Skip to content

Yoga-sūtra

Kindle

– Patañjali –

– I –

  1. अथ योगानुशासनम्।
  2. योगश्चित्तवृत्तिनिरोधः।
  3. तदा द्रष्टुः स्वरूपेऽवस्थानम्।
  4. वृत्तिसारूप्यमितरत्र।
  5. वृत्तयः पञ्चतय्यः क्लिष्टाक्लिष्टाः।
  6. प्रमाणविपर्ययविकल्पनिद्रास्मृतयः।
  7. प्रत्यक्षानुमानागमाः प्रमाणानि।
    • pratyakṣa + anumāna + āgamāḥ pramāṇāni.
    • Cunoașterea corectă (pramāṇa) este [prin]: percepție (pratyakṣa), in­fe­ren­ță (anumāna) și mărturie (āgama).
      • prin percepție (dṛṣṭa / pratyakṣa) – organele de cu­noaș­te­re (jñānendriya): atunci când cele cinci obiecte ale simțurilor (sunet, atin­ge­re, for­mă/cu­loa­re, gust & miros) sunt percepute de către simțuri organoleptic;
      • prin inferență (anumāna) – mintea (manas): atunci când semnul (liṅga) este perceput și poate fi: „cauza” (norul pre­ves­teș­te ploaia), „con­co­mi­ten­ța” (păsările de apă de­mon­strea­ză prezența apei) și „efectul” (fumul cer­ti­fi­că pre­zen­ța focului);
      • prin mărturie (āptavacana / āgama) – cre­din­ță/eul em­pi­ric (ahaṃkāra): atunci când cu­noaș­te­rea nu poate fi de­ter­mi­na­tă prin per­cep­ție directă ori in­fe­ren­ță, de­cla­ra­ția unei per­soa­ne vir­tuoa­se, fără de atrac­ție (rāga) ori repulsie (dveṣa) și po­se­sor al cu­noaș­te­rii (jñānavat) este con­si­de­ra­tă cu­noaș­te­re co­rec­tă (pramāṇa).
  8. विपर्ययो मिथ्याज्ञानमतद्रूपप्रतिष्ठम्।
    • viparyayo mithyā + jñānam – atad + rūpa + pratiṣṭham.
    • Cea contrară (viparyaya) este acea cunoaștere (jñāna) iluzorie ce se sprijină pe natura (rūpa) a altceva [decât a obiectului în cauză].
      • Este contrară cunoașterii co­rec­te (pramāṇa): per­cep­ție ero­na­tă (condiții improprii, sim­țuri de­fi­ci­ta­re), in­fe­ren­ță ero­na­tă și mărturie ero­na­tă.
  9. शब्दज्ञानानुपाती वस्तुशून्यो विकल्पः।
  10. अभावप्रत्ययालम्बना वृत्तिर्निद्रा।
  11. अनुभूतविषयासंप्रमोषः स्मृतिः।
  12. अभ्यासवैराग्याभ्यां तन्निरोधः।
  13. तत्र स्थितौ यत्नोऽभ्यासः।
  14. स तु दीर्घकालनैरन्तर्यसत्कारासेवितो दृढभूमिः।
  15. दृष्टानुश्रविकविषयवितृष्णस्य व­शी­का­र­सं­ज्ञा वै­रा­ग्यम्।
  16. तत्परं पुरुषख्यातेर्गुणवैतृष्ण्यम्।
  17. वि­त­र्क­वि­चा­रा­न­न्दा­स्मि­ता­रू­पा­नु­ग­मा­त्सं­प्र­ज्ञा­तः।
  18. विरामप्रत्ययाभ्यासपूर्वः सं­स्का­र­शे­षो­ऽन्यः।
  19. भवप्रत्ययो विदेहप्रकृतिलयानाम्।
  20. श्रद्धावीर्यस्मृतिसमाधिप्रज्ञापूर्वक इ­त­रे­षाम्।
  21. तीव्रसंवेगानामासन्नः।
  22. मृदुमध्याधिमात्रत्वात्ततोऽपि विशेषः।
  23. ईश्वरप्रणिधानाद्वा।
  24. क्लेशकर्मविपाकाशयैरपरामृष्टः पु­रु­ष­वि­शे­ष ई­श्व­रः।
  25. तत्र निरतिशयं सर्वज्ञबीजम्।
    • tatra niratiśayaṃ sarva + jñatva + bījam.
    • – acolo sămânța (bīja) atotștiinței (sarvajñatva) este nelimitată.
  26. स पूर्वेषामपि गुरुः कालेनानवच्छेदात्।
    • sa pūrveṣām – api guruḥ kālena – anavacchedāt.
    • Deoarece nu este determinat de timp (kāla), acesta (i.e. īśvara) este cu certitudine maestrul (guru) străbunilor.
  27. तस्य वाचकः प्रणवः।
  28. तज्जपस्तदर्थभावनम्।
    • taj + japas – tad + artha + bhāvanam.
    • Repetând (japa) [neîncetat] acest [sunet (AUṂ)], se meditează asu­pra sem­ni­fi­ca­ției (artha) sale.
  29. ततः प्र­त्य­क्चे­त­ना­धि­ग­मो­ऽप्य­न्त­रा­या­भा­व­श्च।
    • tataḥ pratyak + cetanā + adhigamo – api – antarāya + abhāvaś – ca.
    • Prin meditație este dobândită vederea (cetanā) interioară și, desigur, anihilarea ob­sta­co­le­lor.
  30. व्या­धि­स्त्या­न­सं­श­य­प्र­मा­दा­ल­स्या­वि­र­ति­भ्रा­न्ति­द­र्श­ना­ल­ब्ध­भू­मि­क­त्वा­न­व­स्थि­त­त्वा­नि चि­त्त­वि­क्षे­पा­स्ते­ऽन्त­रायाः।
    • vyādhi + styāna + saṃśaya + pramāda + ālasya + avirati + bhrānti + darśana + alabdha + bhūmikatva + anavasthitatvāni citta + vikṣepās te antarāyāḥ.
    • Obstacolele care duc la îm­pră­ș­ti­e­rea (vikṣepa) psihicului (citta) sunt acestea: boala (vyādhi), ri­gi­di­ta­tea/apa­tia (styāna), ne­ho­tă­râ­rea/du­biul (saṃśaya), nepăsarea (pramāda), le­ne­via (ālasya), ne­cum­pă­ta­rea (avirati), percepția greșită (bhrānti-darśana), ne­rea­li­za­rea unei eta­pe (alabdha-bhūmikatva) și starea de ins­ta­bi­li­ta­te (anavasthitatva).
  31. दुःखदौर्मनस्याङ्गमेजयत्वश्वासप्रश्वासा वि­क्षे­प­स­ह­भु­वः।
  32. तत्प्रतिषेधार्थमेकतत्त्वाभ्यासः।
  33. मैत्रीकरुणामुदितोपेक्षणां सु­ख­दुः­ख­पु­ण्या­पु­ण्य­वि­ष­या­णां भा­व­ना­त­श्चि­त्त­प्र­सा­द­नम्।
  34. प्रच्छर्दनविधारणाभ्यां वा प्राणस्य
    • pracchardana + vidhāraṇābhyāṃ vā prāṇasya.
    • Sau prin expirarea și imobilizarea suflului (prāṇa);
  35. विषयवती वा प्रवृत्तिरुत्पन्ना मनसः स्थि­ति­नि­ब­न्धि­नी।
    • viṣayavatī vā pravṛttir – utpannā manasaḥ sthiti + nibandhinī.
    • Sau fixarea stabilă a minții (manas) poate fi realizată prin intermediul ma­ni­fes­tă­rii sen­zo­ria­le;
  36. विशोका वा ज्योतिष्मती।
    • viśokā vā jyotiṣ + matī.
    • Sau printr-o stare psihică lu­mi­noa­să lipsită de întristare;
  37. वीतरागविषयं वा चित्तम्।
  38. स्वप्ननिद्राज्ञानालम्बनं वा।
  39. यथाभिमतध्यानाद्व।
  40. परमाणु परममहत्त्वान्तोऽस्य वशीकारः।
    • paramāṇu parama + mahattva + anto asya vaśī + kāraḥ.
    • Stăpânirea sa în­tin­zân­du-se de la atomul fundamental (paramāṇu) până la in­fi­ni­ta­tea ul­ti­mă (parama­mahat­tva).
  41. क्षीणवृत्तेरभिजातस्येव म­णे­र्ग्र­ही­तृ­ग्र­ह­ण­ग्रा­ह्ये­षु त­त्स्थ­त­द­ञ्ज­न­ता­स­मा­प­त्तिः।
    • kṣīṇa + vṛtter – abhijātasya – iva maṇer – grahītṛ + grahaṇa + grāhyeṣu tat + stha + tad + añjanatā + samāpattiḥ.
    • Atunci când mo­di­fi­că­ri­le (vṛtti) au de­ve­nit atenuate prin purificare, aidoma șlefuirii unui cris­tal, psihicul (citta) poa­te asu­ma ca­rac­te­ris­ti­ci­le celui pe care se află: a celui care per­ce­pe (grahītṛ), a per­cep­ți­ei (grahaṇa) și a obiec­tu­lui perceput (grāhya).
  42. तत्र शब्दार्थज्ञानविकल्पैः संकीर्णा स­वि­त­र्का स­मा­प­त्तिः।
  43. स्मृतिपरिशुद्धौ स्व­रू­प­शू­न्ये­वा­र्थ­मा­त्र­नि­र्भा­सा नि­र्वि­त­र्का।
    • smṛti + pariśuddhau svarūpa + śūnya + iva + artha + mātra + nirbhāsā nirvitarkā.
    • Atunci când memoria (smṛti) este pe deplin purificată, contemplarea (samādhi) non-ar­gu­men­ta­ti­vă (nirvitarkā) este strălucirea doar a obiectului, ca și cum ar fi lipsit de pro­pria for­mă/na­tu­ră (svarūpa).
  44. एतयैव सविचारा निर्विचारा च सू­क्ष्म­वि­ष­या व्या­ख्या­ता।
    • etayā + eva savicārā nirvicārā ca sūkṣma + viṣayā vyākhyātā.
    • Prin aceasta (explicația an­te­ri­oa­ră), a fost descris cu ade­vă­rat obiectul subtil care este con­tem­pla­rea (samādhi) cu re­flec­ție (savicārā) și fără reflecție (nirvicārā).
  45. सूक्ष्मविषयत्वं चालिङ्गपर्यवसानम्।
  46. ता एव सबीजः समाधिः।
  47. निर्विचारवैशारद्येऽध्यात्मप्रसादः।
  48. ऋतम्भरा तत्र प्रज्ञा।
    • ṛtaṃbharā tatra prajñā.
    • Atunci, conștiința/în­țe­lep­ciu­nea (prajñā) este su­por­tul ade­vă­ru­lui (ṛta) [cu privire la na­tu­ra obiec­tu­lui și a sinelui].
  49. श्रुतानुमानप्रज्ञाभ्यामन्यविषया वि­शे­षा­र्थ­त्वात्।
  50. तज्जः संस्कारोऽन्यसंस्कारप्रतिबन्धी।
  51. तस्यापि निरोधे सर्वनिरोधान्निर्बीजः स­मा­धिः।
इति पतञ्जलिविरचिते योगसूत्रे प्रथमः समाधिपादः।
iti patañjali + viracite yoga + sūtre prathamaḥ samādhi + pādaḥ
Astfel a fost compus de Patañjali primul capitol, Despre samādhi, din Yoga-sūtra.

– II –
  1. तपःस्वाध्यायेश्वरप्रणिधानानि क्रियायोगः
  2. समाधिभावनार्थः क्लेशतनूकरणार्थश्च।
  3. अविद्यास्मितारागद्वेषाभिनिवेशाः क्लेशाः।
  4. अविद्या क्षेत्रमुत्तरेषां प्रसुप्ततनुविच्छिन्नोदाराणाम्।
    • avidyā kṣetram – uttareṣāṃ prasupta + tanu + vicchinna + udārāṇām.
    • Neștiința (avidyā) este fundamentul celor care urmează care pot fi: latente (prasupta), slabe (tanu), întrerupte (vicchinna) sau active (udāra)
  5. अनित्याशुचिदुःखानात्मसु नित्यशुचिसुखात्मख्यातिरविद्या।
  6. दृग्दर्शनशक्त्योरेकात्मतेवास्मिता।
  7. सुखानुशयी रागः।
    • sukha + anuśayī rāgaḥ.
    • Pasiunea / atracția (rāga) este rezultatul [experienței] plăcerii (sukha).
  8. दुःखानुशयी द्वेषः।
    • duḥkha + anuśayī dveṣaḥ.
    • Dezgustul/repulsia (dveṣa) este re­zul­ta­tul [ex­pe­rien­ței] ne­plă­ce­rii (duḥkha);
  9. स्वरसवाही विदुषोऽपि तथारूढोऽभिनिवेशः।
    • svarasa + vāhī viduṣo api tathā – ārūḍho abhiniveśaḥ.
    • Agățarea de viață (abhiniveśa), care curge prin propria natură specifică [lui prakṛti], este ma­ni­fes­ta­tă chiar și pentru cel învățat.
  10. ते प्रतिप्रसवहेयाः सूक्ष्माः।
  11. ध्यानहेयास्तद्वृत्तयः।
  12. क्लेशमूलः कर्माशयो दृष्टादृष्टजन्मवेदनीयः।
  13. सति मूले तद्विपाको जात्यायुर्भोगाः।
    • sati mūle tad + vipāko jāty + āyur + bhogāḥ.
    • Atât timp cât rădăcina tulburării (kleśa) există, rezultatul acesteia determină: felul naș­te­rii (jāti), durata vieții (āyus) și experiențele (bhoga),
  14. ते ह्लादपरितापफलाः पुण्यापुण्यहेतुत्वात्।
    • te hlāda + paritāpa + phalāḥ puṇya + apuṇya + hetutvāt.
    • iar acestea au drept consecințe încântarea (hlāda) sau durerea (paritāpa) după cum cau­za lor (acțiunile anterioare) este virtutea (puṇya) sau viciul (apuṇya).
  15. परिणामतापसंस्कारदुःखैर्गुणवृत्तिविरोधाच्च दुःखमेव सर्वं विवेकिनः।
  16. हेयं दुःखमनागतम्।
    • heyaṃ duḥkham – anāgatam.
    • Suferința (duḥkha) care nu a venit este de evitat.
  17. द्रष्टृदृश्ययोः संयोगो हेयहेतुः।
  18. प्रकाशक्रियास्थितिशीलं भूतेन्द्रियात्मकं भोगापवर्गार्थं दृश्यम्।
  19. विशेषाविशेषलिङ्गमात्रालिङ्गानि गुणपर्वाणि।
  20. द्रष्टा दृशिमात्रः शुद्धोऽपि प्रत्ययानुपश्यः।
    • draṣṭā dṛśi + mātraḥ śuddho api pratyaya + anupaśyaḥ.
    • Cel care „percepe” (draṣṭṛ), deși este doar „percepție” (dṛśi) pură, percepe conținutul men­tal (pratyaya).
  21. तदर्थ एव दृश्यस्यात्मा।
  22. कृतार्थं प्रति नष्टमप्यनष्टं तदन्यसाधारणत्वात्।
    • kṛta + arthaṃ prati naṣṭam – apy – anaṣṭaṃ tad + anya + sādhāraṇatvāt.
    • Atunci când scopul a fost realizat, ceea ce este perceput (pratyaya) este pierdut; prakṛti, deoarece este baza experienței celorlalți, nu este pierdută.
  23. स्वस्वामिशक्त्योः स्वरूपोपलब्धिहेतुः संयोगः।
  24. तस्य हेतुरविद्या।
  25. तदभावात् संयोगाभावो हानं तद् दृशेः कैवल्यम्।
    • tad + abhāvāt – saṃyoga + abhāvo hānaṃ tad + dṛśeḥ kaivalyam.
    • Din inexistența acesteia (i.e. avidyā) rezultă realizarea inexistenței unirii (saṃyoga); în­ce­ta­rea acesteia (i.e. saṃyoga) este eliberarea (kaivalya) vederii (dṛśi).
  26. विवेकख्यातिरविप्लवा हानोपायः।
    • viveka + khyātir – aviplavā hāna + upāyaḥ.
    • Metoda (upāya) realizării eliberării de avidyā este neîntrerupta cunoaștere dis­cri­mi­na­ti­vă (viveka-khyāti).
  27. तस्य सप्तधा प्रान्तभूमिः प्रज्ञा।
    • tasya sapta + dhā prānta + bhūmiḥ prajñā.
    • A sa înțelepciune (prajñā), fiind ultima etapă, este de șapte feluri.
  28. योगाङ्गाऽनुष्ठानादशुद्धिक्षये ज्ञानदीप्तिराविवेकख्यातेः।
    • yoga + aṅga + anuṣṭhānād – aśuddhi + kṣaye jñāna + dīptirā viveka + khyāteḥ.
    • Din practica părților ce compun Yoga, până când sunt distruse impuritățile (aśuddhi), se ma­ni­fes­tă strălucirea cunoașterii (jñāna) care se termină cu cunoașterea discriminativă (viveka-khyāti).
  29. यमनियमासनप्राणायामप्रत्याहारधारणाध्यानसमाधयोऽष्टावङ्गानि।
  30. अहिंसासत्यास्तेयब्रह्मचर्यापरिग्रहा यमाः।
  31. जातिदेशकालसमयानवच्छिन्नाः सार्वभौमा महाव्रतम्।
  32. शौचसंतोषतपःस्वाध्यायेश्वरप्रणिधानानि नियमाः।
  33. वितर्कबाधने प्रतिपक्षभावनम्।
    • vitarka + bādhane pratipakṣa + bhāvanam.
    • Atunci când apare tulburarea raționamentului (vitarka), reflectarea (bhāvana) asupra celor contrare este remediul.
  34. वितर्का हिंसादयः कृतकारितानुमोदिता लोभक्रोधमोहपूर्वका मृदुमध्याधिमात्रा दुःखाज्ञानानन्तफला इति प्रतिपक्षभावनम्।
  35. अहिंसाप्रतिष्ठायां तत्सन्निधौ वैरत्यागः।
    • ahiṃsā + pratiṣṭhāyāṃ tat + sannidhau vaira + tyāgaḥ.
    • Atunci când este realizată neclintirea în non-violență (ahiṃsā), apare abandonarea (tyāga) ostilității în prezența acestuia.
  36. सत्यप्रतिष्ठायां क्रियाफलाश्रयत्वम्।
    • satya + pratiṣṭhāyāṃ kriyā + phala + āśrayatvam.
    • Atunci când este realizată neclintirea în adevăr (satya), apare starea de a fi destinatarul re­zul­ta­te­lor acțiunilor (kriyā).
  37. अस्तेयप्रतिष्ठायां सर्वरत्नोपस्थानम्।
    • asteya + pratiṣṭhāyāṃ sarva + ratna + upasthānam.
    • Atunci când este realizată neclintirea în cinste (asteya), apare șederea deasupra tuturor bo­gă­ți­i­lor.
  38. ब्रह्मचर्यप्रतिष्ठायां वीर्यलाभः।
    • brahmacarya + pratiṣṭhāyāṃ vīrya + lābhaḥ.
    • Atunci când este realizată neclintirea în castitate (brahmacarya), apare obținerea vi­ta­li­tă­ții (vīrya).
  39. अपरिग्रहस्थैर्ये जन्मकथंतासंबोधः।
    • aparigraha + sthairye janma + kathaṃtā + saṃbodhaḥ.
    • Atunci când este statornicit în non-posesivitate (aparigraha), apare cunoașterea per­fec­tă din starea interogativă despre naștere (janma).
  40. शौचात्स्वाङ्गजुगुप्सा परैरसंसर्गः।
    • śaucāt – svāṅga + jugupsā parair – asaṃsargaḥ.
    • Din puritate (śauca) apar: indiferența (jugupsā) față de propriul trup (aṅga), ne­a­so­ci­e­rea cu alții,
  41. सत्त्वशुद्धिसौमनस्यैकाग्र्येन्द्रियजयात्मदर्शनयोग्यत्वानि च।
  42. संतोषादनुत्तमसुखलाभः।
  43. कायेन्द्रियसिद्धिरशुद्धिक्षयात्तपसः।
    • kāya + indriya +siddhir – aśuddhi + kṣayāt – tapasaḥ.
    • Din asceză (tapas) apare, după distrugerea impurităților, desăvârșirea (siddhi) trupului și a instrumentelor (indriya).
  44. स्वाध्यायादिष्टदेवतासंप्रयोगः।
    • svādhyāyād – iṣṭa + devatā + saṃprayogaḥ.
    • Din studiul personal (svādhyāya) apare unirea cu divinitatea aleasă (iṣṭa-devatā).
  45. समाधिसिद्धिरीश्वरप्रणिधानात्।
  46. स्थिरसुखमासनम्।
  47. प्रयत्नशैथिल्यानन्त्यसमापत्तिभ्याम्।
  48. ततो द्वन्द्वानभिघातः।
    • tato dvandva + anabhighātaḥ.
    • Din aceasta (i.e. āsana), perechile de contrarii nu mai au vreun impact.
  49. तस्मिन् सति श्वासप्रश्वासयोर्गतिविच्छेदः प्राणायामः।
    • tasmin sati śvāsa + praśvāsayor – gati + vicchedaḥ prāṇāyāmaḥ.
    • Atunci când aceasta (i.e. āsana) există, prāṇāyāma reprezintă încetarea mișcării de in­spi­ra­ție și expirație.
  50. बाह्याभ्यन्तरस्तम्भवृत्तिर्देशकालसंख्याभिः परिदृष्टो दीर्घसूक्ष्मः।
    • bāhya + abhyantara + stambha + vṛttiḥ deśa + kāla + saṃkhyābhiḥ paridṛṣṭo dīrgha + sūkṣmaḥ.
    • Externa (bāhya), internă (abhyantara) sau cu activitatea (vṛtti) oprită, prāṇāyāma de­vi­ne subtilă (sūkṣma) și lungă (dīrgha), fiind cunoscută prin loc (deśa), timp (kāla) și nu­măr (saṃkhyā).
  51. बाह्याभ्यन्तरविषयाक्षेपी चतुर्थः।
    • bāhya + abhyantara + viṣaya + ākṣepī caturthaḥ.
    • Al patrulea tip [de prāṇāyāma] este cel care se aplică atât obiectului (viṣaya) extern (bāhya) cât și celui intern (abhyantara).
  52. ततः क्षीयते प्रकाशावरणम्।
  53. धारणासु च योग्यता मनसः।
    • dhāraṇāsu ca yogyatā manasaḥ.
    • cât și dobândirea capacității (yogyatā) minții (manas) pentru concentrări (dhāraṇā).
  54. स्वविषयासंप्रयोगे चित्तस्य स्वरूपानुकार इवेन्द्रियाणां प्रत्याहारः।
  55. ततः परमा वश्यतेन्द्रियाणाम्।

iti patañjali-viracite yoga-sūtre dvitīyaḥ sādhana-pādaḥ.
Astfel a fost compus de Patañjali al doilea capitol, despre sādhana, din Yoga-sūtra.


– III –
  1. देशबन्धश्चित्तस्य धारणा
  2. तत्र प्रत्ययैकतानता ध्यानम्
  3. तदेवार्थमात्रनिर्भासं स्वरूपशून्यमिव समाधिः।
  4. त्रयमेकत्र संयमः।
  5. तज्जयात्प्रज्ञालोकः
  6. तस्य भूमिषु विनियोगः।
  7. त्रयमन्तरङ्गं पूर्वेभ्यः।
  8. तदपि बहिरङ्गं निर्बीजस्य।
  9. व्युत्थाननिरोधसंस्कारयोरभिभवप्रादुर्भावौ निरोधक्षणचित्तान्वयो निरोधपरिणामः।
  10. तस्य प्रशान्तवाहिता संस्कारात्।
  11. सर्वार्थतैकाग्रतयोः क्षयोदयौ चित्तस्य समाधिपरिणामः।
  12. ततः पुनः शान्तोदितौ तुल्यप्रत्ययौ चित्तस्यैकाग्रतापरिणामः।
  13. एतेन भूतेन्द्रियेषु धर्मलक्षणावस्थापरिणामा व्याख्याताः।
  14. शान्तोदिताव्यपदेश्यधर्मानुपाती धर्मी।
    • śānta + udita + avyapadeśya + dharma + anupātī dharmī.
    • Substratul (dharmin) este comun tuturor proprietăților (dharma): stinse (manifestate, trecut), manifeste (prezent) sau care nu pot fi denumite (nemanifestate încă, viitor).
  15. क्रमान्यत्वं परिणामान्यत्वे हेतुः।
  16. परिणामत्रयसंयमासदतीतानागतज्ञानम्।
  17. शब्दार्थप्रत्ययानामितरेतराध्यासात्संकरस्तत्प्रविभागसंयमात्सर्वभूतरुतज्ञानम्।
  18. संस्कारसाक्षत्करणात्पूर्वजातिज्ञानम्।
  19. प्रत्ययस्य परचित्तज्ञानम्।
  20. न च तत्सालम्बनं तस्याविषयीभूतत्वात्।
    • na ca tat + sālambanaṃ tasya – aviṣayī + bhūtatvāt.
    • dar nu și a suportului acestui conținut psihic (pratyaya) din cauza stării acestuia (citta) de a nu fi obiect al percepției (viṣaya).
  21. कायरूपसंयमात्तद्ग्राह्यशक्तिस्तम्भे चक्षुःप्रकाशासंप्रयोगेऽन्तर्धानम्।
  22. एतेन शब्दाद्यन्तर्धानमुक्तम्।
    • etena śabda + ādy + antar + dhānam – uktam.
    • Prin acest aforism a fost spusă și dispariția sunetului (śabda) etc.
  23. सोपक्रमं निरुपक्रमं च कर्म तत्संयमादपरान्तज्ञानमरिष्टेभ्यो वा।
  24. मैत्र्यादिषु बलानि।
    • maitry + ādiṣu balāni.
    • Din saṃyama asupra bunăvoinței (maitrī) etc. rezultă puterile (bala).
  25. बलेषु हस्तिबलादीनि।
    • baleṣu hasti + bala + ādīni.
    • Din saṃyama asupra acestor puteri (bala) rezultă puterea de elefant etc.
  26. प्रवृत्त्यालोकन्यासात्सूक्ष्मव्यवहितविप्रकृष्टज्ञानम्।
    • pravṛtty + āloka + nyāsāt sūkṣma + vyavahita + viprakṛṣṭa + jñānam.
    • Din saṃyama asupra așezării luminii cunoașterii (pravṛtti) asupra obiectelor rezultă cunoașterea celor subtile (sūkṣma), ascunse (vyavahita) sau îndepărtate (viprakṛṣṭa).
  27. भुवनज्ञानं सूर्ये संयमात्।
  28. चन्द्रे ताराव्यूहज्ञानम्।
    • candre tārā + vyūha + jñānam.
    • Din saṃyama asupra Lunii rezultă cunoașterea poziției stelelor (tārā).
  29. ध्रुवे तद्गतिज्ञानम्।
    • dhruve tad + gati + jñānam.
    • Din saṃyama asupra Stelei Polare (dhruva) rezultă cunoașterea mișcării acestor stele.
  30. नाभिचक्रे कायव्यूहज्ञानम्।
  31. कण्ठकूपे क्षुत्पिपासानिवृत्तिः।
    • kaṇṭha + kūpe kṣut + pipāsā + nivṛttiḥ.
    • Din saṃyama asupra cavității gâtului rezultă încetarea foamei și a setei.
  32. कूर्मनाड्यां स्थैर्यम्।