Skip to content

Samādhi-pāda

Kindle
  1. अथ योगानुशासनम्।
  2. योगश्चित्तवृत्तिनिरोधः।
  3. तदा द्रष्टुः स्वरूपेऽवस्थानम्।
  4. वृत्तिसारूप्यमितरत्र।
  5. वृत्तयः पञ्चतय्यः क्लिष्टाक्लिष्टाः।
  6. प्रमाणविपर्ययविकल्पनिद्रास्मृतयः।
  7. प्रत्यक्षानुमानागमाः प्रमाणानि।
    • pratyakṣa + anumāna + āgamāḥ pramāṇāni.
    • Cunoașterea corectă (pramāṇa) este [prin]: percepție (pratyakṣa), in­fe­ren­ță (anumāna) și mărturie (āgama).
      • prin percepție (dr̥ṣṭa/pratyakṣa): atunci când cele cinci obiecte ale simțurilor (sunet, atin­ge­re, formă/culoare, gust & miros) sunt percepute de către simțuri;
      • prin inferență (anumāna): atunci când semnul (liṅga) este perceput și poate fi cauza (norul pre­ves­teș­te ploaia), concomitența (păsările de apă demonstrează prezența apei) și efectul (fumul cer­ti­fi­că prezența focului);
      • prin mărturie (āptavacana/āgama): atunci când cunoașterea nu poate fi determinată prin per­cep­ție directă ori inferență, mărturia unei persoane virtuoase, fără de atracție (rāga) ori repulsie (dveṣa) și posesor al cunoașterii (jñānavat) este considerată cunoaștere corectă (pramāṇa).
  8. विपर्ययो मिथ्याज्ञानमतद्रूपप्रतिष्ठम्।
    • viparyayo mithyā + jñānam – atad + rūpa + pratiṣṭham.
    • Cea contrară (viparyaya) este acea cunoaștere (jñāna) iluzorie ce se sprijină pe natura (rūpa) a altceva [decât a obiectului în cauză].
      • Este contrară cunoașterii co­rec­te (pramāṇa): per­cep­ție eronată (condiții improprii, simțuri de­fi­ci­ta­re), in­fe­ren­ță ero­na­tă și mărturie eronată.
  9. शब्दज्ञानानुपाती वस्तुशून्यो विकल्पः।
  10. अभावप्रत्ययालम्बना वृत्तिर्निद्रा।
  11. अनुभूतविषयासंप्रमोषः स्मृतिः।
  12. अभ्यासवैराग्याभ्यां तन्निरोधः।
  13. तत्र स्थितौ यत्नोऽभ्यासः।
  14. स तु दीर्घकालनैरन्तर्यसत्कारासेवितो दृढभूमिः।
  15. दृष्टानुश्रविकविषयवितृष्णस्य व­शी­का­र­सं­ज्ञा वै­रा­ग्यम्।
  16. तत्परं पुरुषख्यातेर्गुणवैतृष्ण्यम्।
  17. वि­त­र्क­वि­चा­रा­न­न्दा­स्मि­ता­रू­पा­नु­ग­मा­त्सं­प्र­ज्ञा­तः।
  18. विरामप्रत्ययाभ्यासपूर्वः सं­स्का­र­शे­षो­ऽन्यः।
  19. भवप्रत्ययो विदेहप्रकृतिलयानाम्।
  20. श्रद्धावीर्यस्मृतिसमाधिप्रज्ञापूर्वक इ­त­रे­षाम्।
  21. तीव्रसंवेगानामासन्नः।
  22. मृदुमध्याधिमात्रत्वात्ततोऽपि विशेषः।
  23. ईश्वरप्रणिधानाद्वा।
  24. क्लेशकर्मविपाकाशयैरपरामृष्टः पु­रु­ष­वि­शे­ष ई­श्व­रः।
  25. तत्र निरतिशयं सर्वज्ञबीजम्।
    • tatra niratiśayaṁ sarva + jñatva + bījam.
    • – acolo sămânța (bīja) atotștiinței (sarvajñatva) este nelimitată.
  26. स पूर्वेषामपि गुरुः कालेनानवच्छेदात्।
    • sa pūrveṣām – api guruḥ kālena – anavacchedāt.
    • Deoarece nu este determinat de timp (kāla), acesta (i.e. īśvara) este cu certitudine maestrul (guru) străbunilor.
  27. तस्य वाचकः प्रणवः।
  28. तज्जपस्तदर्थभावनम्।
  29. ततः प्र­त्य­क्चे­त­ना­धि­ग­मो­ऽप्य­न्त­रा­या­भा­व­श्च।
    • tataḥ pratyak + cetanā + adhigamo – api – antarāya + abhāvaś – ca.
    • Prin meditație este dobândită vederea (cetanā) interioară și, desigur, anihilarea ob­sta­co­le­lor.
  30. व्या­धि­स्त्या­न­सं­श­य­प्र­मा­दा­ल­स्या­वि­र­ति­भ्रा­न्ति­द­र्श­ना­ल­ब्ध­भू­मि­क­त्वा­न­व­स्थि­त­त्वा­नि चि­त्त­वि­क्षे­पा­स्ते­ऽन्त­रायाः।
    • vyādhi + styāna + saṁśaya + pramāda + ālasya + avirati + bhrānti + darśana + alabdha + bhūmikatva + anavasthitatvāni citta + vikṣepās te antarāyāḥ.
    • Obstacolele care duc la împrăștierea (vikṣepa) psihicului (citta) sunt acestea: boala (vyādhi), rigiditatea/apatia (styāna), nehotărârea/dubiul (saṁśaya), nepăsarea (pramāda), lenevia (ālasya), necumpătarea (avirati), percepția greșită (bhrānti-darśana), nerealizarea unei eta­pe (alabdha-bhūmikatva) și starea de instabilitate (anavasthitatva).
  31. दुःखदौर्मनस्याङ्गमेजयत्वश्वासप्रश्वासा वि­क्षे­प­स­ह­भु­वः।
  32. तत्प्रतिषेधार्थमेकतत्त्वाभ्यासः।
  33. मैत्रीकरुणामुदितोपेक्षणां सु­ख­दुः­ख­पु­ण्या­पु­ण्य­वि­ष­या­णां भा­व­ना­त­श्चि­त्त­प्र­सा­द­नम्।
  34. प्रच्छर्दनविधारणाभ्यां वा प्राणस्य
    • pracchardana + vidhāraṇābhyāṁ vā prāṇasya.
    • Sau prin expirarea și imobilizarea suflului (prāṇa);
  35. विषयवती वा प्रवृत्तिरुत्पन्ना मनसः स्थि­ति­नि­ब­न्धि­नी।
    • viṣayavatī vā pravr̥ttir – utpannā manasaḥ sthiti + nibandhinī.
    • Sau fixarea stabilă a minții (manas) poate fi realizată prin intermediul manifestării sen­zo­ria­le;
  36. विशोका वा ज्योतिष्मती।
    • viśokā vā jyotiṣ + matī.
    • Sau printr-o stare psihică luminoasă lipsită de întristare;
  37. वीतरागविषयं वा चित्तम्।
  38. स्वप्ननिद्राज्ञानालम्बनं वा।
  39. यथाभिमतध्यानाद्व।
  40. परमाणु परममहत्त्वान्तोऽस्य वशीकारः।
    • paramāṇu parama + mahattva + anto asya vaśī + kāraḥ.
    • Stăpânirea sa întinzându-se de la atomul fundamental (paramāṇu) până la infinitatea ul­ti­mă (paramamahattva).
  41. क्षीणवृत्तेरभिजातस्येव म­णे­र्ग्र­ही­तृ­ग्र­ह­ण­ग्रा­ह्ये­षु त­त्स्थ­त­द­ञ्ज­न­ता­स­मा­प­त्तिः।
    • kṣīṇa + vr̥tter – abhijātasya – iva maṇer – grahītr̥ + grahaṇa + grāhyeṣu tat + stha + tad + añjanatā + samāpattiḥ.
    • Atunci când modificările (vr̥tti) au devenit atenuate prin purificare, aidoma șlefuirii unui cris­tal, psihicul (citta) poate asuma caracteristicile celui pe care se află: a celui care per­ce­pe (grahītr̥), a percepției (grahaṇa) și a obiectului perceput (grāhya).
  42. तत्र शब्दार्थज्ञानविकल्पैः संकीर्णा स­वि­त­र्का स­मा­प­त्तिः।
  43. स्मृतिपरिशुद्धौ स्व­रू­प­शू­न्ये­वा­र्थ­मा­त्र­नि­र्भा­सा नि­र्वि­त­र्का।
    • smr̥ti + pariśuddhau svarūpa + śūnya + iva + artha + mātra + nirbhāsā nirvitarkā.
    • Atunci când memoria (smr̥ti) este pe deplin purificată, contemplarea (samādhi) non-ar­gu­men­ta­ti­vă (nirvitarkā) este strălucirea doar a obiectului, ca și cum ar fi lipsit de pro­pria for­mă/na­tu­ră (svarūpa).
  44. एतयैव सविचारा निर्विचारा च सू­क्ष्म­वि­ष­या व्या­ख्या­ता।
    • etayā + eva savicārā nirvicārā ca sūkṣma + viṣayā vyākhyātā.
    • Prin aceasta (explicația anterioară), a fost descris cu adevărat obiectul subtil care este con­tem­pla­rea (samādhi) cu reflecție (savicārā) și fără reflecție (nirvicārā).
  45. सूक्ष्मविषयत्वं चालिङ्गपर्यवसानम्।
  46. ता एव सबीजः समाधिः।
  47. निर्विचारवैशारद्येऽध्यात्मप्रसादः।
  48. ऋतम्भरा तत्र प्रज्ञा।
    • r̥taṁbharā tatra prajñā.
    • Atunci, conștiința/în­țe­lep­ciu­nea (prajñā) este su­por­tul ade­vă­ru­lui (r̥ta) cu privire la na­tu­ra obiec­tu­lui și a sinelui.
  49. श्रुतानुमानप्रज्ञाभ्यामन्यविषया वि­शे­षा­र्थ­त्वात्।
  50. तज्जः संस्कारोऽन्यसंस्कारप्रतिबन्धी।
  51. तस्यापि निरोधे सर्वनिरोधान्निर्बीजः स­मा­धिः।
इति पतञ्जलिविरचिते योगसूत्रे प्रथमः समाधिपादः।
iti patañjali + viracite yoga + sūtre prathamaḥ samādhi + pādaḥ
Astfel a fost compus de Patañjali primul capitol, Despre samādhi, din Yoga-sūtra.
Kindle