Skip to content

Vibhūti-pāda

  1. देशबन्धश्चित्तस्य धारणा
  2. तत्र प्रत्ययैकतानता ध्यानम्
  3. तदेवार्थमात्रनिर्भासं स्वरूपशून्यमिव समाधिः।
    • tad – eva – artha + mātra + nirbhāsaṁ svarūpa + śūnyam – iva samādhiḥ.
    • Meditația (dhyāna) devine contemplare (samādhi) atunci când există doar conștiința obiectului, lipsind cea a propriei naturi (svarūpa).
  4. त्रयमेकत्र संयमः।
  5. तज्जयात्प्रज्ञालोकः
  6. तस्य भूमिषु विनियोगः।
    • tasya bhūmiṣu viniyogaḥ.
    • Aplicarea acesteia (i.e. saṁyama) este în etape.
  7. त्रयमन्तरङ्गं पूर्वेभ्यः।
  8. तदपि बहिरङ्गं निर्बीजस्य।
  9. व्युत्थाननिरोधसंस्कारयोरभिभवप्रादुर्भावौ निरोधक्षणचित्तान्वयो निरोधपरिणामः।
  10. तस्य प्रशान्तवाहिता संस्कारात्।
  11. सर्वार्थतैकाग्रतयोः क्षयोदयौ चित्तस्य समाधिपरिणामः।
    • sarva + arthatā + eka + agratayoḥ kṣaya + udayau cittasya samādhi + pariṇāmaḥ.
    • Transformarea (pariṇāma) contemplativă (samādhi) este starea psihicului (citta) care rezultă atunci când dispare starea de dispersare (sarvārthatā) și apare starea de concentrare (ekāgratā).
  12. ततः पुनः शान्तोदितौ तुल्यप्रत्ययौ चित्तस्यैकाग्रतापरिणामः।
    • tataḥ punaḥ śānta + uditau tulya + pratyayau cittasya + ekāgratā + pariṇāmaḥ.
    • Transformarea (pariṇāma) stării de concentrare (ekāgratā) este starea psihicului (citta) care rezultă atunci când cele două conținuturi ale minții (pratyaya), cel care dispare și cel care răsare în clipa următoare, sunt identice.
  13. एतेन भूतेन्द्रियेषु धर्मलक्षणावस्थापरिणामा व्याख्याताः।
  14. शान्तोदिताव्यपदेश्यधर्मानुपाती धर्मी।
    • śānta + udita + avyapadeśya + dharma + anupātī dharmī.
    • Substratul (dharmin) este comun tuturor proprietăților (dharma): stinse (manifestate, trecut), manifeste (prezent) sau care nu pot fi denumite (nemanifestate încă, viitor).
  15. क्रमान्यत्वं परिणामान्यत्वे हेतुः।
    • krama + anyatvaṁ pariṇāma + anyatve hetuḥ.
    • Diferența în procesul de succesiune (krama) – trecut, prezent, viitor – este cauza diferenței în transformare (pariṇāma).
  16. परिणामत्रयसंयमासदतीतानागतज्ञानम्।
  17. शब्दार्थप्रत्ययानामितरेतराध्यासात्संकरस्तत्प्रविभागसंयमात्सर्वभूतरुतज्ञानम्।
    • śabda + artha + pratyayānām – itara + itara + adhyāsāt – saṁskaras – tat + pravibhāga + saṁyamāt – sarva + bhūta + ruta + jñānam.
    • Din cauza suprapunerii (adhyāsa) reciproce a celor 3: cuvânt (śabda), obiect / sens (artha) și conținut psihic (pratyaya) rezultă confuzia (saṁskara). Din saṁyama asupra fiecăreia în parte rezultă cunoașterea (jñāna) sunetelor tuturor ființelor.
  18. संस्कारसाक्षत्करणात्पूर्वजातिज्ञानम्।
  19. प्रत्ययस्य परचित्तज्ञानम्।
  20. न च तत्सालम्बनं तस्याविषयीभूतत्वात्।
    • na ca tat + sālambanaṁ tasya – aviṣayī + bhūtatvāt.
    • dar nu și a suportului acestui conținut psihic (pratyaya) din cauza stării acestuia (citta) de a nu fi obiect al percepției (viṣaya).
  21. कायरूपसंयमात्तद्ग्राह्यशक्तिस्तम्भे चक्षुःप्रकाशासंप्रयोगेऽन्तर्धानम्।
    • kāya + rūpa + saṁyamāt – tad + grāhya + śakti + stambhe cakṣuḥ + prakāśa + asaṁprayoge – antar + dhānam.
    • Din saṁyama asupra formei (rūpa) corpului – atunci când puterea (śakti) de percepție a aceleia (rūpa) este suspendată prin absența unirii dintre ochi și lumină – rezultă invizibilitatea.
  22. एतेन शब्दाद्यन्तर्धानमुक्तम्।
    • etena śabda + ādy + antar + dhānam – uktam.
    • Prin acest aforism a fost spusă și dispariția sunetului (śabda) etc.
  23. सोपक्रमं निरुपक्रमं च कर्म तत्संयमादपरान्तज्ञानमरिष्टेभ्यो वा।
    • sopa + kramaṁ nirupa + kramaṁ ca karma tat + saṁyamād – aparānta + jñānam – ariṣṭebhyo vā.
    • Rezultatul acțiunii (karman) este de două feluri: activ (sopa-krama) și latent (nirupa-krama). Din saṁyama asupra acestui rezultat (karman) rezultă cunoașterea momentului morții (aparānta), sau mai poate fi cunoscut din saṁyama asupra prevestirilor (ariṣṭa).
  24. मैत्र्यादिषु बलानि।
    • maitry + ādiṣu balāni.
    • Din saṁyama asupra bunăvoinței (maitrī) etc. rezultă puterile (bala).
  25. बलेषु हस्तिबलादीनि।
    • baleṣu hasti + bala + ādīni.
    • Din saṁyama asupra acestor puteri (bala) rezultă puterea de elefant etc.
  26. प्रवृत्त्यालोकन्यासात्सूक्ष्मव्यवहितविप्रकृष्टज्ञानम्।
    • pravṛtty + āloka + nyāsāt sūkṣma + vyavahita + viprakr̥ṣṭa + jñānam.
    • Din saṁyama asupra așezării luminii cunoașterii (pravr̥tti) asupra obiectelor rezultă cunoașterea celor subtile (sūkṣma), ascunse (vyavahita) sau îndepărtate (viprakr̥ṣṭa).
  27. भुवनज्ञानं सूर्ये संयमात्।
    • bhuvana + jñānaṁ sūrye saṁyamāt.
    • Din saṁyama asupra Soarelui rezultă cunoașterea universului (bhuvana).
  28. चन्द्रे ताराव्यूहज्ञानम्।
    • candre tārā + vyūha + jñānam.
    • Din saṁyama asupra Lunii rezultă cunoașterea poziției stelelor (tārā).
  29. ध्रुवे तद्गतिज्ञानम्।
    • dhruve tad + gati + jñānam.
    • Din saṁyama asupra Stelei Polare (dhruva) rezultă cunoașterea mișcării acestor stele.
  30. नाभिचक्रे कायव्यूहज्ञानम्।
  31. कण्ठकूपे क्षुत्पिपासानिवृत्तिः।
    • kaṇṭha + kūpe kṣut + pipāsā + nivr̥ttiḥ.
    • Din saṁyama asupra cavității gâtului rezultă încetarea foamei și a setei.
  32. कूर्मनाड्यां स्थैर्यम्।
  33. मूर्धज्योतिषि सिद्धदर्शनम्।
  34. प्रातिभाद्वा सर्वम्।
    • prātibhād – vā sarvam.
    • Sau totul poate fi cunoscut prin intuiție (prātibha).
  35. हृदये चित्तसंवित्।
  36. सत्त्वपुरुषयोरत्यन्तासङ्कीर्णयोः प्रत्ययाविशेषो भोगः परार्थत्वात्स्वार्थसंयमात्पुरुषज्ञानम्।
    • sattva + puruṣayor – atyanta + asaṁkīrṇayoḥ pratyaya + aviśeṣo bhogaḥ para + arthatvāt – sva + artha + saṁyamāt – puruṣa + jñānam.
    • Experiența este a nediferențierii conținutului psihic (pratyaya) deși starea de ființare (prakr̥ti) și puruṣa sunt extrem de distincte. Din saṁyama asupra propriei naturi (svārtha) ca fiind distinctă de starea naturii altuia (parārthatva) rezultă cunoașterea lui puruṣa.
  37. ततः प्रातिभश्रावणवेदनादर्शास्वादवार्ता जायन्ते।
    • tataḥ prātibha + śrāvaṇa + vedana + ādarśa + āsvāda + vārtā jāyante.
    • Din aceasta rezultă intuiția (prātibha) auzului (śrāvaṇa), pipăitului (vedana), văzului (ādarśa), gustului (āsvāda) și mirosului (vārtā).
  38. ते समाधावुपसर्गा व्युत्थाने सिद्धयः।
    • te samādhāv – upasargā vyutthāne siddhayaḥ.
    • Acestea (vibhūti) sunt obstacole în samādhi, dar în starea contrară (mundană) ele sunt puteri (siddhi).
  39. बन्धकारणशैथिल्यात्प्रचारसंवेदनाच्च चित्तस्य परशरीरावेशः।
    • bandha + kāraṇa + śaithilyāt – pracāra + saṁvedanāc – ca cittasya para + śarīra + āveśaḥ.
    • Prin desfacerea cauzei legăturii dintre psihic (citta) și corp (śarīra) și prin realizarea deplină (saṁvedana) a căii de trecere, rezultă luarea în posesie de către psihic (citta) a altui corp (śarīra).
  40. उदानजयाज्जलपङ्ककण्टकादिष्वसङ्ग उत्क्रान्तिश्च।
    • udāna + jayāj – jala + paṅka + kaṇṭaka + ādiṣv – asaṅga utkrāntiś – ca.
    • Prin controlul suflului udāna rezultă absența contactului cu apa, noroiul, spinii etc. iar corpul levitează.
  41. समानजयाज्ज्वलनम्।
    • samāna + jayāt – prajvalanam.
    • Prin controlul suflului samāna rezultă strălucirea trupului.
  42. श्रोत्राकाशयोः सम्बन्धसंयमाद्दिव्यं श्रोत्रम्।
    • śrotra + ākāśayoḥ saṁbandha + saṁyamād – divyaṁ śrotram.
    • Prin saṁyama asupra relației dintre ureche și eter (ākāśa) rezultă auzul divin.
  43. कायाकाशयोः सम्बन्धसंयमाल्लघुतूलसमापत्तेश्चाकाशगमनम्।
    • kāya + ākāśayoḥ saṁbandha + saṁyamāl – laghu + tūla + samāpatteś – ca – ākāśa + gamanam.
    • Prin saṁyama asupra relației dintre trup și eter (ākāśa) și contopirea (samāpatti) psihicului (citta) cu ușurința bumbacului rezultă deplasarea prin spațiu (ākāśa).
  44. बहिरकल्पिता वृत्तिर्महाविदेहा ततः प्रकाशावरणक्षयः।
    • bahir + akalpitā vṛttir – mahā + videhā tataḥ prakāśa + āvaraṇa + kṣayaḥ.
    • Activitățile (vr̥tti) psihicului (citta) sunt de neconceput în exteriorul trupului (deha). De aceea starea fără de trup (mahā-videhā) reprezintă distrugerea acoperământului luminii (prakāśa).
  45. स्थूलस्वरूपसूक्ष्मान्वयार्थवत्त्वसंयमाद्भूतजयः।
  46. ततोऽणिमादिप्रादुर्भावः कायसम्पत्तद्धर्मानभिघातश्च।
    • ṇimādi + prādurbhāvaḥ kāya + saṁpat – tad + dharma + anabhighātaś – ca.
    • Din aceasta rezultă: manifestarea puterilor (siddhi) precum aṇima etc., perfecțiunea trupului (kāya) și neperturbarea naturii sale (kāya) esențiale (dharma).
  47. रूपलावण्यबलवज्रसंहननत्वानि कायसम्पत्।
    • rūpa + lāvaṇya + bala + vajra + saṁhananatvāni kāya + saṁpat.
    • Perfecțiunea trupului (kāya) include: forma (rūpa), grația (lāvaṇya), vigoarea (bala) și fermitatea diamantului (vajra).
  48. ग्रहणस्वरूपास्मितान्वयार्थवत्त्वसंयमादिन्द्रियजयः।
  49. ततो मनोजवित्वं विकरणभावः प्रधानजयश्च।
    • tato mano + javitvaṁ vikaraṇa + bhāvaḥ pradhāna + jayaś – ca.
    • Din aceasta rezultă iuțeala minții (manas), starea de neinstrumentalitate și controlul lui prakr̥ti (pradhāna).
  50. सत्त्वपुरुषान्यताख्यातिमात्रस्य सर्वभावाधिष्ठातृत्वं सर्वज्ञातृत्वं च।
    • sattva + puruṣa + anyatā + khyāti + mātrasya sarva + bhāva + adhiṣṭhātr̥tvaṁ sarva + jñātr̥tvaṁ ca.
    • Doar din percepția (khyāti) deosebirii dintre starea de ființare (sattva) a lui prakr̥ti și puruṣa rezultă starea de întâi stătător (adhiṣṭhātr̥tva) asupra tuturor stărilor de existență și starea de atotcunoscător (sarva-jñātr̥tva).
  51. तद्वैराग्यादपि दोषबीजक्षये कैवल्यम्।
    • tad + vairāgyād – api doṣa + bīja + kṣaye kaivalyam.
    • Prin detașarea chiar și față de acele puteri, germenele impurității este distrus și se atinge kaivalya.
  52. स्थान्युपनिमन्त्रणे सङ्गस्मयाकरणं पुनरनिष्टप्रसङ्गात्।
    • sthāny – upanimantraṇe saṅga + smaya + akaraṇaṁ punaḥ aniṣṭa – prasaṅgāt.
    • De ești poftit de stăpânii lumilor cerești nu da dovadă de atașament și mândrie, ca nu cumva să reapară cele de nedorit.
  53. क्षणतत्क्रमयोः संयमाद्विवेकजं ज्ञानम्।
  54. जातिलक्षणदेशैरन्यतानवच्छेदात्तुल्ययोस्ततः प्रतिपत्तिः।
    • jātilakṣaṇa + deśair – anyatā – anavacchedāt – tulyayos – tataḥ pratipattiḥ.
    • Prin aceasta se obține cunoașterea diferenței între două obiecte similare, ce nu se deosebesc prin felul nașterii, trăsături caracteristice sau poziție.
  55. तारकं सर्वविषयं सर्वथाविषयमक्रमं चेति विवेकजं ज्ञानम्।
    • tārakaṁ sarva + viṣayaṁ sarvathā + viṣayam – akramaṁ ca – iti viveka + jaṁ jñānam.
    • Cunoașterea născută din discriminare este transcendentă, include cogniția simultană a tuturor obiectelor și dincolo de succesiunea lor (trecut, prezent și viitor) și transcende lumea proceselor – așa se spune.
  56. सत्त्वपुरुषयोः शुद्धिसाम्ये कैवल्यमिति।

 

iti patañjali + viracite yoga + sūtre tr̥tīyo vibhūtipādaḥ.

Astfel a fost compus de Patañjali al treilea capitol, despre vibhūti, din Yoga-sūtra.