Skip to content

Upadeśa-sāra

Kindle

– Ramaṇa Maharṣi (1879-1950) –

  1. कर्तुराज्ञया प्राप्यते फलम्। कर्म किं परं कर्म तज्जडम्॥
    • kartur – ājñayā prāpyate phalam, karma kiṃ paraṃ karma taj + jaḍam.
    • Cu permisiunea (ājñā) „Celui ce face” (kartṛi.e. īśvara) este dobândit fructul [acțiunii (karman)].
      – Este acțiunea (karman) suprema (para) [realitate]?
      – [Nu,] fiindcă acțiunea (karman) este inconștientă (jaḍa).
  2. कृतिमहोदधौ पतनकारणम्। फलमशाश्वतं गतिनिरोधकम्॥
    • kṛti + mahā + udadhau patana + kāraṇam, phalam – aśāśvataṃ gati + nirodhakam.
    • În marele ocean al acțiunii (kṛti) instrumentul decăderii (patana) este [aproprierea] efemerului fruct [al acțiunii – fiind astfel] impediment în calea progresului.
  3. ईश्वरार्पितं नेच्छया कृतम्। चित्तशोधकं मुक्तिसाधकम्॥
  4. कायवाङ्मनः कार्यमुत्तमम्। पूजनं जपश्चिन्तनं क्रमात्॥
    • kāya + vāṅ + manaḥ kāryam – uttamam, pūjanaṃ japaś – cintanaṃ kramāt.
    • Trup (kāya), cuvânt (vāk) și minte (manas) – acțiunea cea mai bună ce trebuie realizată este în ordine [crescătoare]: ritualul (pūjana), rugăciunea (japa) și contemplarea (cintana).
  5. जगत ईशधीयुक्तसेवनम्। अष्टमूर्तिभृद्देवपूजनम्॥
    • jagata īśa + dhī + yukta sevanam, aṣṭa + mūrti + bhṛd + deva + pūjanam.
    • A lumii (jagat) slujire/adorare (sevana) cu o atitudine/devoțiune către Domnul (īśa) este ritualul (pūjana) către divinitatea (deva) ce conține/are cele opt forme.
  6. उत्तमस्तवादुच्चमन्दतः। चित्तजं जपध्यानमुत्तमम्॥
    • uttama + stavād – ucca + mandataḥ, citta + jaṃ japa + dhyānam – uttamam.
    • Mai bună decât elogierea este [rugăciunea (japa)] cu voce tare (ucca); [mai bună decât rugăciunea (japa) cu voce tare (ucca)] este [rugăciunea (japa)] murmurată (manda); [mai bună decât rugăciunea (japa) murmurată (manda)] este cea care apare în psihic/minte (citta) – supremă este meditația (dhyāna) care apare în/din rugăciune (japa).
  7. आज्यधारया स्रोतसा समम्। सरलचिन्तनं विरलतः परम्॥
    • ājya + dhārayā srotasā samam, sarala + cintanaṃ viralataḥ param.
    • Contemplarea (cintana) dreaptă/sinceră – care este precum un curent de apă sau curgerea untului clarfiat (ājya) – este superioară celei întrerupte (i.e. japa-dhyāna).
  8. भेदभावनात्सोऽहमित्यसौ। भावनाऽभिदा पावनी मता॥
    • bheda + bhāvanāt – so – aham – ity – asau, bhāvana + abhidā pāvanī matā.
    • [Mai bună] decât contemplarea (bhāvana) disociativă (bheda) este această non-disociativă contemplare (bhāvana) „Acesta sunt eu” (so’ham) – considerată purificatorie/sacră.
      • „disociativă” – cu caracteristici, duală: subiect-obiect, divin-uman etc.
      • „non-disociativă” – fără caracteristici, non-duală.
      • „Acesta” – Domnul (īśvara).
  9. भावशून्यसद्भावसुस्थितिः। भावनाबलाद्भक्तिरुत्तमा॥
    • bhāva + śūnya + sad + bhāva + susthitiḥ, bhāvanā + balād – bhaktir – uttamā.
    • Suprema devoțiune (bhakti) este buna stabilire în adevărata realitate (sad-bhāva), lipsită de orice devenire/stare (sad-bhāva) [psihică], prin intermediul/puterea contemplării (bhāvana) [„Acesta sunt eu” (so’ham)].
  10. हृत्स्थले मनः स्वस्थता क्रिया। भक्तियोगबोधाश्च निश्चितम्॥
    • hṛt + sthale manaḥ svasthatā kriyā, bhakti + yoga + bodhaś – ca niścitam.
    • Cu certitudine starea naturală/proprie de rămânere a minții (manas) în spațiul/regiunea inimii (hṛd) este: „acțiunea” (kriyā), „devoțiunea” (bhakti), „contemplarea” (yoga) și „cunoașterea” (bodha).
  11. वायुरोधनाल्लीयते मनः। जालपक्षिवद्रोधसाधनम्॥
    • vāyu + rodhanāl – līyate manaḥ, jāla + pakṣivad – rodha + sādhanam.
    • Prin controlul/suspendarea (rodhana) suflului (vāyu) este dizolvată mintea (manas) – fiind un instrument de control/suspendare (rodha) [a minții (manas)] precum este plasa pentru păsări.
  12. चित्तवायवश्चित्क्रियायुताः। शाखयोर्द्वयी शक्तिमूलका॥
    • citta + vāyavaś – cit + kriyā + yutāḥ, śākhayor – dvayī śakti + mūlakā.
    • Psihicul (citta) și suflurile (vāyu) sunt înzestrate cu conștiință (cit) și [respectiv] acțiune (kriyā); aceste două ramuri sunt cauza/rădăcina „energiei” (śakti).
  13. लयविनाशने उभयरोधने। लयगतं पुनर्भवति नो मृतम्॥
    • laya + vināśane ubhaya + rodhane, laya + gataṃ punar – bhavati no mṛtam.
    • Dizolvarea (laya) și distrugerea (vināśana) [psihicului (citta)] apar atunci când sunt controlate/suspendate (rodhana) ambele (i.e. manas & vāyu). [Psihicul (citta)] care a fost dizolvat (laya) se manifestă din nou, nu și cel mort (mṛta).
  14. प्राणबन्धनाल्लीनमानसम्। एकचिन्तनान्नाशमेत्यदः॥
    • prāṇa + bandhanāl – līna + mānasam, eka + cintanān – nāśam – ety – adaḥ.
    • Prin legarea/controlul (bandhana) suflului (prāṇa) mintea (mānasa) este dizolvată; prin contemplarea (cintana) „Celui Unic” aceasta (i.e. mānasa) devine distrusă.
  15. नष्टमानसः उत्कृष्टयोगिनः। कृत्यमस्ति किं स्वस्थितिं यतः॥
    • naṣṭa + mānasaḥ utkṛṣṭa + yoginaḥ, kṛtyam – asti kiṃ sva + sthitiṃ yataḥ.
    • Ce ar mai fi de făcut/realizat de către mintea (mānasa) distrusă a yoginului exaltat/eminent? [Nimic] deoarece se află stabilit în sine.
  16. दृश्यवारितं चित्तमात्मनः। चित्त्वदर्शनं तत्त्वदर्शनम्॥
  17. मानसं तु किं मार्गणे कृते। नैव मानसं मार्गे आर्जवात्॥
    • mānasaṃ tu kiṃ mārgaṇe kṛte, na – eva mānasaṃ mārge ārjavāt.
    • Atunci când este întrebat: „iar mintea (mānasa) ce este?”, [răspunsul este:] „datorită sincerității/corectitudinii (ārjava) pe această cale, cu adevărat mintea (mānasa) nu există.”
  18. वृत्तयस्त्वहं वृत्तिमाश्रिताः। वृत्तयो मनो विद्ध्यहं मनः॥
  19. अहमयं कुतो भवति चिन्वतः। अयि पतत्यहं निजविचारणम्॥
    • aham – ayaṃ kuto bhavati cinvataḥ, ayi pataty – ahaṃ nija + vicāraṇam.
    • Acest „eu” (aham) de unde apare? – pentru cel care caută/percepe [astfel] – o, desigur! – această activitate/modificare (vṛtti)] „eu” (aham) cade – [aceasta este] investigarea/reflectare (vicāraṇa) în/de sine.
  20. अहमि नाशभाज्यहमहंतया। स्फुरति हृत्स्वयं परमपूर्णसत्॥
    • ahami nāśa + bhājy – aham + ahantayā, sphurati hṛt + svayaṃ parama + pūrṇa + sat.
    • Atunci când percepe distrugerea [activității/modificării (vṛtti)] „eu”-lui (aham) prin starea de „eu” (ahantā) din [activitatea/modificarea (vṛtti)] „eu”-lui (aham), suprema și deplina ființă/realitate (sat) strălucește/apare în propria inimă (hṛd).
  21. इदमहं पदाऽभिख्यमन्वहम्। अहमि लीनकेऽप्यलयसत्तया॥
    • idam – aham pada + abhikhyam – anv + aham, ahami līnake – apy – alaya + sattayā.
    • Aceasta – numită prin cuvântul „eu” (aham), care urmează după „eu” (aham), atunci când este dizolvat „eu”-ul (aham) – este desigur indestructibila stare de ființare (sattā).
  22. विग्रहेन्द्रियप्राणधीतमः। नाहमेकसत्तज्जडं ह्यसत्॥
    • vigraha + indriya + prāṇa + dhī + tamaḥ, na – ahameka + sat – taj + jaḍaṃ hy – asat.
    • Trupul (vigraha), instrumentele/capacitățile (indriya), suflurile (prāṇa), intelectul (dhī) și [tendința de] obscurare (tamas) nu sunt „eu” (aham) – unica ființă (sat) – [deoarece] acesta [alcătuit din trup etc.] este inert (jaḍa) și [deci] ne-ființă (asat).
  23. सत्त्वभासिका चित्क्व वेतरा। सत्तया हि चिच्चित्तया ह्यहम्॥
    • sattva + bhāsikā cit – kva vā – itarā, sattayā hi cic + cittayā hy – aham.
    • Unde/cum ar putea exista o altă conștiință (cit) care să ilumineze/manifeste ființarea/existența (sattva)? [Nu există, deoarece] prin starea de ființare (sattā) [se înțelege] conștiința (cit), iar prin starea de conștiință (cittā) [se înțelege] „eu” (aham).
  24. ईशजीवयोर्वेषधीभिदा। सत्स्वभावतो वस्तु केवलम्॥
    • īśa + jīvayor – veṣa + dhī + bhidā, sat + sva + bhāvato vastu kevalam.
    • Distincția dintre Domnul (īśa) și sinele individual (jīva) este generată de intelectul (dhī) activ; din [perspectiva] propriei naturi adevărate (sat) realitatea (vastu) este absolută/unică (kevala).
  25. वेषहानतः स्वात्मदर्शनम्। ईशदर्शनं स्वात्मरूपतः॥
    • veṣa + hānataḥ sva + ātma + darśanam, īśa + darśanaṃ svātma + rūpataḥ.
    • Prin abandonarea/detașarea de activitatea [intelectului (dhī)] apare „vederea” propriului sine (ātman) și „vederea” Domnului (īśa) sub forma/natura (rūpa) propriului sine (ātman).
  26. आत्मसंस्थितिः स्वात्मदर्शनम्। आत्मनिर्द्वयादात्मनिष्ठता॥
    • ātma + saṃsthitiḥ sva + ātma + darśanam, ātma + nirdvayād – ātma + niṣṭhatā.
    • Șederea în sine (ātman) este „vederea” propriului sine (ātman); starea stabilă de rămânere în sine (ātman) apare datorită [naturii] nonduale a sinelui (ātman).
  27. ज्ञानवर्जिताऽज्ञानहीनचित्। ज्ञानमस्ति किं ज्ञातुमन्तरम्॥
  28. किं स्वरूपमित्यात्मदर्शने। अव्ययाऽभवाऽऽपूर्णचित्सुखम्॥
    • kiṃ sva + rūpam – ity – ātma + darśane, avyaya + abhava + āpūrṇa + cit + sukham.
    • „Care este propria-mi natură?” – atunci când apare „vederea” sinelui (ātman) [propria natură] este beatitudinea (sukha) conștiinței (cit) depline (āpūrṇa), care este fără de naștere/devenire (abhava) și fără de schimbare (avyaya).
  29. बन्धमुक्त्यतीतं परं सुखम्। विन्दतीह जीवस्तु दैविकः॥
    • bandha + mukty + atītaṃ paraṃ sukham, vindati – iha jīvas – tu daivikaḥ.
    • Desigur, făptura (jīva) divină (daivika) realizează/dobândește aici suprema beatitudine (sukha) care este dincolo de legare (bandha) și izbăvire (mukti).
  30. अहमपेतकं निजविभानकम्। महदिदं तपो रमवागियम्॥
    • aham – apetakaṃ nija + vibhānakam, mahad – idaṃ tapo ramaṇa + vāg – iyam.
    • Lipsită de „eu” (aham) este această mare asceză (tapas) ce face să strălucească sinele (nija). Acesta a fost cuvântul lui Ramaṇa.

Traducere de Vlad Șovărel

Kindle