Skip to content

Sādhana-pāda

  1. तपःस्वाध्यायेश्वरप्रणिधानानि क्रियायोगः
  2. समाधिभावनार्थः क्लेशतनूकरणार्थश्च।
  3. अविद्यास्मितारागद्वेषाभिनिवेशाः क्लेशाः।
  4. अविद्या क्षेत्रमुत्तरेषां प्रसुप्ततनुविच्छिन्नोदाराणाम्।
    • avidyā kṣetram – uttareṣāṃ prasupta + tanu + vicchinna + udārāṇām.
    • Neștiința (avidyā) este fundamentul celor care urmează care pot fi: latente (prasupta), slabe (tanu), întrerupte (vicchinna) sau active (udāra)
  5. अनित्याशुचिदुःखानात्मसु नित्यशुचिसुखात्मख्यातिरविद्या।
  6. दृग्दर्शनशक्त्योरेकात्मतेवास्मिता।
    • dr̥g + darśana + śaktyor – eka + ātmatā + iva + asmitā.
    • Sentimentul individualității (asmitā) este aparenta identitate dintre văzător (dr̥k) și puterea vederii (darśana);
  7. सुखानुशयी रागः।
    • sukha + anuśayī rāgaḥ.
    • Pasiunea / atracția (rāga) este rezultatul experienței plăcerii (sukha).
  8. दुःखानुशयी द्वेषः।
  9. स्वरसवाही विदुषोऽपि तथारूढोऽभिनिवेशः।
    • svarasa + vāhī viduṣo api tathārūḍho abhiniveśaḥ.
    • Agățarea de viață (abhiniveśa), care curge prin propria natura specifică lui prakr̥ti, este manifestată chiar și pentru cel învățat.
  10. ते प्रतिप्रसवहेयाः सूक्ष्माः।
    • te pratiprasava + heyāḥ sūkṣmāḥ.
    • Acestea (kleśa), atunci când sunt subtile, pot fi abandonate în ordine inversă.
  11. ध्यानहेयास्तद्वृत्तयः।
  12. क्लेशमूलः कर्माशयो दृष्टादृष्टजन्मवेदनीयः।
  13. सति मूले तद्विपाको जात्यायुर्भोगाः।
    • sati mūle tad + vipāko jāty + āyur + bhogāḥ.
    • Atât timp cât rădăcina tulburării (kleśa) există, rezultatul acesteia determină: felul nașterii (jāti), durata vieții (āyus) și experiențele (bhoga),
  14. ते ह्लादपरितापफलाः पुण्यापुण्यहेतुत्वात्।
    • te hlāda + paritāpa + phalāḥ puṇya + apuṇya + hetutvāt.
    • iar acestea au drept consecințe încântarea (hlāda) sau durerea (paritāpa) după cum cauza lor (acțiunile anterioare) este virtutea (puṇya) sau viciul (apuṇya).
  15. परिणामतापसंस्कारदुःखैर्गुणवृत्तिविरोधाच्च दुःखमेव सर्वं विवेकिनः।
    • pariṇāma + tāpa + saṃskāra + duḥkhair – guṇa + vr̥tti + virodhāc – ca duḥkham – eva sarvaṃ vivekinaḥ.
    • Pentru cel cu discernământ (vivekin) este clar că tot ceea ce este experimentabil este insatisfăcător / suferință (duḥkha) din cauza instabilității activităților (vr̥tti) tendințelor (guṇa) naturale și prin insatisfacțiile / suferințele (duḥkha) coacerii (pariṇāma) întipăririlor mentale subconștiente (saṁskāra) arzătoare (tāpa).
  16. हेयं दुःखमनागतम्।
    • heyaṃ duḥkham – anāgatam.
    • Suferința (duḥkha) care nu a venit este de evitat.
  17. द्रष्टृदृश्ययोः संयोगो हेयहेतुः।
  18. प्रकाशक्रियास्थितिशीलं भूतेन्द्रियात्मकं भोगापवर्गार्थं दृश्यम्।
  19. विशेषाविशेषलिङ्गमात्रालिङ्गानि गुणपर्वाणि।
  20. द्रष्टा दृशिमात्रः शुद्धोऽपि प्रत्ययानुपश्यः।
    • draṣṭā dr̥śi + mātraḥ śuddho api pratyaya + anupaśyaḥ.
    • Cel care „percepe” (draṣṭr̥), deși este doar „percepție” (dr̥śi) pură, percepe conținutul mental (pratyaya).
  21. तदर्थ एव दृश्यस्यात्मा।
  22. कृतार्थं प्रति नष्टमप्यनष्टं तदन्यसाधारणत्वात्।
    • kr̥ta + arthaṃ prati naṣṭam – apy – anaṣṭaṃ tad + anya + sādhāraṇatvāt.
    • Atunci când scopul a fost realizat, ceea ce este perceput (pratyaya) este pierdut; prakr̥ti, deoarece este baza experienței celorlalți, nu este pierdută.
  23. स्वस्वामिशक्त्योः स्वरूपोपलब्धिहेतुः संयोगः।
  24. तस्य हेतुरविद्या।
  25. तदभावात् संयोगाभावो हानं तद् दृशेः कैवल्यम्।
    • tad + abhāvāt – saṃyoga + abhāvo hānaṃ tad + dr̥śeḥ kaivalyam.
    • Din inexistența acesteia (i.e. avidyā) rezultă realizarea inexistenței unirii (saṁyoga); încetarea acesteia (i.e. saṁyoga) este eliberarea (kaivalya) vederii (dr̥śi).
  26. विवेकख्यातिरविप्लवा हानोपायः।
    • viveka + khyātir – aviplavā hāna + upāyaḥ.
    • Metoda (upāya) realizării eliberării de avidyā este neîntrerupta cunoaștere discriminativă (viveka-khyāti).
  27. तस्य सप्तधा प्रान्तभूमिः प्रज्ञा।
    • tasya sapta + dhā prānta + bhūmiḥ prajñā.
    • A sa înțelepciune (prajñā), fiind ultima etapă, este de șapte feluri.
  28. योगाङ्गाऽनुष्ठानादशुद्धिक्षये ज्ञानदीप्तिराविवेकख्यातेः।
    • yoga + aṅga + anuṣṭhānād – aśuddhi + kṣaye jñāna + dīptirā viveka + khyāteḥ.
    • Din practica părților ce compun Yoga, până când sunt distruse impuritățile (aśuddhi), se manifestă strălucirea cunoașterii (jñāna) care se termină cu cunoașterea discriminativă (viveka-khyāti).
  29. यमनियमासनप्राणायामप्रत्याहारधारणाध्यानसमाधयोऽष्टावङ्गानि।
  30. अहिंसासत्यास्तेयब्रह्मचर्यापरिग्रहा यमाः।
  31. जातिदेशकालसमयानवच्छिन्नाः सार्वभौमा महाव्रतम्।
  32. शौचसंतोषतपःस्वाध्यायेश्वरप्रणिधानानि नियमाः।
  33. वितर्कबाधने प्रतिपक्षभावनम्।
    • vitarka + bādhane pratipakṣa + bhāvanam.
    • Atunci când apare tulburarea raționamentului (vitarka), reflectarea (bhāvana) asupra celor contrare este remediul.
  34. वितर्का हिंसादयः कृतकारितानुमोदिता लोभक्रोधमोहपूर्वका मृदुमध्याधिमात्रा दुःखाज्ञानानन्तफला इति प्रतिपक्षभावनम्।
  35. अहिंसाप्रतिष्ठायां तत्सन्निधौ वैरत्यागः।
    • ahiṁsā + pratiṣṭhāyāṃ tat + sannidhau vairatyāgaḥ.
    • Atunci când este realizată neclintirea în non-violență (ahiṁsā), apare abandonarea (tyāga) ostilității în prezența acestuia.
  36. सत्यप्रतिष्ठायां क्रियाफलाश्रयत्वम्।
    • satya + pratiṣṭhāyāṃ kriyā + phala + āśrayatvam.
    • Atunci când este realizată neclintirea în adevăr (satya), apare starea de a fi destinatarul rezultatelor al acțiunilor (kriyā).
  37. अस्तेयप्रतिष्ठायां सर्वरत्नोपस्थानम्।
    • asteya + pratiṣṭhāyāṃ sarva + ratna + upasthānam.
    • Atunci când este realizată neclintirea în cinste (asteya), apare șederea deasupra tuturor bogățiilor.
  38. ब्रह्मचर्यप्रतिष्ठायां वीर्यलाभः।
  39. अपरिग्रहस्थैर्ये जन्मकथंतासंबोधः।
    • aparigraha + sthairye janma + kathaṃtā + saṃbodhaḥ.
    • Atunci când este statornicit în non-posesivitate (aparigraha), apare cunoașterea perfectă din starea interogativă despre naștere (janma).
  40. शौचात्स्वाङ्गजुगुप्सा परैरसंसर्गः।
    • śaucāt – svāṅga + jugupsā parair – asaṃsargaḥ.
    • Din puritate (śauca) apar: indiferența (jugupsā) față de propriul trup (aṅga), neasocierea cu alții,
  41. सत्त्वशुद्धिसौमनस्यैकाग्र्येन्द्रियजयात्मदर्शनयोग्यत्वानि च।
  42. संतोषादनुत्तमसुखलाभः।
    • saṃtoṣād – anuttamaḥ sukha + lābhaḥ.
    • Din împlinire (saṁtoṣa) apare obținerea unei fericiri (sukha) neasemuite.
  43. कायेन्द्रियसिद्धिरशुद्धिक्षयात्तपसः।
    • kāya + indriya +siddhir – aśuddhi + kṣayāt – tapasaḥ.
    • Din asceză (tapas) apare, după distrugerea impurităților, desăvârșirea (siddhi) trupului și a instrumentelor (indriya).
  44. स्वाध्यायादिष्टदेवतासंप्रयोगः।
    • svādhyāyād – iṣṭa + devatā + saṃprayogaḥ.
    • Din examinarea scripturilor (svādhyāya) apare unirea cu divinitatea aleasă (iṣṭa-devatā).
  45. समाधिसिद्धिरीश्वरप्रणिधानात्।
  46. स्थिरसुखमासनम्।
  47. प्रयत्नशैथिल्यानन्त्यसमापत्तिभ्याम्।
    • prayatna + śaithilya + ananta + samāpattibhyām.
    • prin obținerea nemărginirii și prin relaxarea efortului.
  48. ततो द्वन्द्वानभिघातः।
    • tato dvandva + anabhighātaḥ.
    • Din aceasta (i.e. āsana), perechile de contrarii nu mai au vreun impact.
  49. तस्मिन् सति श्वासप्रश्वासयोर्गतिविच्छेदः प्राणायामः।
    • tasmin sati śvāsa + praśvāsayor – gati + vicchedaḥ prāṇāyāmaḥ.
    • Atunci când aceasta (i.e. āsana) există, prāṇāyāma reprezintă încetarea mișcării de inspirație și expirație.
  50. बाह्याभ्यन्तरस्तम्भवृत्तिर्देशकालसंख्याभिः परिदृष्टो दीर्घसूक्ष्मः।
    • bāhya + abhyantara + stambha + vṛttiḥ deśa + kāla + saṃkhyābhiḥ paridṛṣṭo dīrgha + sūkṣmaḥ.
    • Externa (bāhya), internă (abhyantara) sau cu activitatea (vr̥tti) oprită, prāṇāyāma devine subtilă (sūkṣma) și lungă (dīrgha), fiind cunoscută prin loc (deśa), timp (kāla) și număr (saṁkhyā).
  51. बाह्याभ्यन्तरविषयाक्षेपी चतुर्थः।
    • bāhya + abhyantara + viṣaya + ākṣepī caturthaḥ.
    • Al patrulea tip de prāṇāyāma este cel care se aplică atât obiectului (viṣaya) extern (bāhya) cât și celui intern (abhyantara).
  52. ततः क्षीयते प्रकाशावरणम्।
  53. धारणासु च योग्यता मनसः।
    • dhāraṇāsu ca yogyatā manasaḥ.
    • cât și dobândirea capacității (yogyatā) minții (manas) pentru concentrări (dhāraṇā).
  54. स्वविषयासंप्रयोगे चित्तस्य स्वरूपानुकार इवेन्द्रियाणां प्रत्याहारः।
    • svaviṣaya +asaṃprayoge cittasya svarūpa + anukāra iva + indriyāṇāṃ pratyāhāraḥ.
    • Retragerea (pratyāhāra) instrumentelor (indriya), de ca și cum ar fi asemănătoare propriei naturi (svarūpa) a psihicului (citta), atunci când nu se află în unire cu propriile obiecte (viṣaya).
  55. ततः परमा वश्यतेन्द्रियाणाम्।
    • tataḥ paramā vaśyatā – indriyāṇām.
    • Prin aceasta este dobândită suprema stare de supunere a instrumentelor (indriya).

iti patañjali-viracite yoga-sūtre dvitīyaḥ sādhana-pādaḥ.

Astfel a fost compus de Patañjali al doilea capitol, despre sādhana, din Yoga-sūtra.