Skip to content

Kaivalya-pāda

  1. जन्मौषधिमन्त्रतपःसमाधिजाःसिद्धयः।
  2. जात्यन्तरपरिणामः प्रकृत्यापूरात्।
  3. निमित्तमप्रयोजकं प्रकृतीनां वरणभेदस्तु ततः क्षेत्रिकवत्।
    • nimittam – aprayojakaṁ prakr̥tīnāṁ varaṇa + bhedas – tu tataḥ kṣetrikavat.
    • Cauza eficientă (nimitta) nu generează transformarea calităților lui prakr̥ti, ci este străpungerea (bheda) obstacolelor, asemenea unui agricultor.
  4. निर्माणचित्तान्यस्मितामात्रात्।
  5. प्रवृत्तिभेदे प्रयोजकं चित्तमेकमनेकेषाम्।
    • pravr̥tti + bhede prayojakaṁ cittamekam – anekeṣām.
    • Unicul psihic (citta) este generatorul varietății manifestării / activității nenumăratelor entități psihice (citta) create.
  6. तत्र ध्यानजमनाशयम्।
    • tatra dhyāna + jam anāśayam.
    • Acolo, psihicul (citta) născut din meditație (dhyāna) este lipsit de depozitul (āśaya) întipăririlor.
  7. कर्माशुक्लाकृष्णं योगिनस्त्रिविधमितरेषाम्।
    • karma + aśukla + akr̥ṣṇaṁ yoginaḥ tri + vidham – itareṣām.
    • Acțiunea și rezultatul ei (karman) yoginilor nu este nici albă, nici neagră, dar a celorlalți este întreită.
  8. ततस्तद्विपाकानुगुणानामेवाभिव्यक्तिर्वासनानाम्।
    • tatas – tad + vipāka + anuguṇānām – eva + abhivyaktir – vāsanānām.
    • În consecință, manifestarea impregnărilor subconștiente (vāsanā) este doar în concordanță cu maturizarea lor (karman).
  9. जातिदेशकालव्यवहितानामप्यानन्तर्यं स्मृतिसंस्कारयोरेकरूपत्वात्।
  10. तासामनादित्वं चाशिषो नित्यत्वात्।
    • tāsām – anāditvaṁ ca – āśiṣo nityatvāt.
    • iar din starea perpetuă (nityatva) a dorinței de experiență (āśis) rezultă starea fără de început a acestora (vāsanā).
  11. हेतुफलाश्रयालम्बनैः संगृहीतत्वादेषामभावे तदभावः।
  12. अतीतानागतं स्वरूपतोऽस्त्यध्वभेदाद्धर्माणाम्।
    • atīta + anāgataṁ svarūpato asty + adhva + bhedād – dharmāṇām.
    • Datorită diferenței căilor de manifestare a proprietăților inerente (dharma) există trecutul și viitorul în forma lor esențială (svarūpa).
  13. ते व्यक्तसूक्ष्मा गुणात्मानः।
    • te vyakta + sūkṣmā guṇa + ātmānaḥ.
    • Aceste proprietăți inerente (dharma), manifestate sau subtile, au natura tendințelor (guṇa).
  14. परिणामैकत्वाद्व्स्तुतत्त्वम्।
  15. वस्तुसाम्ये चित्तभेदात्तयोर्विभक्तः पन्थाः
    • vastu + sāmye citta + bhedāt – tayor – vibhaktaḥ panthāḥ.
    • Din diferențierea psihicului (citta) în starea de identitate cu obiectul (vastu) rezultă calea lor (vastu-citta) distinctă de manifestare,
  16. न चैकचित्ततन्त्रं वस्तु तदप्रमाणकं तदा किं स्यात्
    • na ca – eka + citta + tantraṁ vastu tad + apramāṇakaṁ tadā kiṁ syāt.
    • iar obiectul (vastu) nu este doar o urzeală (tantra) a psihicului (citta), fiindcă ce s-ar întâmpla atunci când acesta nu este perceptibil?
  17. तदुपरागापेक्षित्वाच्चित्तस्य वस्तु ज्ञाताज्ञातम्
    • tad + uparāga + apekṣitvāc – cittasya vastu jñāta + ajñātam.
    • Din starea de necesitate / dependență (apekṣitva) cu privire la colorarea de către acesta a psihicului (citta), obiectul (vastu) este cunoscut (jñāta) sau necunoscut (ajñāta).
  18. सदा ज्ञाताश्चित्तवृत्तयस्तत्प्रभोः पुरुषस्यापरिणामित्वात्
    • sadā jñātāś – citta + vr̥ttayas – tat + prabhoḥ puruṣasya – apariṇāmitvāt.
    • Modificările (vr̥tti) psihicului (citta) sunt cunoscute întotdeauna datorită stării de ne­trans­for­ma­re a lui puruṣa, stăpânul acestui psihic (citta).
  19. न तत्स्वाभासं दृश्यत्वात्
    • na tat + svābhāsaṁ dr̥śyatvāt.
    • Datorită stării de a fi „vizibil”, acest psihic (citta) nu are propria sa strălucire (ābhāsa),
  20. एकसमये चोभयानवधारणम्
    • eka + samaye ca – ubhaya + anavadhāraṇam.
    • iar într-un singur moment nu poate exista comprehensiunea amândurora (draṣṭr̥ & dr̥śya).
  21. चित्तान्तरदृश्ये बुद्धिबुद्धेरतिप्रसङ्गः स्मृतिसंकरश्च
    • citta + antara + dr̥śye buddhi + buddher – atiprasaṅgaḥ smr̥ti + saṁkaraś – ca.
    • În cazul în care acceptăm „vederea” unui psihic (citta) de către alt psihic (citta) rezultă o extindere nejustificată (atiprasaṅga) a perceperii (buddhi) perceperii (buddhi) și o confuzie / amestec al memoriei (smr̥ti).
  22. चितेरप्रतिसंक्रमायास्तदाकारापत्तौ स्वबुद्धिसंवेदनम्
    • citer – apratisaṁkramāyās – tad + ākārāpattau svabuddhi + saṁvedanam.
    • Perceperea (saṁvedana) propriului intelect (buddhi) se petrece atunci când manifestarea acestuia (ākāra) este lipsită de impregnările (apratisaṁkrama) gândirii (citi). Cunoașterea naturii proprii prin auto-cunoaștere se realizează atunci când conștiința își asumă acea formă în care ea nu mai trece de la un stadiu la altul.
  23. द्रष्टृदृश्योपरक्तं चित्तं सर्वार्थम्
  24. तदसंख्येयवासनाभिश्र्चित्रमपि परार्थं संहत्यकारित्वात्
    • tad + asaṁkhyeya + vāsanā + citram – api parārthaṁ saṁhatya – kāritvāt.
    • Din starea de conlucrare (saṁhatyakāritva) rezultă că folosul este pentru altul (draṣṭr̥), deși acest psihic (citta) este împestrițat de nenumărate impregnări (vāsanā).
  25. विशेषदर्शिन आत्मभावभावनाविनिवृत्तिः
  26. तदा विवेकनिम्नं कैवल्यप्राग्भारं चित्तम्
  27. तच्छिद्रेषु प्रत्ययान्तराणि संस्कारेभ्यः
    • tac + chidreṣu pratyaya + antarāṇi saṁskārebhyaḥ.
    • Din cauza întipăririlor (saṁskāra) apar alte conținuturi mentale (pratyaya) atunci când această discriminare (viveka) este imperfectă (chidra).
  28. हानमेषां क्लेशवदुक्तम्
    • hānam – eṣāṁ kleśavad – uktam.
    • Abandonarea / în­de­păr­ta­rea acestor întipăriri (saṁskāra) a fost descrisă ca fiind asemenea abandonării tul­bu­ră­ri­lor (kleśa).
  29. प्रसंख्यानेऽप्यकुसीदस्य सर्वथा विवेकख्यातेर्धर्ममेघः समाधिः
    • prasaṃkhyāne apy – akusīdasya sarvathā + viveka + khyāter – dharma + meghaḥ samādhiḥ.
    • Pentru cel care nu are niciun fel de interes / câștig chiar și în starea de reflectare / meditație, din cu­noaș­te­rea dis­cri­mi­na­ti­vă / co­rec­tă (vivekakhyāti) re­zul­tă dharma-megha-samādhi.
  30. ततः क्लेशकर्मनिवृत्तिः
  31. तदा सर्वावरणमलापेतस्य ज्ञानस्यानन्त्याज्ज्ञेयमल्पम्
    • tadā sarva + āvaraṇa + mala + apetasya jñānasya – anantyāj – jñeyam – alpam.
    • Atunci, pentru cel care are toate im­pu­ri­tă­ți­le (mala) și vălurile (āvaraṇa) în­de­păr­ta­te, datorită infinității cunoașterii (jñāna) puțin ră­mâ­ne de cunoscut (jñeya).
  32. ततः कृतार्थानां परिणामक्रमसमाप्तिर्गुणानाम्
    • tataḥ kr̥ta + arthānāṁ pariṇāma + krama + pari + samāptir – guṇānām.
    • Din această stare rezultă sfârșitul (samāpti) suc­ce­siu­ni­lor (krama) trans­for­mă­ri­lor (pariṇāma) ten­din­țe­lor (guṇa) care și-au atins sco­pul.
  33. क्षणप्रतियोगी परिणामापरान्तनिग्रार्ह्यः क्रमः
  34. पुरुषार्थशून्यानां गुणानां प्रतिप्रसवः कैवल्यं स्वरूपप्रतिष्ठा वा चितिशक्तिरिति

इति पतञ्जलिविरचिते योगसूत्रे चतुर्थः कैवल्यपादः

iti patañjali + viracite yoga + sūtre caturthaḥ kaivalya + pādaḥ.

Astfel a fost compus de Patañjali al patrulea capitol, despre kaivalya, din Yoga-sūtra.

 

Acestea au fost aforismele (sūtra) despre Pātañjala-yoga.