Skip to content

Samādhi-pāda

  1. अथ योगानुशासनम्।
    • atha yoga + anuśāsanam.
    • Acum va fi descrisă învățătura sistematică despre yoga.
  2. योगश्चित्तवृत्तिनिरोधः।
  3. तदा द्रष्टुः स्वरूपेऽवस्थानम्।
    • tadā draṣṭuḥ svarūpe avasthānam.
    • Atunci când acestea (vr̥tti) s-au oprit, văzătorul (draṣṭr̥) se află stabilit în propria sa natură,
  4. वृत्तिसारूप्यमितरत्र।
  5. वृत्तयः पञ्चतय्यः क्लिष्टाक्लिष्टाः।
  6. प्रमाणविपर्ययविकल्पनिद्रास्मृतयः।
  7. प्रत्यक्षानुमानागमाः प्रमाणानि।
  8. विपर्ययो मिथ्याज्ञानमतद्रूपप्रतिष्ठम्।
    • viparyayo mithyā + jñānam-atad + rūpa + pratiṣṭham.
    • Cea contrară (viparyaya) este acea cunoaștere (jñāna) iluzorie ce se sprijină pe natura (rūpa) a altceva decât a obiectului în cauză.
  9. शब्दज्ञानानुपाती वस्तुशून्यो विकल्पः।
  10. अभावप्रत्ययालम्बना वृत्तिर्निद्रा।
  11. अनुभूतविषयासंप्रमोषः स्मृतिः।
  12. अभ्यासवैराग्याभ्यां तन्निरोधः।
  13. तत्र स्थितौ यत्नोऽभ्यासः।
    • tatra sthitau yatno abhyāsaḥ.
    • În acest caz practica repetată (abhyāsa) este efortul (yatna) depus în menținerea stării de oprire a activităților (vr̥tti) psihicului (citta),
  14. स तु दीर्घकालनैरन्तर्यसत्कारासेवितो दृढभूमिः।
  15. दृष्टानुश्रविकविषयवितृष्णस्य वशीकारसंज्ञा वैराग्यम्।
  16. तत्परं पुरुषख्यातेर्गुणवैतृष्ण्यम्।
  17. वितर्कविचारानन्दास्मितारूपानुगमात्संप्रज्ञातः।
  18. विरामप्रत्ययाभ्यासपूर्वः संस्कारशेषोऽन्यः।
  19. भवप्रत्ययो विदेहप्रकृतिलयानाम्।
  20. श्रद्धावीर्यस्मृतिसमाधिप्रज्ञापूर्वक इतरेषाम्।
  21. तीव्रसंवेगानामासन्नः।
  22. मृदुमध्याधिमात्रत्वात्ततोऽपि विशेषः।
  23. ईश्वरप्रणिधानाद्वा।
    • īśvara + praṇidhānād-vā.
    • Sau se obține prin fixarea atenției în īśvara.
  24. क्लेशकर्मविपाकाशयैरपरामृष्टः पुरुषविशेष ईश्वरः।
  25. तत्र निरतिशयं सर्वज्ञबीजम्।
  26. स पूर्वेषामपि गुरुः कालेनानवच्छेदात्।
    • sa pūrveṣām – api guruḥ kālena – anavacchedāt.
    • Deoarece nu este determinat de timp (kāla), acesta (īśvara) este cu certitudine maestrul (guru) străbunilor.
  27. तस्य वाचकः प्रणवः।
  28. तज्जपस्तदर्थभावनम्।
    • taj + japas-tad + artha + bhāvanam.
    • Repetând neîncetat (japa) acest sunet (AUM̐), se meditează asupra semnificației (artha) sale.
  29. ततः प्रत्यक्चेतनाधिगमोऽप्यन्तरायाभावश्च।
    • tataḥ pratyak + cetanādhigamo api – antarāyābhāvaś-ca.
    • Prin meditație este dobândită vederea (cetanā) interioară și, desigur, anihilarea obstacolelor.
  30. व्याधिस्त्यानसंशयप्रमादालस्याविरतिभ्रान्तिदर्शनालब्धभूमिकत्वानवस्थितत्वानि चित्तविक्षेपास्तेऽन्तरायाः।
    • vyādhi + styāna + saṁśaya + pramāda + ālasya + avirati + bhrānti + darśana + alabdha + bhūmikatva + anavasthitatvāni citta + vikṣepās te antarāyāḥ.
    • Obstacolele care duc la împrăștierea (vikṣepa) psihicului (citta) sunt acestea: boala (vyādhi), rigiditatea (styāna), nehotărârea (saṁśaya), nepăsarea (pramāda), lenevia (ālasya), necumpătarea (avirati), percepția greșită (bhrānti-darśana), nerealizarea unei etape (alabdha-bhūmikatva) și instabilitatea (anavasthitatva).
  31. दुःखदौर्मनस्याङ्गमेजयत्वश्वासप्रश्वासा विक्षेपसहभुवः।
  32. तत्प्रतिषेधार्थमेकतत्त्वाभ्यासः।
    • tat + pratiṣedhārtham eka + tattva + abhyāsaḥ.
    • Pentru îndepărtarea acestor obstacole este practica repetată (abhyāsa) a unui singur principiu (tattva).
  33. मैत्रीकरुणामुदितोपेक्षणां सुखदुःखपुण्यापुण्यविषयाणां भावनातश्चित्तप्रसादनम्।
  34. प्रच्छर्दनविधारणाभ्यां वा प्राणस्य
    • pracchardana + vidhāraṇābhyāṁ vā prāṇasya.
    • Sau prin expirarea și imobilizarea suflului (prāṇa);
  35. विषयवती वा प्रवृत्तिरुत्पन्ना मनसः स्थितिनिबन्धिनी।
    • viṣayavatī vā pravr̥ttir – utpannā manasaḥ sthiti + nibandhinī.
    • Sau fixarea stabilă a minții (manas) poate fi realizată prin intermediul manifestării senzoriale;
  36. विशोका वा ज्योतिष्मती।
    • viśokā vā jyotiṣ + matī.
    • Sau printr-o stare psihică luminoasă lipsită de întristare;
  37. वीतरागविषयं वा चित्तम्।
    • vīta + rāga + viṣayaṁ vā cittam.
    • Sau psihicul (citta) are drept obiect pe cel lipsit de dorințe (vīta­rā­ga);
  38. स्वप्ननिद्राज्ञानालम्बनं वा।
  39. यथाभिमतध्यानाद्व।
  40. परमाणु परममहत्त्वान्तोऽस्य वशीकारः।
    • paramāṇu parama + mahattva + anto asya vaśī + kāraḥ.
    • Stăpânirea sa întinzându-se de la atomul fundamental (paramāṇu) până la infinitatea ultimă (paramamahattva).
  41. क्षीणवृत्तेरभिजातस्येव मणेर्ग्रहीतृग्रहणग्राह्येषु तत्स्थतदञ्जनतासमापत्तिः।
    • kṣīṇa + vr̥tter – abhijātasyeva maṇer – grahītr̥ + grahaṇa + grāhyeṣu tat + stha + tad + añjanatā + samāpattiḥ.
    • Atunci când modificările (vr̥tti) au devenit atenuate prin purificare, aidoma șlefuirii unui cristal, psihicul (citta) poate asuma caracteristicile celui pe care se află: a celui care percepe (grahītr̥), a percepției (grahaṇa) și a obiectului perceput (grāhya).
  42. तत्र शब्दार्थज्ञानविकल्पैः संकीर्णा सवितर्का समापत्तिः।
    • tatra śabda + artha + jñāna + vikalpaiḥ saṁkīrṇā savitarkā samāpattiḥ.
    • Atunci este asumată/obținută starea de contemplare argumentativă (savitarkā-samādhi) care este amestecată prin constructe mentale artificiale compuse din: cuvânt (śabda), sensul (artha) cuvântului și cunoașterea (jñāna) care rezultă.
  43. स्मृतिपरिशुद्धौ स्वरूपशून्येवार्थमात्रनिर्भासा निर्वितर्का।
    • smr̥ti + pariśuddhau svarūpa + śūnya + iva + artha + mātra + nirbhāsā nirvitarkā.
    • Atunci când memoria (smr̥ti) este pe deplin purificată, contemplarea (samādhi) non-argumentativă (nirvitarkā) este strălucirea doar a obiectului, ca și cum ar fi lipsit de propria formă/natură (svarūpa).
  44. एतयैव सविचारा निर्विचारा च सूक्ष्मविषया व्याख्याता।
    • etayā + eva savicārā nirvicārā ca sūkṣma + viṣayā vyākhyātā.
    • Prin aceasta (explicația anterioară), a fost descris cu adevărat obiectul subtil care este contemplarea (samādhi) cu reflecție (savicārā) și fără reflecție (nirvicārā).
  45. सूक्ष्मविषयत्वं चालिङ्गपर्यवसानम्।
    • sūkṣma + viṣayatvaṁ ca – aliṅga + paryavasānam.
    • Iar domeniul obiectelor subtile se extinde până la „cel fără semn” (aliṅga),
  46. ता एव सबीजः समाधिः।
    • tā eva sabījaḥ samādhiḥ.
    • acestea sunt doar stări contemplative (samādhi) „cu germene” (sabīja).
  47. निर्विचारवैशारद्येऽध्यात्मप्रसादः।
  48. ऋतम्भरा तत्र प्रज्ञा।
    • r̥taṁbharā tatra prajñā.
    • Atunci, conștiința/înțelepciunea (prajñā) este suportul adevărului (r̥ta) cu privire la natura obiectului și a sinelui.
  49. श्रुतानुमानप्रज्ञाभ्यामन्यविषया विशेषार्थत्वात्।
  50. तज्जः संस्कारोऽन्यसंस्कारप्रतिबन्धी।
  51. तस्यापि निरोधे सर्वनिरोधान्निर्बीजः समाधिः।
    • tasya + api nirodhe sarva + nirodhān – nirbījaḥ samādhiḥ.
    • Cu adevărat atunci când este oprit acela (sabīja-samādhi), prin oprirea tuturor activităților (vr̥tti) agregatului psihic (citta), apare starea de contemplare fără sămânță (nirbīja-samādhi).
इति पतञ्जलिविरचिते योगसूत्रे प्रथमः समाधिपादः।
iti patañjali-viracite yoga-sūtre prathamaḥ samādhi-pādaḥ
Astfel a fost compus de Patañjali primul capitol, Despre samādhi, din Yoga-sūtra.