Skip to content

VI.23 – Bhagavad-gītā

Ioan-Irineu Mihălcescu – Dimitrie Nanu – Theofil Simenschy – Sergiu Al-George –

  1. धृतराष्ट्र उवाच। धर्मक्षेत्रे कुरुक्षेत्रे समवेता युयुत्सवः। मामकाः पाण्डवाश्चैव किमकुर्वत सञ्जय॥
  2. सञ्जय उवाच। दृष्ट्वा तु पाण्डवानीकं व्यूढं दुर्योधनस्तदा। आचार्यमुपसङ्गम्य राजा वचनमब्रवीत्॥
    • sañjaya uvāca: dr̥ṣṭvā tu pāṇḍavānīkaṁ vyūḍhaṁ duryodhanas – tadā, ācāryam – upasaṅgamya rājā vacanam – abravīt.
    • Sañjaya a spus: – După ce a văzut armata fiilor lui Pāṇḍu, desfășurată în linie de bătaie, regele Duryodhana apropiindu-se de învățătorul său (Droṇa) a rostit cuvintele:
  3. पश्यैतां पाण्डुपुत्राणामाचार्य महतीं चमूम्। व्यूढां द्रुपदपुत्रेण तव शिष्येण धीमता॥
    • paśyaitāṁ pāṇḍu + putrāṇām – ācārya mahatīṁ camūm, vyūḍhāṁ drupada + putreṇa tava śiṣyeṇa dhīmatā.
    • – Privește, învățătorule, marea armată a fiilor lui Pāṇḍu, desfășurată în linie de bătaie de către priceputul tău discipol, fiul lui Drupada (Dhr̥ṣṭadyumna).
  4. अत्र शूरा महेष्वासा भीमार्जुनसमा युधि। युयुधानो विराटश्च द्रुपदश्च महारथः॥
    • atra śūrā maheṣvāsā bhīma + arjuna + samā yudhi, yuyudhāno virāṭaś – ca drupadaś – ca mahā + rathaḥ.
    • Acolo sunt viteji, mari arcași de seama lui Arjuna și Bhīma, în bătălie: YuyudhānaVirāṭa și Drupada cu carul său mare,
  5. धृष्टकेतुश्चेकितानः काशिराजश्च वीर्यवान्। पुरुजित्कुन्तिभोजश्च शैब्यश्च नरपुङ्गवः॥
    • dhr̥ṣṭaketuś – cekitānaḥ kāśi + rājaś – ca vīryavān, purujit + kunti + bhojaś – ca śaibyaś – ca nara + puṅgavaḥ.
    • Dhr̥ṣṭaketu, Cekitana și puternicul rege din Kāśi, Purujit, Kuntī, Bhoja și regele Saibya cel puternic ca un taur printre oameni.
  6. युधामन्युश्च विक्रान्त उत्तमौजाश्च वीर्यवान्। सौभद्रो द्रौपदेयाश्च सर्व एव महारथाः॥
    • yudhāmanyuś – ca vikrānta uttamaujāś – ca vīryavān, saubhadro draupadeyāś – ca sarva eva mahā + rathāḥ.
    • Și Yudhāmanyu cel îndrăzneț și Uttamaujas cel puternic, fiul lui Subhadrā și fiii lui Draupadī, toți cu care mari.
  7. अस्माकं तु विशिष्टा ये तान्निबोध द्विजोत्तम। नायका मम सैन्यस्य संज्ञार्थं तान्ब्रवीमि ते॥
    • asmākaṁ tu viśiṣṭā ye tān – nibodha dvija + uttama, nāyakā mama sainyasya saṁjñā + arthaṁ tān – bravīmi te.
    • Cunoaște-i pe cei mai de seamă dintre ai noștri, tu primul între cei de două ori născuți (dvija); ca să-i știi, ți-i voi numi pe acești conducători ai oastei mele:
  8. भवान्भीष्मश्च कर्णश्च कृपश्च समितिञ्जयः। अश्वत्थामा विकर्णश्च सौमदत्तिस्तथैव च॥
    • bhavān – bhīṣmaś – ca karṇaś- ca kr̥paś- ca samitiñ – jayaḥ, aśvatthāmā vikarṇaś – ca saumadattis – tathā – eva ca.
    • Tu însuți și Bhīṣma și Karṇa și Kr̥pa, învingători în bătălii, Aśvatthāman și Vikarṇa, precum și fiul lui Somadatta,
  9. अन्ये च बहवः शूरा मदर्थे त्यक्तजीविताः। नानाशस्त्रप्रहरणाः सर्वे युद्धविशारदाः॥
    • anye ca bahavaḥ śūrā mad + arthe tyakta + jīvitāḥ, nānā + śastra + praharaṇāḥ sarve yuddha + viśāradāḥ.
    • Și mulți alți eroi care au renunțat la viață pentru mine, cu felurite arme de atac, îndemânatici în luptă.
  10. अपर्याप्तं तदस्माकं बलं भीष्माभिरक्षितम्। पर्याप्तं त्विदमेतेषां बलं भीमाभिरक्षितम्॥
    • aparyāptaṁ tad – asmākaṁ balaṁ bhīṣma + abhirakṣitam, paryāptaṁ tv – idam – eteṣāṁ balaṁ bhīma + abhirakṣitam.
    • Puțină este oastea noastră, aflată în seama lui Bhīṣma, multă este oastea lor, aflată în seama lui Bhīma.
  11. अयनेषु च सर्वेषु यथाभागमवस्थिताः। भीष्ममेवाभिरक्षन्तु भवन्तः सर्व एव हि॥
    • ayaneṣu ca sarveṣu yathā + bhāgam – avasthitāḥ, bhīṣmam – eva – abhirakṣantu bhavantaḥ sarva eva hi.
    • Oriunde ați fi, toate măriile voastre, fiecare din locul în care stă, doar pe Bhīṣma să-l păzească.
  12. तस्य सञ्जनयन्हर्षं कुरुवृद्धः पितामहः। सिंहनादं विनद्योच्चैः शङ्खं दध्मौ प्रतापवान्॥
    • tasya sañjanayan – harṣaṁ kuru + vr̥ddhaḥ pitāmahaḥ, siṁha + nādaṁ vinadyoccaiḥ śaṅkhaṁ dadhmau pratāpavān.
    • Spre bucuria acestuia, cel mai bătrân din neamul Kuru, străbunul cel voinic, dând un răcnet puternic ca de leu, a suflat în scoică.
  13. ततः शङ्खाश्च भेर्यश्च पणवानकगोमुखाः। सहसैवाभ्यहन्यन्त स शब्दस्तुमुलोऽभवत्॥
    • tataḥ śaṅkhāś – ca bheryaś – ca paṇavānaka + go + mukhāḥ, sahasaivābhyahanyanta sa śabdastumulo – abhavat.
    • Atunci, scoicile și tobele mari, tobele mici, trompetele mari răsunară deodată; vuetul a fost clocotitor.
  14. ततः श्वेतैर्हयैर्युक्ते महति स्यन्दने स्थितौ। माधवः पाण्डवश्चैव दिव्यौ शङ्खौ प्रदध्मतुः॥
    • tataḥ śvetair – hayair – yukte mahati syandane sthitau, mādhavaḥ pāṇḍavaś – ca – eva divyau śaṅkhau pradadhmatuḥ.
    • Atunci, în marele lor car tras de cai albi, Mādhava și Pāṇḍava suflară în scoicile lor divine.
  15. पाञ्चजन्यं हृषीकेशो देवदत्तं धनञ्जयः। पौण्ड्रं दध्मौ महाशङ्खं भीमकर्मा वृकोदरः॥
  16. अनन्तविजयं राजा कुन्तीपुत्रो युधिष्ठिरः। नकुलः सहदेवश्च सुघोषमणिपुष्पकौ॥
    • ananta + vijayaṁ rājā kuntī + putro yudhiṣṭhiraḥ, nakulaḥ sahadevaś – ca sughoṣa + maṇi + puṣpakau.
    • Regele Yudhiṣṭhira, fiul lui Kuntī a suflat în Anantavijaya, Nakula și Sahadeva în Sughoṣa și Maṇipuṣpaka.
  17. काश्यश्च परमेष्वासः शिखण्डी च महारथः। धृष्टद्युम्नो विराटश्च सात्यकिश्चापराजितः॥
    • kāśyaś – ca parameṣvāsaḥ śikhaṇḍī ca mahā + rathaḥ, dhr̥ṣṭadyumno virāṭaś – ca sātyakiś – ca – aparājitaḥ.
    • Marele arcaș din Kāśi și marele războinic Śikhandin, Dhr̥ṣṭadyumna și Virāṭa și neînvinsul Satyaki,
  18. द्रुपदो द्रौपदेयाश्च सर्वशः पृथिवीपते। सौभद्रश्च महाबाहुः शङ्खान्दध्मुः पृथक्पृथक्॥
    • drupado draupadeyāś – ca sarvaśaḥ pr̥thivīpate, saubhadraś – ca mahā + bāhuḥ śaṅkhāndadhmuḥ pr̥thak + pr̥thak.
    • Drupada, fiii lui Draupadī și regele Saubhadra cu brațul mare, din toate părțile, o rege, făceau să sune fiecare scoica sa.
  19. स घोषो धार्तराष्ट्राणां हृदयानि व्यदारयत्। नभश्च पृथिवीं चैव तुमुलोऽभ्यनुनादयन्॥
    • sa ghoṣo dhārtarāṣṭrāṇāṁ hr̥dayāni vyadārayat, nabhaś – ca pr̥thivīṁ ca – eva tumulo – abhyanunādayan
    • Sunetul tumultuos a sfâșiat inimile celor ai lui Dhr̥tarāṣṭra, făcând să răsune cerul și pământul.
  20. अथ व्यवस्थितान्दृष्ट्वा धार्तराष्ट्रान् कपिध्वजः। प्रवृत्ते शस्त्रसम्पाते धनुरुद्यम्य पाण्डवः॥
    • atha vyavasthitān – dr̥ṣṭvā dhārtarāṣṭrān kapi + dhvajaḥ, pravr̥tte śastra + sampāte dhanur – udyamya pāṇḍavaḥ.
    • Atunci, văzându-i pe cei ai lui Dhr̥tarāṣṭra gata de luptă, Pāṇḍava, al cărui steag purta o maimuță ca semn, când să înceapă lupta, ridicându-și arcul,
  21. हृषीकेशं तदा वाक्यमिदमाह महीपते। अर्जुन उवाच। सेनयोरुभयोर्मध्ये रथं स्थापय मेऽच्युत॥
    • hr̥ṣīkeśaṁ tadā vākyam – idam – āha mahīpate, arjuna uvāca: senayor – ubhayor – madhye rathaṁ sthāpaya me – acyuta.
    • Îi spuse, o rege, aceste vorbe lui Hr̥ṣīkeśa: „Oprește-mi carul meu, o Acyuta, între cele două oști,
  22. यावदेतान्निरीक्षेऽहं योद्धुकामानवस्थितान्। कैर्मया सह योद्धव्यमस्मिन् रणसमुद्यमे॥
    • yāvad – etān – nirīkṣe – ahaṁ yoddhukāmān – avasthitān, kairmayā saha yoddhavyam – asmin raṇasamudyame.
    • Ca să-i văd aliniați și dornici de luptă pe cei cu care mi-e dat să mă lupt în această bătălie ce se stârnește.
  23. योत्स्यमानानवेक्षेऽहं य एतेऽत्र समागताः। धार्तराष्ट्रस्य दुर्बुद्धेर्युद्धे प्रियचिकीर्षवः॥
    • yotsyamānānavekṣe – ahaṁ ya ete – atra samāgatāḥ, dhārtarāṣṭrasya durbuddher – yuddhe priyacikīrṣavaḥ.
    • Pe cei strânși aici, îi văd dornici să se lupte, dornici să facă în luptă placul netrebnicului fiu al lui Dhr̥tarāṣṭra”.
  24. सञ्जय उवाच। एवमुक्तो हृषीकेशो गुडाकेशेन भारत। सेनयोरुभयोर्मध्ये स्थापयित्वा रथोत्तमम्॥
    • sañjaya uvāca: evam – ukto hr̥ṣīkeśo guḍākeśena bhārata, senayor – ubhayor – madhye sthāpayitvā ratha + uttamam.
    • La aceste cuvinte ale lui Guḍākeśa, o Bhārata, Hr̥ṣīkeśa oprind între cele două armate carul neîntrecut,
  25. भीष्मद्रोणप्रमुखतः सर्वेषां च महीक्षिताम्। उवाच पार्थ पश्यैतान्समवेतान्कुरूनिति॥
    • bhīṣma + droṇa + pramukhataḥ sarveṣāṁ ca mahīkṣitām, uvāca pārtha paśyaitān – samavetān – kurūn – iti.
    • În fața lui Bhīṣma, Droṇa și a tuturor regilor, spuse: „O, fiu al lui Pr̥thā, privește-i adunați pe toți aceștia din neamul lui Kuru”.
  26. तत्रापश्यत्स्थितान्पार्थः पितॄनथ पितामहान्। आचार्यान्मातुलान्भ्रातॄन्पुत्रान्पौत्रान्सखींस्तथा॥
    • tatra – apaśyat – sthitān – pārthaḥ pitr̥̄natha pitāmahān, ācāryān – mātulān – bhrātr̥̄n – putrān – pautrān – sakhīṁ – stathā.
    • Fiul lui Pr̥thā zări atunci cum stăteau în ambele oști, părinți, străbuni, învățători (guru), unchi, frați, copii, nepoți și ortaci, socri și prieteni.
  27. श्वशुरान्सुहृदश्चैव सेनयोरुभयोरपि। तान्समीक्ष्य स कौन्तेयः सर्वान्बन्धूनवस्थितान्॥
    • śvaśurānsuhr̥daś – ca – eva senayor – ubhayor – api, tān – samīkṣya sa kaunteyaḥ sarvān – bandhūn – avasthitān.
    • Fiul lui Kuntī văzându-și toate rudele aliniate, în descumpănire, vorbi îndurerat:
  28. कृपया परयाविष्टो विषीदन्निदमब्रवीत्। अर्जुन उवाच। दृष्ट्वेमं स्वजनं कृष्ण युयुत्सुं समुपस्थितम्॥
    • kr̥payā parayāviṣṭo viṣīdannidamabravīt, arjuna uvāca: dr̥ṣṭvemaṁ svajanaṁ kr̥ṣṇa yuyutsuṁ samupasthitam.
    • Arjuna a spus: Privindu-mi neamul, o Kr̥ṣṇa, adunat dornic de a se bate, mi se înmoaie picioarele, gura mi se usucă,
  29. सीदन्ति मम गात्राणि मुखं च परिशुष्यति। वेपथुश्च शरीरे मे रोमहर्षश्च जायते॥
    • sīdanti mama gātrāṇi mukhaṁ ca pariśuṣyati, vepathuś – ca śarīre me romaharṣaś – ca jāyate.
    • Prin trup îmi trece un fior, mi se ridică părul, arcul Gāṇḍīva îmi scapă din mână și pielea îmi arde;
  30. गाण्डीवं स्रंसते हस्तात्त्वक्चैव परिदह्यते। न च शक्नोम्यवस्थातुं भ्रमतीव च मे मनः॥
    • gāṇḍīvaṁ sraṁsate hastāttvak – ca – eva paridahyate, na ca śaknomy – avasthātuṁ bhramatīva ca me manaḥ.
    • Nu ma pot ține pe picioare, mintea mi se risipește, iar semnele, o Keśava, le văd potrivnice;
  31. निमित्तानि च पश्यामि विपरीतानि केशव। न च श्रेयोऽनुपश्यामि हत्वा स्वजनमाहवे॥
    • nimittāni ca paśyāmi viparītāni keśava, na ca śreyo – anupaśyāmi hatvā svajanamāhave.
    • Și nu văd la ce-ar fi bun să-mi ucid rudele în bătălie; nu doresc izbânda, o Kr̥ṣṇa, nici domnia și nici plăcerile.
  32. न काङ्क्षे विजयं कृष्ण न च राज्यं सुखानि च। किं नो राज्येन गोविन्द किं भोगैर्जीवितेन वा॥
    • na kāṅkṣe vijayaṁ kr̥ṣṇa na ca rājyaṁ sukhāni ca, kiṁ no rājyena govinda kiṁ bhogair – jīvitena vā.
    • La ce ne este bună domnia, o Govinda, la ce ne sunt bune bucuriile sau chiar viața?
  33. येषामर्थे काङ्क्षितं नो राज्यं भोगाः सुखानि च। त इमेऽवस्थिता युद्धे प्राणांस्त्यक्त्वा धनानि च॥
    • yeṣām – arthe kāṅkṣitaṁ no rājyaṁ bhogāḥ sukhāni ca, ta ime – avasthitā yuddhe prāṇāṁs – tyaktvā dhanāni ca.
    • Cei pentru care dorim domnia, bucuriile și plăcerile, iată-i, stând gata de luptă, renunțând la viață și la avuții;
  34. आचार्याः पितरः पुत्रास्तथैव च पितामहाः। मातुलाः श्वशुराः पौत्राः श्यालाः सम्बन्धिनस्तथा॥
    • ācāryāḥ pitaraḥ putrās – tathā – eva ca pitāmahāḥ, mātulāḥ śvaśurāḥ pautrāḥ śyālāḥ sambandhinas – tathā.
    • Învățători (ācāry), părinți (pitr̥), fii (putra), precum și bunici (pitāmaha), unchi (mātula), socri, nepoți, cumnați și rubedenii,
  35. एतान्न हन्तुमिच्छामि घ्नतोऽपि मधुसूदन। अपि त्रैलोक्यराज्यस्य हेतोः किं नु महीकृते॥
    • etān – na hantum – icchāmi ghnato – api madhusūdana, api trailokya + rājyasya hetoḥ kiṁ nu mahī + kr̥te.
    • Pe aceștia nu vreau să-i omor, de-ar fi să mă omoare ei, o Madhusūdana, nici pentru domnia celor trei lumi; darmite pentru cea a pământului?
  36. निहत्य धार्तराष्ट्रान्नः का प्रीतिः स्याज्जनार्दन। पापमेवाश्रयेदस्मान्हत्वैतानाततायिनः॥
    • nihatya dhārtarāṣṭrān – naḥ kā prītiḥ syāj – janārdana, pāpam – eva + āśrayed – asmān – hatvā – etān – ātatāyinaḥ.
    • Ce bucurie am avea, o Janārdana, ucigându-i pe cei ai lui Dhr̥tarāṣṭra? Păcatul ar cădea pe noi, ucigând acești nelegiuiți înarmați.
  37. तस्मान्नार्हा वयं हन्तुं धार्तराष्ट्रान्स्वबान्धवान्। स्वजनं हि कथं हत्वा सुखिनः स्याम माधव॥
    • tasmān – nārhā vayaṁ hantuṁ dhārtarāṣṭrānsvabāndhavān, svajanaṁ hi kathaṁ hatvā sukhinaḥ syāma mādhava.
    • De aceea, noi nu putem ucide pe cei ai lui Dhr̥tarāṣṭra, care ne sunt rude; ucigându-ne rudele, cum am putea fi fericiți, o Mādhava?
  38. यद्यप्येते न पश्यन्ति लोभोपहतचेतसः। कुलक्षयकृतं दोषं मित्रद्रोहे च पातकम्॥
    • yady – apy – ete na paśyanti lobha + upahata + cetasaḥ, kula + kṣaya + kr̥taṁ doṣaṁ mitra + drohe ca pātakam.
    • Chiar dacă aceștia nu văd, cu mintea pradă pasiunii, păcatul de a-ți distruge familia și păcatul de a ataca prietenul,
  39. कथं न ज्ञेयमस्माभिः पापादस्मान्निवर्तितुम्। कुलक्षयकृतं दोषं प्रपश्यद्भिर्जनार्दन॥
    • kathaṁ na jñeyam – asmābhiḥ pāpād – asmān – nivartitum, kula + kṣaya + kr̥taṁ doṣaṁ prapaśyadbhir – janārdana.
    • Cum să nu știm noi să ne oprim de la acest păcat, o Janārdana, noi care cunoaștem ce-i păcatul de a-ți distruge familia?
  40. कुलक्षये प्रणश्यन्ति कुलधर्माः सनातनाः। धर्मे नष्टे कुलं कृत्स्नमधर्मोऽभिभवत्युत॥
    • kula + kṣaye praṇaśyanti kula + dharmāḥ sanātanāḥ, dharme naṣṭe kulaṁ kr̥tsnam – adharmo – abhibhavatyuta.
    • Familia fiind distrusă, pier Legile eterne ale familiei; pierind Legea, fărădelegea pune stăpânire pe întreaga familie.
  41. अधर्माभिभवात्कृष्ण प्रदुष्यन्ति कुलस्त्रियः। स्त्रीषु दुष्टासु वार्ष्णेय जायते वर्णसङ्करः॥
    • adharma + abhibhavāt – kr̥ṣṇa praduṣyanti kula + striyaḥ, strīṣu duṣṭāsu vārṣṇeya jāyate varṇa + saṅkaraḥ.
    • Când stăpânește fărădelegea, o Kr̥ṣṇa, femeile se depravează; depravarea femeilor, o Vārṣṇeya, duce la amestecul castelor.
  42. सङ्करो नरकायैव कुलघ्नानां कुलस्य च। पतन्ति पितरो ह्येषां लुप्तपिण्डोदकक्रियाः॥
    • saṅkaro narakāya – eva kula + ghnānāṁ kulasya ca, patanti pitaro hy – eṣāṁ lupta + piṇḍa + udaka + kriyāḥ.
    • Acest amestec aduce infernul, nu numai pentru cel ce-și ucide familia, dar chiar pentru familie: străbunii lipsiți de ritul turtelor (piṇḍa) și al apei cad în infern.
  43. दोषैरेतैः कुलघ्नानां वर्णसङ्करकारकैः। उत्साद्यन्ते जातिधर्माः कुलधर्माश्च शाश्वताः॥
    • doṣair – etaiḥ kula + ghnānāṁ varṇa + saṅkara + kārakaiḥ, utsādyante jāti + dharmāḥ kula + dharmāś – ca śāśvatāḥ.
    • Prin aceste păcate (doṣa) ale celor care își ucid familia (kula), care produc amestecul castelor (varṇa), sunt răsturnate legile (dharma) eterne ale castei și ale familiei.
  44. उत्सन्नकुलधर्माणां मनुष्याणां जनार्दन। नरके नियतं वासो भवतीत्यनुशुश्रुम॥
    • utsanna + kula + dharmāṇāṁ manuṣyāṇāṁ janārdana, narake niyataṁ vāso bhavati – ity – anuśuśruma.
    • Celor care strică legile familiei, o Janārdana, infernul le este lăcașul orânduit; așa am aflat.
  45. अहो बत महत्पापं कर्तुं व्यवसिता वयम्। यद्राज्यसुखलोभेन हन्तुं स्वजनमुद्यताः॥
    • aho bata mahat + pāpaṁ kartuṁ vyavasitā vayam, yad + rājya + sukha + lobhena hantuṁ svajanam – udyatāḥ.
    • Vai, eram hotărâți să facem un mare păcat când ne pregăteam să ne ucidem familia de dragul plăcerilor și al domniei.
  46. यदि मामप्रतीकारमशस्त्रं शस्त्रपाणयः। धार्तराष्ट्रा रणे हन्युस्तन्मे क्षेमतरं भवेत्॥
    • yadi mām – apratīkāram – aśastraṁ śastra + pāṇayaḥ, dhārtarāṣṭrā raṇe hanyustan – me kṣemataraṁ bhavet.
    • Mi-ar fi mai bine dacă, fără să mă opun, și neînarmat, cei ai lui Dhr̥tarāṣṭra m-ar ucide cu arma în mână.
  47. सञ्जय उवाच। एवमुक्त्वार्जुनः सङ्ख्ये रथोपस्थ उपाविशत्। विसृज्य सशरं चापं शोकसंविग्नमानसः॥
    • sañjaya uvāca: evam – uktvā – arjunaḥ saṅkhye ratha + upastha upāviśat, visr̥jya saśaraṁ cāpaṁ śoka + saṁvigna + mānasaḥ.
    • Sañjaya a spus: Vorbind astfel, Arjuna, în plină bătălie, s-a așezat în car, lăsând să-i cadă arcul și săgețile, cu inima cuprinsă de mâhnire.

तत्सदिति श्रीमद्भगवद्गीतासूपनिषत्सु ब्रह्मविद्यायां योगशास्त्रे श्रीकृष्णार्जुनसंवादे अर्जुनविषादयोगो नाम प्रथमोऽध्यायः॥

oṁ tat + sad – iti śrīmad + bhagavad + gītāsu – upaniṣatsu brahma + vidyāyāṁ yoga + śāstre śrī + kr̥ṣṇa + arjuna + saṁvāde arjuna + viṣāda + yogo nāma prathamo – adhyāyaḥ.


Traducere de Sergiu Al-George