimeṣavat, athaeka + dā sukha + āsīno jāmad + agnyo – anucintayat.
    • Astfel timpul a trecut pentru el, 12 ani ca-ntr-o clipită. Apoi, odată, stând confortabil, fiul lui Jamadagni (Paraśurāma) s-a gândit:
  27. पुरा यत्प्राह संवर्तो मया स्वभ्यर्थितः पथि। तन्मया नैव विदितमंशेनापि तदा ननु
    • purā yat + prāha saṃvarto mayā sv + abhyarthitaḥ pathi, tan – mayā na + eva viditam – aṃśena – api tadā nanu.
    • Ce [mi-]a spus Saṃvarta pe cale/drum la început, preabine fiind întrebat de mine, acesta de către mine chiar nu este cunoscut nici măcar în parte!?
  28. विस्मृतं च मया यस्मात्प्राङ्न पृष्टं गुरुं प्रति। माहात्म्यं त्रिपुराशक्तेः श्रुतं श्रीगुरुवक्त्रतः
    • vismṛtaṃ ca mayā yasmāt – prāṅ – na pṛṣṭaṃ guruṃ prati, māhātmyaṃ tripurā + śakteḥ śrutaṃ śrī + guru + vaktrataḥ.
    • Și deoarece a fost uitat de mine mai înainte, nu a fost întrebat înaintea maestrului (guru). Măreția zeiței (śakti) Tripurā (Tripurā-rahasya-māhātmya-khaṇḍa) a fost ascultată din gura maestrului (guru).
  29. परन्तु तन्न विदितं यत्संवर्तः पुराऽब्रवीत्। मया सृष्टिप्रसङ्गेन पृष्टं किञ्चिद्गुरुं प्रति
    • parantu tan – na viditaṃ yat – saṃvartaḥ purā – abravīt, mayā sṛṣṭi + prasaṅgena pṛṣṭaṃ kiñcid – guruṃ prati.
    • Dar aceasta, care a fost spusă de către Saṃvarta mai înainte, nu a fost înțelesă. De către mine a fost întrebat înaintea maestrului (guru) orice, câtuși de puțin, despre aspectul/subiectul manifestării (sṛṣṭi).
  30. तदा कटकृदाख्यानं वर्णयित्वा च मे गुरुः। नाब्रवीदप्रकृततस्तन्मे तत्तादृशं स्थितम्
    • tadā kaṭa + kṛd + ākhyānaṃ varṇayitvā ca me guruḥ, na – abravīd – aprakṛtatas – tan – me tat + tādṛśaṃ sthitam.
    • Iar atunci, narând povestea împletitorului de rogojini din paie ( kaṭakṛt), maestrul nu mi-a spus că este irelevant, iar aceasta pentru mine era/stătea în acest fel.
  31. लोकस्य गतिमेतां तु न जानाम्यपि लेशतः। कस्मादिदं समुदितं जगदाडम्बरं महत्
    • lokasya gatim – etāṃ tu na jānāmy – api leśataḥ, kasmād – idaṃ samuditaṃ jagad – āḍambaraṃ mahat.
    • Această mișcare/mergere a lumii (loka) nu o cunosc câtuși de puțin. De unde a apărut această mare zarvă a lumii (jagat)?
  32. कुत्र वा गच्छति पुनः कुत्र संस्थानमृच्छति। अस्थिरं तु प्रपश्यामि सर्वं सर्वत्र किञ्चन
    • kutra vā gacchati punaḥ kutra saṃsthānam – ṛcchati, asthiraṃ tu prapaśyāmi sarvaṃ sarvatra kiñcana.
    • Ori, unde merge? Din nou, unde ajunge să stea/rămână? Observ că absolut totul, pretutindeni, este instabil/impermanent (asthira).
  33. व्यवहारः स्थिरप्रायः कस्मादेतदपीदृशम्। चित्रां जगद्व्यवहृतिं प्रपश्याम्यविम​र्शिनीम्
    • vyavahāraḥ sthira + prāyaḥ kasmād – etad – api – īdṛśam, citrāṃ jagad – vyavahṛtiṃ prapaśyāmy – avima​rśinīm.
    • Activitatea (vyavahāra) este cu precădere stabilită/permanentă (sthira) – din ce motiv aceasta este astfel? Observ activitatea lumii (jagat) perceptibile/variate (citra) ca fiind lipsită de inteligență (avima​rśinī).
  34. अहो यथाऽन्धानुगतो ह्यन्धश्चेष्टति तादृशः। लोकस्य व्यवहारो वै सर्वस्याप्यभिलक्षितः
    • aho yathā – andha + anugato hy – andhaś – ceṣṭati tādṛśaḥ, lokasya vyavahāro vai sarvasya – apy – abhilakṣitaḥ.
    • Astfel, așa cum un orb urmează alt orb, aidoma acestuia este cu adevărat activitatea (vyavahāra) vizibilă a întregii lumii (loka).
  35. निदर्शनमात्मकृतिरत्र मे सर्वथा भवेत्। नूनं मम शैशवे किं जातं तन्मे न भावितम्
    • nidarśanam – ātma + kṛtir – atra me sarvathā bhavet, nūnaṃ mama śaiśave kiṃ jātaṃ tan + me na bhāvitam.
    • Un exemplu poate fi aici propria mea activitate, din toate punctele de vedere. Ceea ce s-a petrecut în copilăria (śaiśava) mea nu poate fi conceput/cunoscut de mine acum.
  36. कौमारे चान्यथा वृत्तं तारुण्येऽपि ततोऽन्यथा। इदानीमन्यथैवास्ति व्यापारो मम सर्वथा
    • kaumāre ca – anyathā vṛttaṃ tāruṇye – api tato – anyathā, idānīm – anyathā – eva – asti vyāpāro mama sarvathā.
    • Iar în adolescență (kaumāra) activitatea a fost diferită, cu atât mai diferită a fost în tinerețe (tāruṇya). Acum, activitatea (vyāpāra) mea este diferită din toate punctele de vedere.
  37. किमभूत्फलमेतेषां तन्न वेद्मि कथञ्चन। यद्यत्काले यच्च यच्च क्रियते येन येन वै
    • kim – abhūt – phalam – eteṣāṃ tan – na vedmi kathañcana, yad + yat + kāle yac – ca yac – ca kriyate yena yena vai.
    • Care a fost rezultatul acestora? Pe acesta nu-l cunosc câtuși de puțin. În orice moment (kāla) și orice ar fi făcut, cu adevărat de către oricine,
  38. सम्यगेवेति तद्बुद्ध्वा फलावष्टम्भपूर्वकम्। फलं किं तत्र संप्राप्तं केन वा सुखमात्मनः
    • samyag – eva – iti tad – buddhvā phala + avaṣṭambha + pūrvakam, phalaṃ kiṃ tatra saṃprāptaṃ kena vā sukhamātmanaḥ.
    • Gândind că aceasta (i.e. activitatea) este „cu adevărat corectă/reală”, aprioric dependentă de rezultat, ce rezultat ori bucurie (sukha) sufletească (ātman) este dobândită acolo și de către cine?
  39. यच्चापि लोके फलवदविमृश्य फलं हि तत्। न फलं तदहं मन्ये पुनर्यस्मात्करोति सः
    • yac – ca – api loke phalavad – avimṛśya phalaṃ hi tat, na phalaṃ tad – ahaṃ manye punar – yasmāt – karoti saḥ.
    • Iar orice posedă/dă rezultat în [această] lume, acesta este un rezultat neconceput/neluat în considerare. Eu nu consider acesta [drept] rezultatul din a cărui cauză el acționează din nou.
  40. प्राप्ते फले फलेच्छावान्पुनर्भूयात्कथं वद। यस्मान्नित्यं करोत्येव जनः सर्वः फलेहया
    • prāpte phale phala + icchāvān – punar – bhūyāt – kathaṃ vada, yasmān – nityaṃ karoty – eva janaḥ sarvaḥ phala + īhayā.
    • Spune[-mi]! Atunci când rezultatul este dobândit cum ar putea deveni din nou posesorul dorinței pentru rezultat? Deoarece toți oamenii acționează întotdeauna prin dorința rezultatului.
  41. फलं तदेव संप्रोक्तं दुःखहानिः सुखञ्च वा। कर्तव्यशेषे नो दुःखनाशो वा सुखमेव वा
    • phalaṃ tad – eva saṃproktaṃ duḥkha + hāniḥ sukhañ – ca vā, kartavya + śeṣe no duḥkha + nāśo vā sukham – eva vā.
    • Rezultatul este desigur acela preabine definit ca fiind încetarea suferinței (duḥkha) sau fericirea (sukha). Atunci când mai rămâne ceva de făcut/realizat, desigur nu există dispariția suferinței (duḥkha) ori fericirea (sukha).
  42. कर्तव्यतैव दुःखानां परमं दुःखमुच्यते। तत्सत्त्वे तु कथन्ते स्तो दुःखाभावः सुखञ्च वा
    • kartavyatā – eva duḥkhānāṃ paramaṃ duḥkham – ucyate, tat + sattve tu kathan – te sto duḥkha + abhāvaḥ sukhañ – ca vā.
    • S-a spus că starea [de a avea] ceva imperios necesar de făcut este desigur cea mai mare suferință (duḥkha) dintre suferințe (duḥkha). Atunci când aceasta există, cum ar putea exista acestea două, absența suferinței (duḥkha) și fericirea (sukha)?
  43. यथा दग्धाखिलाङ्गस्य पादे पाटीरलेपनम्। तथा कर्तव्यशेषस्य सुखलाभ इह उच्यते
    • yathā dagdha + akhila + aṅgasya pāde pāṭīra + lepanam, tathā kartavya + śeṣasya sukha + lābha iha – ucyate.
    • Așa cum este ungerea cu santal pe picioarele [celui cu] trupul pe deplin ars, la fel se spune aici că este dobândirea fericirii (sukha) pentru cel care mai are ceva de făcut/realizat.
  44. यथा शराविद्धहृदः परिष्वङ्गोऽप्सरोगणैः। तथा कर्तव्यशेषस्य सुखलाभ इह उच्यते
    • yathā śara + āviddha + hṛdaḥ pariṣvaṅgo – apsaro + gaṇaiḥ, tathā kartavya + śeṣasya sukha + lābha iha – ucyate.
    • Așa cum este pentru cel cu inima străpunsă de o săgeată îmbrățișarea unei cete de nimfe, la fel se spune aici că este dobândirea fericirii (sukha) pentru cel care mai are ceva de făcut/realizat.
  45. यथा क्षयामयाविष्टनरस्य गीतसंश्रुतिः। तथा कर्तव्यशेषस्य सुखलाभ इह उच्यते
    • yathā kṣaya + āmaya + āviṣṭa + narasya gīta + saṃśrutiḥ, tathā kartavya + śeṣasya sukha + lābha iha – ucyate.
    • Așa cum este pentru omul posedat de boala tuberculozei ascultarea cântecelor (gīta), la fel se spune aici că este dobândirea fericirii (sukha) pentru cel care mai are ceva de făcut/realizat.
  46. सुखिनस्ते हि लोकेषु येऽकर्तव्यतया स्थिताः। पूर्णाशया महात्मानः सर्वदेहसुशीतलाः
    • sukhinas – te hi lokeṣu ye – akartavyatayā sthitāḥ, pūrṇa + āśayā mahātmānaḥ sarva + deha + suśītalāḥ.
    • Aceia care sunt fericiți în lumi/printre oameni sunt cei care stau prin starea de a nu mai avea ceva de făcut, cu inima deplină, suflete mari (mahātman), reci/calmi în întreg trupul,
  47. यदि कर्तव्यशेषेऽपि सुखं स्यात्केनचित्क्वचित्। शूलप्रोतेऽपि च नरे स्यात्सुखं गन्धमाल्यजम्
    • yadi kartavya + śeṣe – api sukhaṃ syāt – kenacit – kvacit, śūla + prote – api ca nare syāt – sukhaṃ gandha + mālya + jam.
    • Dacă ar putea exista fericire (sukha) – prin orice, oriunde – în cel ce mai are ceva de făcut/realizat, atunci ar exista fericirea (sukha) apărută din „parfumuri și ghirlande” în omul străpuns de suliță.
  48. अहो महच्चित्रमेतत्कर्तव्यशतसङ्कुले। सुखमस्तीह यस्यार्थे करोत्येव सदा जनः
    • aho mahac + citram – etat – kartavya + śata + saṅkule, sukham – asti – iha yasya – arthe karoty – eva sadā janaḥ.
    • O! Mare stranietate este aceasta: [în lumea aceasta] plină cu sute de acțiuni obligatorii, fericirea este aici, și desigur în al ei scop omul acționează întotdeauna.
  49. अहोऽविचारमाहात्म्यं किं वदामि नृणामहम्। अनन्तकर्तव्यशैलाक्रान्ताः सौख्यं लभन्ति च
    • aho – avicāra + māhātmyaṃ kiṃ vadāmi nṛṇām – aham, ananta + kartavya + śaila + ākrāntāḥ saukhyaṃ labhanti ca.
    • O! Ce pot spune eu despre măreția absenței discriminării oamenilor? Striviți de munți de acțiuni obligatorii fără de sfârșit dobândesc totuși fericirea (saukhya).
  50. यथा सौख्याय यतते सार्वभौमस्तु सर्वदा। तथैव यतते नित्यमपि भिक्षाटने रतः
    • yathā saukhyāya yatate sārva + bhaumas – tu sarvadā, tathā – eva yatate nityam – api bhikṣa + aṭane rataḥ.
    • Așa cum [stăpânul] întregului pământ face tot timpul eforturi pentru fericire (saukhya), la fel desigur face neîncetat eforturi [pentru fericire și] cel atașat rătăcirii întru milostenie.
  51. पृथक्तौ प्राप्नुतः सौख्यं मन्येते कृतकृत्यताम्। तद्येन यान्ति सर्वेऽपि याम्यहं ताननु​क्रमात्
    • pṛthak – tau prāpnutaḥ saukhyaṃ manyete kṛta + kṛtyatām, tad – yena yānti sarve – api yāmy – ahaṃ tān – anu​kramāt.
    • Cu adevărat aceștia doi dobândesc fericirea (saukhya) [și] se gândesc la starea de împlinire a îndatoririlor (i.e. la succes). Astfel, aceea prin care toți merg, merg și eu urmându-i pe aceștia
  52. अनालोच्य फलं चापि यथान्धोऽन्धानुगस्तथा। तदलं मेधयानेन भूयो गत्वा दयानिधिम्
    • anālocya phalaṃ ca – api yathā – andho – andha + anugas – tathā, tad – alaṃ medhayā – anena bhūyo gatvā dayā + nidhim.
    • Și neluând în considerare rezultatul precum orbul urmat de alt orb. Suficient cu „înțelepciunea”! Mergând din nou cu aceasta la receptaculul compasiunii (i.e. guru),
  53. विजिज्ञासितजिज्ञास्यो विचिकित्साम्बुधेः परम्। पारं प्रपत्स्ये सुशुभं गुरुवाक्प्लवमाश्रितः
    • vijijñāsita + jijñāsyo vicikitsā + ambudheḥ paraṃ, pāraṃ prapatsye suśubhaṃ guru + vāk + plavam – āśritaḥ.
    • Dorind să cunosc ceea ce am dorit a înțelege clar, voi ajunge pe țărmul de dincolo de oceanul îndoielilor, căutând refugiu în preaminunata barcă a cuvântului maestrului (guru).
  54. इति व्यवस्य सहसा जामदग्न्यः शुभाशयः। प्रतस्थे तद्गिरिवराद्गुरुदर्शनकाङ्क्षया
    • iti vyavasya sahasā jāmad + agnyaḥ śubha + āśayaḥ, pratasthe tad + giri + varād + guru + darśana + kāṅkṣayā.
    • Astfel decizând dintr-o dată, fiul lui Jamadagni (Paraśurāma), având un caracter virtuos (śubha), a plecat de pe acel măreț munte cu dorința de a-l vedea pe maestru (guru).
  55. गन्धमादनशैलेन्द्रं प्राप्य शीघ्रमपश्यत। गुरुं पद्मासनासीनं भूभास्वन्तमिव स्थितम्
    • gandha + mādana + śaila + indraṃ prāpya śīghram – apaśyata, guruṃ padma + āsana + āsīnaṃ bhū + bhāsvantam – iva sthitam.
    • Ajungând repede la muntele „Încântarea aromelor” (Gandhamādana), l-a văzut pe maestru (guru) stând în postura lotusului (padma-āsana) precum stă soarele pe pământ.
  56. प्रणनाम पादपीठपुरतो भुवि दण्डवत्। शिरसाऽपीडयत्पादपद्मं निजकराश्रितम्
    • praṇanāma pāda + pīṭha + purato bhuvi daṇḍavat, śirasā – apīḍayat – pāda + padmaṃ nija + kara + āśritam.
    • S-a prosternat, lungindu-se pe pământ înaintea piedestalului picioarelor [maestrului], apoi a presat cu capul lotusul picioarelor [maestrului] așezat în propriile palme/mâini.
  57. अथैवं प्रणतं रामं दत्तात्रेयः प्रसन्नधीः। आर्शीभिर्योजयामास समुत्थापयदादरात्
    • atha – evaṃ praṇataṃ rāmaṃ dattātreyaḥ prasanna + dhīḥ, āśīrbhir – yojayāmāsa samutthāpayad – ādarāt.
    • Apoi, [Paraśu]rāma închinat fiind, Dattātreya, într-o dispoziție [sufletească] binevoitoare, îmbrățișându[-l] prin/cu binecuvântări, l-a ridicat cu respect.
  58. वत्सोत्तिष्ठ चिरादद्य त्वां पश्यामि समागतम्। ब्रूहि स्वात्मभवं वृत्तं निरामयतया स्थितम्
    • vatsa – uttiṣṭha cirād – adya tvāṃ paśyāmi samāgatam, brūhi svātma + bhavaṃ vṛttaṃ nirāmayatayā sthitam.
    • – Fiule, ridică-te! Azi, după multă vreme, te văd că ai ajuns. Spune[-mi] despre evenimentele din viața ta, [dacă te] afli într-o stare fără de boală!
  59. अथोत्थाय गुरूक्त्या स गुर्वादिष्टाग्र्यविष्टरः। उपविश्य प्रसन्नात्मा बद्धाञ्जलिपुटोऽब्रवीत्
    • atha – utthāya guru + ūktyā sa gurv + ādiṣṭa + āgrya + viṣṭaraḥ, upaviśya prasanna + ātmā baddha + āñjali + puṭo – abravīt.
    • Apoi, după ce s-a ridicat prin cuvântul maestrului (guru), el – așezându-se în cel mai bun loc (viṣṭara) menționat de maestru (guru), într-o dispoziție [sufletească] binevoitoare, formând o cupă cu ambele palme unite [în rugăciune] – a spus:
  60. श्रीगुरो करुणासिन्धो त्वत्कृपामृत आप्लुतः। कथं स परिभूयेत विधिसृष्टैरथामयैः
    • śrī + guro karuṇā + sindho tvat + kṛpā + amṛta āplutaḥ, kathaṃ sa paribhūyeta vidhi + sṛṣṭair – atha – āmayaiḥ.
    • – Ilustre maestru, ocean al compasiunii (karuṇā)! Imersat fiind în ambrozia compasiunii (kṛpā) tale, cum ar putea acesta să fie cucerit de bolile manifestate de soartă/Brahmā?
  61. त्वत्कृपात्मामृतकरमण्डलान्तः स्थितं तु माम्। सन्तापयेत्कथं व्याधिश्चण्डांशुरतिभीषणः
    • tvat + kṛpā + ātma + amṛta + kara + maṇḍala + antaḥ sthitaṃ tu mām, santāpayet – kathaṃ vyādhiś – caṇḍa + aṃśur – atibhīṣaṇaḥ.
    • Aflat/stând în prezența/lăuntrul nimbului razelor de amṛta alcătuite din compasiunea (kṛpā) ta, cum ar putea boala – [asemenea unui] prea-teribil soare – să mă mistuie/ardă?
  62. आन्तरं बाह्यमपि ते कृपयानन्दितं मम। सदा स्थितं किन्तु भवत्पादाब्जवियुतिं विना
    • āntaraṃ bāhyam – api te kṛpayā – ānanditaṃ mama, sadā sthitaṃ kintu bhavat + pāda + abja + viyutiṃ vinā.
    • Interiorul (psihicul/manas) și exteriorul (fizicul/śarīra) meu stau de-a pururi fericiți prin a ta compasiune (kṛpā); evident, cu excepția separării de lotușii picioarelor domniei voastre,
  63. नान्यद्रुजावहं किञ्चिदासीन्मे लेशतः क्वचित्। तद्भवच्चरणाम्भोजदर्शनादद्य वै पुनः
    • na – anyad – ruja + āvahaṃ kiñcid – āsīn – me leśataḥ kvacit, tad + bhavac – caraṇa + ambho + ja + darśanād – adya vai punaḥ.
    • Nimic altceva nu mi-a adus suferință (ruja) – câtuși de puțin, orișicând. Desigur azi, la vederea din nou a lotușilor picioarelor domniei voastre,
  64. संपूर्णता समापन्ना सर्वथा श्रीगुरो ननु। तत्किञ्चिच्चिरसंवृत्तं हृदि मे परिवर्तते
    • saṃpūrṇatā samāpannā sarvathā śrī + guro nanu, tat + kiñcic – cira + saṃvṛttaṃ hṛdi me parivartate.
    • Ilustre maestru! Starea de împlinire/perfecțiune (saṃpūrṇatā) se manifestă cu adevărat pe deplin. Ceva ce a luat formă de multă vreme se învârte în inima mea,
  65. तत्प्रष्टुं त्वाभिवाञ्छामि चिरसंशयितान्तरः। आज्ञप्तो भवाताद्याहं पृच्छामि विचिकित्सितम्
    • tat + praṣṭuṃ tva – abhivāñchāmi cira + saṃśayitā + antaraḥ, ājñapto bhavātā – adya – ahaṃ pṛcchāmi vicikitsitam.
    • Aceasta doresc să te întreb pe tine, [căci al meu] interior/psihic (antara) este de multă vreme în incertitudine. Comandat/permis fiind de dumneavoastră, eu [o să] întreb acum despre [această] incertitudine.
  66. संश्रुत्यैवं भार्गवोक्तिं दत्तात्रेयो दयानिधिः। संप्रहृष्टमना राममूचे प्रीत्याथ भार्गवम्
    • saṃśrutyā – evaṃ bhārgava + uktiṃ dattātreyo dayā + nidhiḥ, saṃprahṛṣṭa + manā rāmam – ūce prītyā – atha bhārgavam.
    • Prin ascultare, desigur a discursului descendentului din Bhṛgu (Paraśurāma), Dattātreya – receptacul al compasiunii (dayā), [a cărui] minte/inimă este extrem de bucuroasă – [i-]a vorbit astfel lui [Paraśu]rāma, descendent din Bhṛgu:
  67. पृच्छ भार्गव यत्तेऽद्य प्रष्टव्यं चिरसंभृतम्। तव भक्त्या प्रसन्नोऽस्मि प्रब्रवीमि तवेप्सितम्
    • pṛccha bhārgava yat – te – adya praṣṭavyaṃ cira + saṃbhṛtam, tava bhaktyā prasanno – asmi prabravīmi tava – īpsitam.
    • Descendentul lui Bhṛgu (Paraśurāma)! Întreabă acum ceea ce este de întrebat, manifestat de multă vreme. Sunt mulțumit prin a ta devoțiune, așa că o să descriu ceea ce-ți dorești.
इति श्रीमदितिहासोत्तमे त्रिपुरारहस्ये ज्ञानखण्डे भार्गवप्रश्ने प्रथमोऽध्यायः॥
iti śrīmad + itihāsa + uttame tri + purā + rahasye jñāna + khaṇḍe bhārgava + praśne prathamo – adhyāyaḥ.

– II –

अथ द्वितीयोऽध्यायः॥
Acum al doilea capitol

  1. इत्याज्ञप्तो जामदग्न्यः प्रणम्याऽत्रिसुतं मुनिं। प्रश्रयावनतो भूत्वा संप्रष्टुमुपचक्रमे॥
    • ity – ājñapto jāmad + agnyaḥ praṇamyā – atri + sutaṃ muniṃ, praśrayāvanato bhūtvā saṃpraṣṭum – upacakrame.
    • Astfel fiind comandat/permis, fiul lui Jamadagni (Paraśurāma) salutându-l pe înțeleptul (muni) fiu al lui Atri (Dattātreya), aplecându-se cu mare respect a început să întrebe.
  2. भगवन् गुरुनाथार्य सर्वज्ञ करुणानिधे। पुरा मे नृपवंशेषु क्रोधः कारणतो ह्यभूत्॥
    • bhagavan guru + nātha + ārya sarva + jña karuṇā + nidhe, purā me nṛpa + vaṃśeṣu krodhaḥ kāraṇato hy – abhūt.
    • Domnule! Atot-cunoscător venerabil Domn (Nātha) al maeștrilor (guru)! Receptacul al compasiunii (karuṇā)! În trecut, dintr-un anumit motiv desigur, mânia/furia (krodha) pe dinastiile/familiile regale s-a manifestat pentru mine.
  3. तद्भूयो निहितं क्षात्रं सगर्भं सस्तनन्धयम्। मया त्रिःसप्तकृत्वो वै क्षत्रासृग्भरिते ह्रदे॥
    • tad + bhūyo nihitaṃ kṣātraṃ sagarbhaṃ sastanan + dhayam, mayā triḥ + sapta + kṛtvo vai kṣatra + asṛg + bharite hrade.
    • Aceasta într-o mare măsură, căci de către mine a fost așternut [una cu praful] de douăzeci și unul de ori [neamul] kṣatriya împreună cu cei nenăscuți și cu sugarii la sân. Prin lacul umplut de sângele [neamului] kṣatriya
  4. सन्तर्पिताः पितृगणास्तुष्टा मद्भक्तिगौरवात्। मत्क्रोधं शामयामासुः शान्तः पित्राज्ञयाप्यहम्॥
    • santarpitāḥ pitṛ + gaṇās – tuṣṭā[] mad + bhakti + gauravāt, mat + krodhaṃ śāmayāmāsuḥ śāntaḥ pitr + ājñayā – apy – aham.
    • Cetele de străbuni (pitṛ) au fost satisfăcute. Satisfăcuți, datorită greutății/importanței devoțiunii mele, furia (krodha) mea au calmat-o, iar eu am devenit liniștit la comanda străbunilor (pitṛ).
  5. संप्रत्ययोध्यामध्यास्ते यः श्रीरामो हरिः स्वयम्। क्रोधान्धस्तेन भूयोऽहं सङ्गतो बलदर्पितः॥
    • saṃpraty – ayodhyām + adhyāste yaḥ śrī + rāmo hariḥ svayam, krodha + andhas – tena bhūyo – ahaṃ saṅgato bala + darpitaḥ.
    • Acum/Apoi, acel Domn Rāma, însuși Hari (Viṣṇu), ce domnește peste Ayodhyā, cu el m-am întâlnit eu [în luptă] orbit de furie (krodha) [și] arogant [din cauza propriei] puteri.
  6. तेन दर्पाद्भगवता च्यावितश्च पराजितः। जीवन्कथञ्चिन्निर्यातो ब्रह्मण्येनानुकम्पिना॥
    • tena darpād – bhagavatā cyāvitaś – ca parājitaḥ, jīvan – kathañcin – niryāto brahmaṇyena – anukampinā.
    • De către acest Domn (Bhagavat) am fost înfrânt și expulzat din [starea de] aroganță. Ieșit oarecum viu, [iertat] de către [Rāma,] cel milostiv și binevoitor cu brāhmaṇii.
  7. अथ मामुपसम्प्राप्तो निर्वेदः परिभावितम्। ततोऽत्यन्तं पथि मया बहुधा परिदेवितम्॥
    • atha mām – upasamprāpto nirvedaḥ paribhāvitam, tato – atyantaṃ pathi mayā bahudhā paridevitam.
    • Astfel, mie mi-am atras pe deplin [starea de] deznădejde. De aceea, pe cale tânguire peste măsură și de nenumărate ori [a fost manifestată] de către mine.
  8. संवर्तमवधूतेन्द्रं मार्गेऽकस्मात्समासदम्। भस्मच्छन्नाग्निवद्गूढं कथञ्चिदविदं तदा॥
    • saṃvartamavadhūta + indraṃ mārge – akasmāt – samāsadam, bhasmac + channa + agnivad – gūḍhaṃ kathañcid – avidaṃ tadā.
    • Saṃvarta – Domnul celor prea puri (avadhūta) – a fost întâlnit pe cale în mod neașteptat, ascuns ca un foc acoperit cu cenușă, iar atunci cumva [l-]am descoperit.
  9. संतप्त इव नीहारं तं सर्वाङ्गसुशीतलम्। सङ्गम्यैवातिशिशिरभावमासादयं त​दा
    • saṃtapta[] iva nīhāraṃ taṃ sarva + aṅga + suśītalam, saṅgamya – eva – atiśiśira + bhāvam – āsādayaṃ tadā.
    • Acesta fiind extrem de rece/calm în întreg trupul – precum roua pentru cel ars – venind astfel împreună am dobândit atunci o stare extrem de rece/calmă.
  10. मया स्वस्थितिमापृष्टः प्राहामृतसुपेशलम् सुसारपिण्डवत्सर्वं निष्कृष्य प्रत्यपादयत्
    • mayā svasthitimāpṛṣṭaḥ prāha – amṛta + supeśalam, susāra + piṇḍavat + sarvaṃ niṣkṛṣya pratyapādayat.
    • De către mine fiind întrebat fiind despre propria stare/viață, a vorbit foarte frumos precum amṛta. A răspuns extrăgând totul aidoma densității preapurei esențe.
  11. नाहं तदशकं स्प्रष्टुं रङ्को राज्ञीं यथा तथा। भूयो संप्रार्थितः सोऽथ भवन्तं मे विनिर्दिशत्
    • na – ahaṃ tad + aśakaṃ spraṣṭuṃ raṅko rājñīṃ yathā tathā, bhūyo saṃprārthitaḥ so – atha bhavantaṃ me vinirdiśat.
    • Eu nu am fost capabil să obțin/experimentez aceasta, precum cerșetorul prințesa. Fiind întrebat mai mult, el atunci către dumneavoastră mi-a indicat.
  12. तद्भवच्चरणद्वन्द्वं तत आसादितं मया। अन्धो जनसमायोगमिवात्यन्तसुखावहम्
    • tad + bhavac + caraṇa + dvandvaṃ tata āsāditaṃ mayā, andho jana + samāyogam – iva – atyanta + sukha + āvaham.
    • De aceea, drept rezultat al dobândirii de către mine a perechii picioarelor domniei voastre – aidoma orbului care întâlnește oameni – este producerea unei bucurii (sukha) fără de sfârșit.
  13. तन्मे न विदितं किञ्चित्संवर्तमुनिराह यत्। श्रुतं माहात्म्यमखिलं त्रिपुराभक्तिकारकम्
    • tan + me na viditaṃ kiñcit – saṃvarta + munir – āha yat, śrutaṃ māhātmyam – akhilaṃ tripurā + bhakti + kārakam.
    • Ceea ce mi-a spus înțeleptul Saṃvarta nu a fost înțeles câtuși de puțin. Ascultată a fost întreaga Măreție [a doctrinei secrete despre Tripurā] (Tripurā-rahasya-māhātmya-khaṇḍa), generatoarea devoțiunii către Tripurā.
  14. सा भवद्रूपिणी देवी हृदि नित्यं समाहिता। एवं मे वर्तमानस्य किं फलं समवाप्यते
    • sā bhavad + rūpiṇī devī hṛdi nityaṃ samāhitā, evaṃ me vartamānasya kiṃ phalaṃ samavāpyate.
    • Această zeiță – fiind a dumneavoastră întrupare – se află de-a pururi în inimă. Ce rezultat este dobândit pentru mine care exist/trăiesc astfel?
  15. भगवन्कृपया ब्रूहि यत्संवर्तः पुरावदत्। अविदित्वा च तन्नास्ति क्वचिच्च कृतकृत्यता
    • bhagavankṛpayā brūhi yat – saṃvartaḥ purā – avadat, aviditvā ca tan – na – asti kvacic – ca kṛta + kṛtyatā.
    • Domnule! Din compasiune spuneți[-mi] ce a spus mai înainte Saṃvarta! Căci neînțelegând aceasta nu există câtuși de puțin [bucuria] împlinirii [tuturor] îndatoririlor.
  16. तदुक्तमविदित्वा तु यद्यच्च क्रियते मया। तद्बालक्रीडनमिव प्रतिभाति समन्ततः
    • tad + uktam – aviditvā tu yad + yac – ca kriyate mayā, tad + bāla + krīḍanam – iva pratibhāti samantataḥ.
    • Neînțelegând ceea ce a fost spuns, orice ar fi făcut de către mine apare din toate punctele de vedere precum jocul unui copil.
  17. पुरा मया हि बहुशः क्रतुभिर्दक्षिणोच्छ्रयैः। प्रभूतान्नगणैरिष्टा देवाः शक्रमुखा ननु
    • purā mayā hi bahuśaḥ kratubhir – dakṣiṇā + ucchrayaiḥ, prabhūta + anna + gaṇair – iṣṭā[ḥ] devāḥ śakra + mukhā nanu.
    • În trecut au fost adesea venerate de mine – prin sacrificii (kratu) ridicate prin donații [către preoți și] numeroase grămezi de mâncare – zeitățile (deva), începând fără îndoială cu Śakra (Indra).
  18. तदल्पफलमेवेति श्रुतं संवर्तवक्त्रतः। मन्ये तदहमल्पं यद्दुःखमेवेति सर्वथा
    • tad + alpa + phalam – eva – iti śrutaṃ saṃvarta + vaktrataḥ, manye tad – aham – alpaṃ yad + duḥkham – eva – iti sarvathā.
    • „Desigur rezultatul acestei [venerări] este puțin” – auzit a fost [aceasta] din gura lui Saṃvarta. Eu consider din toate punctele de vedere puținul acesta drept suferință (duḥkha).
  19. असुखं नहि दुःखं स्याद्दुःखमल्पं सुखं स्मृतम्। यतः सुखात्यये दुःखं भवेद्गुरुतरं किल
    • asukhaṃ nahi duḥkhaṃ syād – duḥkham – alpaṃ sukhaṃ smṛtam, yataḥ sukha + atyaye duḥkhaṃ bhaved – guru + taraṃ kila.
    • Desigur, absența fericirii (sukha) nu poate fi suferință (duḥkha). Fericirea (sukha) care este puțină este considerată drept suferință (duḥkha), deoarece la finele fericirii (sukha) suferința (duḥkha) devine cu siguranță mult mai grea.
  20. नैतावदेव चैतस्मादधिकं चास्ति वै भयम्। मृत्यूपयोगो यद्भूयो न तन्न स्याद्कदाचन
    • na – etāvad – eva ca – etasmād – adhikaṃ ca – asti vai bhayam, mṛtyu + upayogo yad – bhūyo na tan – na syāt – kadācana.
    • Și nu este doar atât, căci desigur există o frică (bhaya) mai mare decât aceasta, iar [dacă] ceea ce este întru moarte (mṛtyu) nu este covârșitor, [atunci] acesta nu poate exista nicicând.
  21. एवमेव भवेद्यन्मे क्रियते त्रिपुराविधौ। बालक्रीडेव मे भाति सर्वं तन्मानसं यतः
    • evam – eva bhaved – yan – me kriyate tripurā + vidhau, bāla + krīḍā – iva me bhāti sarvaṃ tan + mānasaṃ yataḥ.
    • Tot astfel este pentru mine ceea ce a fost realizat în ritualul pentru [zeița] Tripurā. Aidoma jocului copiilor îmi apar mie toate, deoarece acestea sunt doar de natură mentală (i.e. imaginație).
  22. एतद्यदुक्तं भवता कर्तुं तत्स्यादितोऽन्यथा। नियतं चाप्यन्यथा तद्वचोभेदसमाश्रयात्
    • etad – yad – uktaṃ bhavatā kartuṃ tat – syād – ito – anyathā, niyataṃ ca – apy – anyathā tad + vaco + bheda + samāśrayāt.
    • Aceasta, care a fost spusă/descrisă de către dumneavoastră pentru a fi realizată, poate fi într-o manieră diferită de aceasta, reglementată [de scripturi] ori altfel, deoarece rezidă în disensiunea dintre prescripțiile acesteia.
  23. आलम्बभेदतश्चापि विविधं प्रतिपद्यते। कथमेतत्क्र​तुसममसत्यफलसम्मितम्
    • ālamba + bhedataś – ca – api vividhaṃ pratipadyate, katham – etat – kratu + samam – asatya + phala + sammitam.
    • Chiar și din cauza diferențierii suporturilor (ālamba) este realizat în mod variat. Cum este aceasta – similară ritualurilor sacrificiale (kratu) – înzestrată cu un rezultat fals/ireal (a-satya)?
  24. अप्यसत्यात्मकं यस्मात्कथं सत्यसमं भवेत्। अथापि नित्यं कर्तव्यमेतन्नास्यावधिः क्वचित्
    • apy – asatya + ātmakaṃ yasmāt – kathaṃ satya + samaṃ bhavet, atha – api nityaṃ kartavyam – etan – na – asya – avadhiḥ kvacit.
    • Mai mult, deoarece are o natură falsă/ireală (a-satya), cum ar putea fi identică cu adevărul/realitatea (satya)? Mai mult, trebuie realizată în mod constant/perpetuu – pentru aceasta nu există limită câtuși de puțin.
  25. लक्षितो मे स भगवान्संवर्तः सर्वशीतलः। कर्तव्यलेशविषमविषज्वालाविनिर्गतः
    • lakṣito me sa bhagavān – saṃvartaḥ sarva + śītalaḥ, kartavya + leśa + viṣama + viṣa + jvālā + vinirgataḥ.
    • Acest domn, Saṃvarta – calm în toate cele, eliberat din vâlvătaia cumplitei otrăvi a celei mai mici îndatoriri (kartavya) – a fost văzut de către mine.
  26. हसन्निव लोकतन्त्रमभयं मार्गमाश्रितः। वने दावाग्निसंकीर्णे हिमाम्बुस्थगजोपमः
    • hasann – iva loka + tantram – abhayaṃ mārgam – āśritaḥ, vane dāva + agni + saṃkīrṇe himā + ambu + stha + gaja + upamaḥ.
    • Ca și cum ar zâmbi despre mișcarea/parcursul lumii (loka), aflat pe calea lipsită de frică (bhaya), asemănător elefantului ce stă într-o apă rece în [mijlocul] unei păduri cuprinsă de un foc devastator,
  27. सर्वकर्तव्यवैकल्यामृतसंस्वादनन्दितः। कथमेतां दशां प्राप्तो यच्च मामाह तत्पुरा
    • sarva + kartavya + vaikalya + amṛta + saṃsvāda + nanditaḥ, katham – etāṃ daśāṃ prāpto yac – ca mām – āha tat + purā.
    • Bucuros întru gustarea ambroziei non-existenței tuturor îndatoririlor (kartavya). Cum a dobândit această stare pe care mi-a descris-o atunci?
  28. सर्वमेतत्सुकृपया गुरो मे वक्तुमर्हसि। कर्तव्यकालभुजगनिगीर्णं मां विमोचय
    • sarvam – etat – sukṛpayā guro me vaktum – arhasi, kartavya + kāla + bhujaga + nigīrṇaṃ māṃ vimocaya.
    • Maestre (guru)! Fii bun să-mi spui acesta dintr-o prea bună compasiune și pe de-a-ntregul. Eliberează-mă, căci înghițit sunt de șarpele negru al îndatoririlor (kartavya)!
  29. इत्युक्त्वा चरणौ मूर्ध्ना गृहीत्वा दण्डवन्नतः। अथ दृष्ट्वा तथाभूतं भार्गवं मुक्तिभाजनम्
    • ity – uktvā caraṇau mūrdhnā gṛhītvā daṇḍavan + nataḥ, atha dṛṣṭvā tathā + bhūtaṃ bhārgavaṃ mukti + bhājanam.
    • Astfel agrăind era prosternat – lungit și țintuind picioarele [acestuia] cu capul. Apoi, văzând că descendentul lui Bhṛgu (Paraśurāma) are acele calități în a fi receptaculul izbăvirii (mukti),
  30. दयमानस्वभावोऽथ दत्तो वक्तुमुपाक्रमत्। वत्स भार्गव ध​न्योऽसि यस्य ते बुद्धिरीदृशी
    • dayamāna + svabhāvo – atha datto vaktum – upākramat, vatsa bhārgava dha​nyo – asi yasya te buddhir – īdṛśī.
    • Datta – a cărui proprie natură este compasiunea – a început să vorbească: O, copile, descendent al lui Bhṛgu (i.e. Paraśurāma)! Fericit ești, căci o astfel de percepție/înțelegere (buddhi) ți-a apărut,
  31. अब्धौ निमज्जतो नौकासंप्राप्तिरिव सङ्गता। एतावदेव सुकृतिः क्रियाभिरुपसंगतः
    • abdhau nimajjato naukā + saṃprāptir – iva saṅgatā, etāvad – eva sukṛtiḥ kriyābhir – upasaṃgataḥ.
    • Fiind aidoma dobândirii unei bărci de către cel ce se scufundă în ocean. Într-atât este de bună/virtuoasă, încât și cel preaunit cu acțiunile religioase/sacrificiile (kriyā)
  32. स्वात्मानमारोहयति पदे परमपावने। सा देवी त्रिपुरा सर्वहृदयाकाशरूपिणी
    • svātmānam – ārohayati pade parama + pāvane, sā devī tripurā sarva + hṛdaya + ākāśa + rūpiṇī.
    • Propriul sine (ātman) este elevat la starea supremă de puritate/sfințenie. Acea zeiță, Tripurā, este de natura spațiului (ākāśa) în toate inimile (hṛdaya),
  33. अनन्यशरणं भक्तं प्रत्येवंरूपिणी द्रुतम्। हृदयान्तः परिणता मोचयेन्मृत्युजालतः
    • ananya + śaraṇaṃ bhaktaṃ praty – evaṃ + rūpiṇī drutam, hṛdaya + antaḥ pariṇatā mocayen – mṛtyu + jālataḥ.
    • Manifestare deplină în lăuntrul inimii (hṛdaya) – sub această formă – îl poate elibera fără întârziere din lațul morții (mṛtyu) pe adoratorul fără de alt sprijin/refugiu.
  34. यावत्कर्तव्यवेतालान्न बिभेति दृढं नरः। न तावत्सुखमाप्नोति वेतालाविष्टवत्सदा
    • yāvat – kartavya + vetālān – na bibheti dṛḍhaṃ naraḥ, na tāvat – sukham – āpnoti vetāla + āviṣṭavat – sadā.
    • Atât timp omul nu se sperie câtuși de puțin de demonul (vetāla) îndatoririlor (kartavya), tot atâta nu obține fericire (sukha) precum cel posedat neîncetat de un demon (vetāla).
  35. नृणां कर्तव्यकालाहिसंदष्टानां कथं शुभम्। करालगरलज्वालाक्रान्ताङ्गानामिव क्वचित्
    • nṛṇāṃ kartavya + kāla + ahi + saṃdaṣṭānāṃ kathaṃ śubham, karāla + garala + jvāla + ākrānta + aṅgānām – iva kvacit.
    • Cum ar putea exista fericirea (śubha) pentru oamenii mușcați de șarpele negru al îndatoririlor (kartavya), ale căror trupuri sunt copleșite de focul teribilului venin?
  36. कर्तव्यविषसंसर्गमूर्च्छितं पश्य वै जगत्। अन्धीभूतं न जानाति क्रियां स्वस्य हितात्मिकाम्
    • kartavya + viṣa + saṃsarga + mūrcchitaṃ paśya vai jagat, andhī + bhūtaṃ na jānāti kriyāṃ svasya hita + ātmikām.
    • Vezi că acestă lume (jagat) [întreagă] este cu adevărat insensibilă din cauza contactului cu veninul îndatoririlor (kartavya)! Oarbă fiind nu cunoaște acțiunea/activitatea (kriyā) a cărei natură este spre propria-i bunăstare.
  37. अन्यथा चेष्टते भूयो मोहमापद्यते पुनः। एवंविधो हि लोकोऽयं कर्तव्यविषमूर्च्छितः
    • anyathā ceṣṭate bhūyo moham – āpadyate punaḥ, evaṃ + vidho hi loko – ayaṃ kartavya + viṣa + mūrcchitaḥ.
    • Depune efort în mod repetat într-o manieră diferită/greșită și obține din nou iluzie (moha); această lume (loka) de felul acesta, devenită insensibilă/inconștientă din cauza veninului îndatoririlor (kartavya),
  38. अनादिकालतो भीमे पच्यते विषसागरे। यथा हि केचित्पथिकाः प्राप्ता विन्ध्यमहानगम्
    • anādi + kālato bhīme pacyate viṣa + sāgare, yathā hi kecit – pathikāḥ prāptā vindhya + mahā + nagam.
    • Din vremuri imemoriale fierbe în teribilul ocean de venin. Astfel, câțiva călători, ajungând la marele munte Vindhya,
  39. क्षुधाभरसमाक्रान्ताः फलानि ददृशुर्वने। विषमुष्टिफलान्याशु तिन्दुकस्य फलेहया
    • kṣudhā + bhara + samākrāntāḥ phalāni dadṛśur – vane, viṣamuṣṭi + phalāny – āśu tindukasya phala + īhayā.
    • Covârșiți de o nemăsurată foame, au văzut fructe într-o pădure. Dintr-o dată fructele de viṣamuṣṭi, dorind [de fapt] fructele de tinduka,
  40. भक्षयामासुरत्यन्तक्षुधानष्टरसेन्द्रियाः। अथ ते तद्विषज्वालाज्वलिताङ्गाः सुपीडिताः
    • bhakṣayām – āsur – atyanta + kṣudhā + naṣṭa + rasa + indriyāḥ, atha te tad + viṣa + jvālā + jvalita + āṅgāḥ supīḍitāḥ.
    • Le-au mâncat, fiind cu simțul/papilele gustative pierdute din cauza unei excesive foamete. Astfel, aceștia fiind extrem de afectați, având trupurile mistuite de flăcările acestei otrăvuri,
  41. अन्धीभूता विचिन्वन्तस्तद्विषोष्णप्रशान्तये। अविदित्वा मुष्टिफलं तिन्दूफलनिषेवणात्
    • andhī + bhūtā vicinvantas – tad + viṣa + uṣṇa + praśāntaye, aviditvā muṣṭi + phalaṃ tindū + phala + niṣevaṇāt.
    • Au devenit orbi. Căutând spre ușurarea/calmarea/reducerea focului acelei otrăvuri și neștiind că-i [din cauza] fructelor de muṣṭi, ci din cauza folosirii fructelor de tindū
  42. मत्वा ज्वालां निजे देहे धत्तूरफलमासदुः। भ्रान्त्या जम्बीरबुद्ध्या तत्सर्वैरासीत्सुभक्षितम्
    • matvā jvālāṃ nije dehe dhattūra + phalam – āsaduḥ, bhrāntyā jambīra + buddhyā tat – sarvair – āsīt – subhakṣitam.
    • Au crezut că focul se află-n propriul trup – au dat peste fructul de dhattūra. Din confuzie, considerând că este [fructul de] lămâie (jambīra), acesta a fost înfulecat de către toți.
  43. उन्मत्ताश्च तथोऽभूवन्मार्गाद्भ्रष्टाश्च ते तदा। अन्धीभूतातिगहने पतन्तो निम्नभूमिषु
    • unmattāś – ca tatho – abhūvan – mārgād – bhraṣṭāś – ca te tadā, andhī + bhūta + atigahane patanto nimna + bhūmiṣu.
    • Și astfel ei atunci au înnebunit (unmatta) și s-au îndepărtat de la cale. Deveniți orbi în impenetrabila [pădure], căzuți în adâncurile pământului,
  44. कण्टकैश्छिन्नसर्वाङ्गा भग्नबाहूरुपादकाः। अधिक्षिपन्तश्चान्योन्यं कलहं चक्रुरुच्च​कैः
    • kaṇṭakaiś – chinna + sarva + aṅgā bhagna + bāhu + ūru + pādakāḥ, adhikṣipantaś – ca – anyonyaṃ kalahaṃ cakrur – ucca​kaiḥ.
    • Trupurile pe de-a-ntregul străpunse de spini, cu picioarele, coapsele și brațele fracturate, insultându-se unul pe celălalt într-o ceartă foarte zgomotoasă,
  45. मुष्टिभिश्च शिलाभिश्च काष्ठैर्जघ्नुः परस्परम्। अथ ते दीर्णसर्वाङ्गाः पुरं कञ्चित्समासदुः
    • muṣṭibhiś – ca śilābhiś – ca kāṣṭhair – jaghnuḥ parasparam, atha te dīrṇa + sarva + aṅgāḥ puraṃ kañcit – samāsaduḥ.
    • Cu pumni, cu pietre și cu bețe s-au lovit unul pe celălalt. Astfel ei, cu trupurile pe de-a-ntregul sfâșiate, au ajuns la un oarecare oraș.
  46. निशीथे दैववशतः पुरद्वारमुपाययुः। पुरद्वाराधिपालैस्ते प्रतिरुद्धाः प्रवेशने
    • niśīthe daiva + vaśataḥ pura + dvāram – upāyayuḥ, pura + dvāra + adhipālais – te pratiruddhāḥ praveśane.
    • La mijlocul nopții, din grația zeilor, s-au apropiat de ușa orașului. De către străjerii porților orașului ei au fost opriți la intrare/să intre.
  47. देशकालानभिज्ञानात्कलहं चक्रुरुच्चकैः। अथ ते प्रहृता द्वारपालैरतितरां यदा
    • deśa + kāla + anabhijñānāt – kalahaṃ cakrur – uccakaiḥ, atha te prahṛtā dvāra + pālair – atitarāṃ yadā.
    • Deoarece nu au realizat locul și timpul, s-au certat foarte zgomotos. Astfel, când ei au fost extrem de bătuți de către străjerii porților
  48. तदा पलायनपरा बभूवुः परितस्तु ते। पतिताः परिखे केचिद्भक्षिता मकरादिभिः
    • tadā palāyana + parā babhūvuḥ paritas – tu te, patitāḥ pari + khe kecid – bhakṣitā makara + ādibhiḥ.
    • Atunci ei au căutat să scape pe oriunde, unii au căzut în șanțul [din jurul orașului], fiind mâncați de către crocodili (makara) etc.
  49. केचित्खातेषु कूपेषु पतिताः प्राणमुत्सृजुः। अपरे तैर्विनिहताः केचिज्जीवग्रहं गताः
    • kecit – khāteṣu kūpeṣu patitāḥ prāṇam – utsṛjuḥ, apare tair – vinihatāḥ kecij – jīva + grahaṃ gatāḥ.
    • Alții au căzut în șanțuri și fântâni, au abandonat suflarea/viața (prāṇa), iar alții, răniți de către aceștia (i.e. străjerii porților), au plecat rămânând în viață.
  50. एवं जना हितेच्छाभिः कर्तव्यविषमूर्छिताः। अहो विनाशं यान्त्युच्चैर्मोहेनान्धीकृताः खलु
    • evaṃ janā hita + icchābhiḥ kartavya + viṣa + mūrchitāḥ, aho vināśaṃ yānty – uccair – mohena – andhī + kṛtāḥ khalu.
    • Astfel, oamenii, din cauza dorințelor pentru bunăstare, insensibili din cauza veninului îndatoririlor (kartavya) – oh! – deveniți cu adevărat orbi din cauza confuziei/iluziei (moha) cu siguranță merg spre distrugere.
  51. धन्योऽसि भार्गव त्वं तु यस्मादभ्युदयं गतः। विचारः सर्वमूलं हि सोपानं भवेत्
    • dhanyo – asi bhārgava tvaṃ tu yasmād – abhyudayaṃ gataḥ, vicāraḥ sarva + mūlaṃ hi sopānaṃ bhavet.
    • Bhārgava! Norocos ești tu, deoarece ai obținut împlinirea/trezvia (abhyudaya), căci investigarea/reflectarea (vicāra) este cu adevărat rădăcina/cauza tuturor, cea dintâi scară
  52. परश्रेयोमहासौधप्राप्तौ जानीहि सर्वथा। सुविचारमृते क्षेमप्राप्तिः कस्य कथं भवेत्
    • para + śreyo + mahā + saudha + prāptau jānīhi sarvathā, su + vicāra + mṛte kṣema + prāptiḥ kasya kathaṃ bhavet.
    • Întru dobândirea marelui palat al supremei beatitudini/izbăviri (śreyas) – cunoaște [aceasta] pe deplin! Atunci când lipsește buna/corecta investigare, cum și de către cine este dobândită prosperitatea/izbăvirea (kṣema)?
  53. अविचारः परो मृत्युरविचारहता जनाः। विमृश्यकारी जयति सर्वत्राभीष्टसङ्गमात्
    • avicāraḥ paro mṛtyur – avicāra + hatā janāḥ, vimṛśya + kārī jayati sarvatra – abhīṣṭa + saṅgamāt.
    • Neinvestigarea/nereflectarea (avicāra) este suprema moarte (mṛtyu), oamenii sunt morți din cauza neinvestigării/nereflectării (avicāra). Cel ce acționează după investigare (vimṛśya) învingător este pretutindeni (în toate) datorită dobândirii lucrului dorit.
  54. अविचारहता दैत्या यातुधानाश्च सर्वशः। विचारपरमा देवाः सर्वतः सुखभागिनः
    • avicāra + hatā daityā yātu + dhānāś – ca sarvaśaḥ, vicāra + paramā devāḥ sarvataḥ sukha + bhāginaḥ.
    • Distruși pe deplin din cauza neinvestigării/nereflectării (avicāra) au fost demonii (daitya) și duhurile rele (yātudhāna); zeii (deva), cei mai buni întru investigare/reflectare (vicāra), sunt pe deplin posesorii fericirii (sukha).
  55. विचाराद्विष्णुमाश्रित्य जयन्ति प्रत्यरीन्सदा। विचारः सुखवृक्षस्य बीजमङ्कुरशक्तिकम्
    • vicārād – viṣṇum – āśritya jayanti pratyarīn – sadā, vicāraḥ sukha + vṛkṣasya bījam – aṅkura + śaktikam.
    • Adăpostindu-se prin investigare/reflectare (vicāra) în Viṣṇu, [zeii] înving adversari deopotrivă de puternici. Investigarea/reflectarea (vicāra) este sămânța arborelui fericirii (sukha) ce are capacitatea încolțirii.
  56. विराजते विचारेण पुरुषः सर्वतोऽधिकः। विचाराद्विधिरुत्कृष्टो विचारात्पूज्यते हरिः
    • virājate vicāreṇa puruṣaḥ sarvato – adhikaḥ, vicārād – vidhir – utkṛṣṭo vicārāt – pūjyate hariḥ.
    • Omul strălucește/guvernează prin investigare/reflectare (vicāra) mai mult decât orice. Prin investigare/reflectare (vicāra) Creatorul (Brahmā) este superior; prin investigare/reflectare (vicāra) Hari (Viṣṇu) este venerat;
  57. सर्वज्ञस्तु विचारेण शिव आसीन्महेश्वरः। अविचारान्मृगासक्तो रामो बुद्धिमतांवरः
    • sarva + jñas – tu vicāreṇa śiva āsīn – maheśvaraḥ, avicārān – mṛga + āsakto rāmo buddhimatāṃ + varaḥ.
    • Prin investigare/reflectare (vicāra) atotcunoscătorul Śiva a devenit Marele Domn (maheśvara); prin neinvestigare (avicāra) a urmărit cerbul Rāma, cel mai bun dintre înțelepți,
  58. परमामापदं प्राप्तो विचारादथ वारिधिम्। बद्ध्वा लङ्कापुरीं रक्षोगणाकीर्णां समाक्रमत्
    • parama + ama + āpadaṃ prāpto vicārād – atha vāri + dhim, baddhvā laṅkā + purīṃ rakṣo + gaṇa + ākīrṇāṃ samākramat.
    • Și a obținut cea mai terifiantă calamitate (āpada); astfel, prin investigare/reflectare (vicāra), oceanul fiind ținut/legat, orașul din Laṅkā – înțesat cu trupele demonilor (rakṣas) – a fost cucerit.
  59. अविचाराद्विधिरपि मूढो भूत्वाऽभिमानतः। शिरश्छेदं समगमदिति संश्रुतमेव ते
    • avicārād – vidhir – api mūḍho bhūtvā – abhimānataḥ, śiraś + chedaṃ samagamad – iti saṃśrutam – eva te.
    • Chiar Creatorul (Brahmā), care a devenit confuz (mūḍha) din cauza mândriei (abhimāna) datorate neinvestigării (avicāra), a suferit despicarea capului – aceasta-ți este prea bine auzită/cunoscută.
  60. महादेवोऽविचारेण वरं दत्वाऽसुराय वै। भस्मीभावात्स्वस्य भीतः पलायनपरोऽभवत्
    • mahādevo – avicāreṇa varaṃ datvā – asurāya vai, bhasmī + bhāvāt – svasya bhītaḥ palāyana + paro – abhavat.
    • Mahādeva, oferind din cauza neinvestigării (avicāra) un dar unui demon (asura), îngrozit fiind din cauza [posibilei] transformări în cenușă, a căutat să scape.
  61. अविचाराद्धरिः पूर्वं भृगुपत्नीं निहत्य तु। शापेन परं दुःखमाप्तमत्यन्तदुःसहम्
    • avicārād – dhariḥ pūrvaṃ bhṛgu + patnīṃ nihatya tu, śāpena paraṃ duḥkham – āptam – atyanta + duḥsaham.
    • Hari, în trecut, omorând-o pe soția lui Bhṛgu din cauza neinvestigării (avicāra), a obținut din cauza unui blestem o mare suferință, peste măsură de greu de suportat.
  62. एवमन्येऽसुरा देवा यातुधाना नरा मृगाः। अविचारवशादेव विपदं प्राप्नुवन्ति हि
    • evam – anye – asurā devā yātu + dhānā narā mṛgāḥ, avicāra + vaśād – eva vipadaṃ prāpnuvanti hi.
    • Astfel alții – demonii (asura), zeii (deva), duhurile rele (yātudhāna), oamenii (nara), animalele (mṛga) – desigur din cauza influenței neinvestigării (avicāra) au obținut numai nenoricire/ruinare.
  63. महाभागास्ते हि धीरा यान्कुत्रापि च भार्गव। विजहाति विचारो नो नमस्तेभ्यो निरन्तरम्
    • mahā + bhāgās – te hi dhīrā yān – kutra – api ca bhārgava, vijahāti vicāro no namas – tebhyo nirantaram.
    • – O, Bhārgava! Preafericiți/norocoși și înțelepți (dhīra) sunt desigur cei care nu sunt abandonați de investigare (vicāra) niciunde – eternă plecăciune acestora!
  64. कर्तव्यमविचारेण प्राप्य मुह्यन्ति सर्वतः। विचार्य​ कृत्वा सर्वेभ्यो मुच्यतेऽपारसङ्कटैः
    • kartavyam – avicāreṇa prāpya muhyanti sarvataḥ, vicārya​ kṛtvā sarvebhyo mucyate – apāra + saṅkaṭaiḥ.
    • Dobândind îndatoriri (kartavya) prin neinvestigare (avicāra) sunt induși în eroare (tulburați) pretutindeni. Acționând după investigare/reflectare este eliberat din toate [suferințele] împreună cu dificultățile fără de margini.
  65. एवं लोकांश्चिरादेषोऽविचारः सङ्गतोऽभवत्। यस्याविचारो यावत्स्यात्कुतस्तावद्विमर्शनम्
    • evaṃ lokāṃś – cirād – eṣo – avicāraḥ saṅgato – abhavat, yasya – avicāro yāvat – syāt – kutas – tāvad – vimarśanam.
    • Astfel, de multă vreme oamenii au devenit asociați cu această neinvestigare (avicāra). Atât timp cât există neinvestigare (avicāra) pentru cineva, cum ar putea exista investigarea (vimarśana)?
  66. ग्रीष्मभीष्मकरातप्ते मरौ क्व शिशिरं जलम्। एवं चिराविचाराग्निज्वालामालापरीवृते
    • grīṣma + bhīṣma + kara + ātapte marau kva śiśiraṃ jalam, evaṃ cira + avicāra + agni + jvālā + mālā + parīvṛte.
    • Unde este apă rece într-un deșert de nisip încins de teribilele raze ale soarelui vara? Astfel, atunci când este încercuit/înconjurat de o ghirlandă de flăcări ale străvechiului foc al neinvestigării (avicāra),
  67. विचारशीतलस्पर्शः कथं स्यात्साधनं विना। साधनं त्वेकमेवात्र परमं सर्वतोऽधिकम्
    • vicāra + śītala + sparśaḥ kathaṃ syāt – sādhanaṃ vinā, sādhanaṃ tv – ekam – eva – atra paramaṃ sarvato – adhikam.
    • Cum ar putea exista atingerea răcoroasă a investigării (vicāra) în absența unui instrument (sādhana)? Desigur, supremul instrument (sādhana) este unul singur, superior tuturor [celorlalte instrumente].
  68. सर्वहृत्पद्मनिलयदेवतायाः परा कृपा। तां विना स्यात्कथं कस्य महाश्रेयः सुसाधनः
    • sarva + hṛt + padma + nilaya + devatāyāḥ parā kṛpā, tāṃ vinā syāt – kathaṃ kasya mahā + śreyaḥ susādhanaḥ.
    • Este suprema compasiune (kṛpā) a zeității din lăcașul lotusului inimii tuturor [ființelor], fără de care cum și pentru cine ar fi preabuna împlinire/desăvârșire (su-sādhana) a supremei beatitudini/izbăviri (śreyas)?
  69. विचारार्कोऽविचारान्धमहाध्वान्तनिबर्हणः। तत्र​ मूलं भवेद्भक्त्या देवतापरिराधनम्
    • vicāra + arko – avicāra + andha + mahā + dhvānta + nibarhaṇaḥ, tatra​ mūlaṃ bhaved – bhaktyā devatā + pari + rādhanam.
    • Soarele investigării (vicāra) este distrugerea marelui întuneric al cecității cauzat de neinvestigare (avicāra). Aici rădăcina/fundamentul [acestei investigări] ar fi mulțumirea/îmbunarea pe deplin a zeității prin devoțiune (bhakti).
  70. राधिता परमा देवी सम्यक्तुष्टा सती तदा। विचाररूपतां याति चित्ताकाशे रविर्यथा
  71. तस्मान्निजात्मरूपां तां त्रिपुरां परमेश्वरीम्। सर्वान्तरनिकेतां श्रीमहेशीं चिन्मयीं शिवाम्
    • tasmān – nija + ātma + rūpāṃ tāṃ tri + purāṃ parama + īśvarīm, sarva + antara + niketāṃ śrī + maha + īśīṃ cin + mayīṃ śivām.
    • De aceea, acea supremă stăpână (Parameśvarī) Tripurā – sub forma propriului sine (ātman), lăcașul interior al tuturor, marea Doamnă (Maheśī) binevoitoare (Śivā) alcătuită din conștiință (cit) –
  72. आराधयेदकापट्यात् स​द्गुरुद्वारतः क्रमात्। आराधनेऽपि मूलं स्याद्भक्तिः श्रद्धा च निर्मला
    • ārādhayed – akāpaṭyāt sa​d + guru + dvārataḥ kramāt, ārādhane – api mūlaṃ syād – bhaktiḥ śraddhā ca nirmalā.
    • Trebuie venerată fără răutate/înșelăciune în maniera dobândită de la un maestru adevărat/bun (sad-guru). Chiar și în această venerare rădăcina/baza este neîntinata devoțiune (bhakti) și credință (śraddhā).
  73. तत्रापि मूलं माहात्म्यश्रवणं परिकीर्तितम्। अतस्ते प्रथमं राम माहात्यं संप्रवर्तितम्
    • tatra – api mūlaṃ māhātmya + śravaṇaṃ parikīrtitam, atas – te prathamaṃ rāma māhātyaṃ saṃpravartitam.
    • Astfel, aici s-a spus că rădăcina/baza este ascultarea Măreției [zeiței] Tripurā (Tripurā-rahasya-māhātmya-khaṇḍa). O, [Paraśu]rāma! De aceea ți-a fost descrisă pe deplin Măreției [zeiței] Tripurā.
  74. तेन श्रुतेनाधुना त्वं प्राप्तवानसि मङ्गलम्। विचारः श्रेयसो मूलं यस्मात्ते नहि भीरितः
    • tena śrutena – adhunā tvaṃ prāptavān – asi maṅgalam, vicāraḥ śreyaso mūlaṃ yasmāt – te nahi bhīr – itaḥ.
    • Prin aceea (Tripurā-rahasya-māhātmya-khaṇḍa) care a fost ascultată, acum tu ești dobânditorul prosperității/fericirii/binecuvântării (maṅgala). Reflectarea (vicāra) este rădăcina/baza binelui suprem (śreyas) din care pentru tine nu mai există frică din acest moment.
  75. विचारोदयपर्यन्तं भयमस्ति महत्तरम्। अविचारात्मदोषेण ग्रस्तस्य प्रतिवासरम्
    • vicāra + udaya + paryantaṃ bhayam – asti mahat + taram, avicāra + ātma + doṣeṇa grastasya prativāsaram.
    • Zi de zi până la ivirea reflectării (vicāra) frica este foarte mare pentru cel devorat/afectat de cusurul (doṣa) alcătuit din ne-reflectare (a-vicāra),
  76. यथा हि सन्निपातेन ग्रस्तस्यौषधसेवनात्। अपि तावद्भ​वेद्भीतिर्यावद्धातोरशुद्धता
    • yathā hi sannipātena grastasya – auṣadha + sevanāt, api tāvad – bhaved – bhītir – yāvad – dhātor – aśuddhatā.
    • Tot așa precum pentru cel afectat de vicierea celor trei umori (sannipāta), după folosirea medicamentelor (auṣadha), atât timp cât există starea de impuritate a [celor trei] umori (dhātu), tot atât timp există frica (bhīti).
  77. प्राप्ते विचारे परमे फलितं जीवितं नृणाम्। यावत्सु जन्मसु नृणां विचारो न भवेत्परः
    • prāpte vicāre parame phalitaṃ jīvitaṃ nṛṇām, yāvatsu janmasu nṛṇāṃ vicāro na bhavet – paraḥ.
    • Atunci când este opținută suprema reflectare (vicāra) rodnică este viața oamenilor.
  78. तावन्तो जन्मतरवो वन्ध्या विफलहेतुतः। स एव सफलो जन्मवृक्षो यत्र विमर्शनम्
    • tāvanto janma + taravo vandhyā viphala + hetutaḥ, sa eva saphalo janma + vṛkṣo yatra vimarśanam.
  79. कूपमण्डूकसदृशा ये नरा निर्विमर्शनाः। यथा कूपे समुत्पन्नो भेको नो वेद किञ्चन
    • kūpamaṇḍūka + sadṛśā ye narā nirvimarśanāḥ, yathā kūpe samutpanno bheko no veda kiñcana.
  80. शुभं वाप्यशुभं वापि कूपे एव विनश्यति। तथा जना अपि वृथोत्पन्ना ब्रह्माण्डकूपके
    • śubhaṃ vā – apy – aśubhaṃ vā – api kūpe eva vinaśyati, tathā janā api vṛthotpannā brahmāṇḍakūpake.
  81. शुभं वाप्यशुभं वापि न विदुः स्वात्मनः क्वचित्। उत्पद्योत्पत्य नश्यन्ति न जानन्ति स्वकं हितम्
    • śubhaṃ vāpyaśubhaṃ vāpi na viduḥ svātmanaḥ kvacit, utpadyotpatya naśyanti na jānanti svakaṃ hitam.
  82. सुखबुद्धिञ्च दुःखेषु सुखे दुःखविनिश्चयम्। प्राप्याविचारमाहात्म्यात्पच्यन्ते सृतिपावके
  83. दुःखेन क्लिष्यमानाश्च न कथञ्चित्त्यजन्ति तत्। यथा पादशताघातैस्ताडितोऽपि महाखरः
  84. रासभीमनुयात्येव तथा संसरणं जनः। त्वन्तु राम विचारात्मा पारं दुःखस्य सङ्गतः

– III –
  1. दत्तात्रेयप्रोक्तवचः श्रुत्वाऽत्यन्तसुकौतुकी। जामदग्न्यः पुनरपि पप्रच्छ विनयान्वितः॥
  2. भगवन्गुरुनाथोक्तं भवता यत्तथैव तत्। अविचारात्परो नाशः संप्राप्तः सर्वथा जनैः॥
  3. विचारेण भवेच्छ्रेयस्तन्निदानमपि श्रुतम्। माहात्म्यश्रुतिरित्येवं तत्र​ मे संशयो महान्॥
  4. कथं वा तदपि प्राप्यं साधनं तत्र​ किं भवेत्। स्वाभविकं तद्यदि स्यात्तत्सर्वैर्न कुतः श्रुतम्॥
  5. अहं वाद्यावधि कुतः प्रवृत्तिं नाप्तवानिह। दुःखं मत्तोऽधिकं प्राप्ता विहताश्च पदे पदे॥
  6. न कुतः साधनं प्राप्ता एतन्मे कृपया वद। इत्यापृष्टः प्राह भूयो हृष्टो दत्तो दयानिधिः॥
  7. श्रुणु राम प्रवक्ष्यामि निदानं श्रेयसः परं। … परं मूलं सर्वदुःखनिबर्हणम्॥
  8. परमार्थफलप्राप्तौ बीजं सत्सङ्ग उच्यते। त्वं चापि तेन हि सता संवर्तेन महात्मना॥
  9. सङ्गतः सन्निमां प्राप्तो दशा श्रेयःफलोदयाम्। सन्त एव हि संयाता दिशन्ति परमं सुखम्॥
  10. विना सत्सङ्गतः केन प्राप्तः श्रेयः परं कदा। लोकेऽपि यादृशं सङ्गं यो यः प्राप्नोति मानवः॥
  11. तत्फलं स समाप्नोति सर्वथा न हि संशयः। अत्र ते कीर्तयिष्यामि श्रुणु राम कथामिमाम्॥
– IV –
– V –
– VI –

1 Compusul nitya-naimittika este tradus și ca: „ritual realizat constant” pentru a dobândi ceva…


Traducere de Vlad Șovărel

Kindle