Skip to content

Yoga-tārāvalī

Kindle

Ādi Śaṃkara

  1. वन्दे गुरूणां चरणारविन्दे सन्दर्शितस्वात्मसुखावबोधे। जनस्य ये जाङ्गलिकायमाने संसारहालाहलमोहशान्त्यै॥
    • vande gurūṇāṃ caraṇa + aravinde sandarśita + svātma + sukha + avabodhe, janasya ye jāṅgalikāyamāne saṃsāra + hālāhala + moha + śāntyai.
    • Venerez lotușii picioarelor maeștrilor – trezvie a beatitudinii manifestării propriului Sine (ātman) – ce acționează precum vracii întru alinarea confuziei (moha) dată de otrăva (hālāhala) saṃsāra-ei!
  2. सदाशिवोक्तानि सपादलक्षलयावधानानि वसन्ति लोके। नादानुसन्धानसमाधिमेकं मन्यामहे मान्यतमं लयानाम्॥
    • sadā + śiva + uktāni sapāda + lakṣa+ laya + avadhānāni vasanti loke, nāda + anusandhāna + samādhim – ekaṃ manyāmahe mānyatamaṃ layānām.
    • Descrierile [oferite de] Sadāśiva despre metodele de absorbție (laya) sunt în lume în număr de 125.000. Contemplarea (samādhi) prin investigare asupra sunetului intern (nāda) o considerăm ca fiind singura cea mai venerabilă dintre toate [aceste metode] de absorbție (laya).
  3. सरेचपूरैरनिलस्य कुम्भैः सर्वासु नाडीषु वीशोधितासु। अनाहताख्यो बहुभिः प्रकारैरन्तः प्रवर्तेत सदा निनादः॥
    • sa + reca + pūrair – anilasya kumbhaiḥ sarvāsu nāḍīṣu vīśodhitāsu, anāhata + ākhyo bahubhiḥ prakārair – antaḥ pravarteta sadā ninādaḥ.
    • Prin expiruri, inspiruri și apnei (kumbha) ale suflului, toate traseele psiho-energetice (nāḍī) sunt purificate – [atunci] sunetul cunoscut drept „cel nelovit” (anāhata), în nenumărate feluri se rostogolește/manifestă necontenit în interior (antaḥ).
  4. नादानुसन्धान नमोऽस्तु तुभ्यं त्वां साधनं तत्त्वपदस्य जाने। भवत्प्रसादात्पवनेन साकं विलीयते विष्णुपदे मनो मे॥
    • nāda + anusandhāna namo – astu tubhyaṃ tvāṃ sādhanaṃ tattva + padasya jāne, bhavat – prasādāt – pavanena sākaṃ vilīyate viṣṇu + pade mano me.
    • Plecăciune ție, „Investigare a sunetului intern (nāda)”! Tu ești calea/metoda ce se află la originea [manifestării] naturii Realității (tattva). Prin bunăvoința ta, mintea (manas) mea împreună cu suflul (pavana) se dizolvă în natura/starea atotpătrunzătoare (Viṣṇu)1.
  5. जालन्धरोड्याणनमूलबन्धाञ्जल्पन्ति कण्ठोदरपायुमूलान्। बन्धत्रयेऽस्मिन्परिचीयमाने बन्धः कुतो दारुणकालपाशात्॥
    • jālandhara + uḍyāṇana + mūla + bandhāñ – jalpanti kaṇṭha + udara + pāyu + mūlān, bandha + traye – asmin – paricīyamāne bandhaḥ kuto dāruṇa + kāla + pāśāt.
    • Contracțiile „purtătorul capcanei” (jāladhara-bandha), cea înălțătoare (uḍyāṇana-bandha) și a rădăcinii (mūla-bandha) definesc gâtul (kaṇṭha), abdomenul (udara) și rădăcina anusului (pāyu). Atunci când aceste trei contracții (bandha) sunt cunoscute/practicate, unde [mai este] strânsoarea (bandha) terifiantului laț al timpului/morții (kāla)?
  6. ओड्याणजालन्धरमूलबन्धैरुन्निद्रितायामुरगाङ्गनायाम्। प्रत्यङ्‌मुखत्वात्‌प्रविशन्‌सुषुम्नां गमागमौ मुञ्चति गन्धवाहः॥
    • oḍyāṇa + jālandhara + mūla + bandhair – unnidritāyām – uraga + aṅganāyām, pratyaṅ – mukhatvāt – praviśan – suṣumnāṃ gama + agamau muñcati gandha + vāhaḥ.
    • Prin contracțiile celei înălțătoare (oḍyāṇa), a purtătorului capcanei (jāladhara) și a rădăcinii (mūla) cea care merge precum șarpele este trezită; purtătorul mirosului (i.e. aerul), din starea de a fi orientat învers (i.e. în jos), intră în suṣumnā și abandonează plecarea și venirea (i.e. expir-inspir).
  7. उत्थापिताधारहुताशनोल्कैराकुञ्चनैः शश्वदपानवायोः। सन्तापिताच्चन्द्रमसः पतन्तीं पीयूषधारां पिबतीह धन्यः॥
    • utthāpita + ādhāra + huta + aśana + ulkair – ākuñcanaiḥ śaśvad + apāna + vāyoḥ, santāpitāc – candramasaḥ patantīṃ pīyūṣa + dhārāṃ pibati – iha dhanyaḥ.
    • Prin flăcările focului ce se ridică din mūlādhāra prin îndoirile repetate ale suflului apāna, din luna (candramas) prea-arzătoare o revărsare de nectar (pīyūṣa) este curgătoare – aici/acum cel virtuos o bea.
  8. बन्धत्रयाभ्यासविपाकजातां विवर्जितां रेचकपूरकाभ्याम्। विशोषयन्तीं विषयप्रवाहं विद्यां भजे केवलकुम्भरूपाम्॥
    • bandha + traya + abhyāsa + vipāka + jātāṃ vivarjitāṃ recaka + pūrakābhyām, viśoṣayantīṃ viṣaya + pravāhaṃ vidyāṃ bhaje kevala + kumbha + rūpām.
    • Apărută drept rezultat al practicii celor trei contracții (bandha), lipsită pe deplin atât de expir cât și de inspir, prea-secătuitoare a necontenitei curgeri ale obiectelor [simțurilor] – venerez cunoașterea naturii/formei apneei absolute (kevala-kumbha).
  9. अनाहते चेतसि सावधानैरभ्यासशूरैरनुभूयमाना। संस्तम्भितश्वासमनःप्रचारा सा जृम्भते केवलकुम्भकश्रीः॥
    • anāhate cetasi sāvadhānair – abhyāsa + śūrair – anubhūyamānā, saṃstambhita + śvāsa + manaḥ + pracārā sā jṛmbhate kevala + kumbhaka + śrīḥ.
    • Atunci când mintea (cetas) se află în anāhata, de către eroii practicanți și foarte atenți este experimentată manifestarea unei depline opriri a suflului (śvāsa) și a minții (manas) – astfel se manifestă această splendoare a apneei absolute (kevala-kumbhaka).
  10. सहस्रशः सन्तु हठेषु कुम्भाः सम्भाव्यते केवलकुम्भ एव। कुम्भोत्तमे यत्र तु रेचपूरौ प्राणस्य न प्राकृतवैकृताख्यौ॥
    • sahasraśaḥ santu haṭheṣu kumbhāḥ sambhāvyate kevala + kumbha eva, kumbha + uttame yatra tu reca + pūrau prāṇasya na prākṛta+ vaikṛta + ākhyau.
    • Mii de apnee (kumbha) există în Haṭha[-yoga], dar doar kevala-kumbhaka este onorată. Desigur că acolo, în suprema apnee (kumbha), expirul (recaka) și inspirul (pūraka) suflului (prāṇa) nu sunt declarate nici ca fiind naturale (prākṛta) și nici ca fiind nenaturale (vaikṛta).
  11. त्रिकूटनाम्नि स्तिमितेऽन्तरङ्गे खे स्तम्भिते केवलकुम्भकेन। प्राणानिलो भानुशशाङ्कनाड्यौ विहाय सद्यो विलयं प्रयाति॥
    • tri + kūṭa + nāmni stimite – antar + aṅge khe stambhite kevala + kumbhakena, prāṇa + ānilo bhānu + śaśāṅka + nāḍyau vihāya sadyo vilayaṃ prayāti.
    • Atunci când spațiul (kha) interior numit trikūṭa devine nemișcat (stimita) prin apneea absolută (kevala-kumbhaka), suflul prāṇa, abandonând cele două trasee psiho-energetice, solar și lunar, dobândește dizolvarea (vilaya).
  12. प्रत्याहृतः केवलकुम्भकेन प्रबुद्धकुण्डल्युपभुक्तशेषः। प्राणः प्रतीचीनपथेन मन्दं विलीयते विष्णुपदान्तराले॥
  13. निरङ्कुशानां श्वसनोद्गमानां निरोधनैः केवलकुम्भकाख्यैः। उदेति सर्वेन्द्रियवृत्तिशून्यो मरुल्लयः कोऽपि महामतीनाम्॥
    • niraṅkuśānāṃ śvasana + udgamānāṃ nirodhanaiḥ kevala + kumbhaka + ākhyaiḥ, udeti sarva + indriya + vṛtti + śūnyo marul + layaḥ ko – api mahā + matīnām.
    • Mișcarea ascendentă necontrolată a suflului (śvasana), prin suspendări (nirodhana) numite „apneea absolută” (kevala-kumbhaka), determină dizolvarea suflului (marut) și absența (śūnya) mișcării tuturor organelor/instrumentelor (indriya) pentru unii înțelepți (mahāmati).
  14. न दृष्टिलक्ष्याणि न चित्तबन्धो न देशकालौ न च वायुरोधः। न धारणाध्यानपरिश्रमो वा समेधमाने सति राजयोगे॥
  15. अशेषदृश्योज्झितदृङ्‌मयानामवस्थितानामिह राजयोगे। न जागरो नापि सुषुप्तिभावो न जीवितं नो मरणं विचित्रम्॥
    • aśeṣa + dṛśya + ujjhita + dṛṅ + mayānām – avasthitānām – iha rāja + yoge, na jāgaro na – api suṣupti + bhāvo na jīvitaṃ no maraṇaṃ vicitram.
    • Pentru cei aflați aici în Rāja-yoga, alcătuiți din „văzătorul” (dṛk) eliberat pe deplin de ceea ce este văzut (dṛśya), nu există starea de trezie și nici starea de somn profund, nu există viață dar, surprinzător, nici moarte.
  16. अहम्ममत्वाद्‌व्यपहाय सर्व श्रीराजयोगे स्थिरमानसानाम्। न द्रष्टृता नास्ति च दृश्यभावः सा जृम्भते केवलसंविदेव॥
    • aham + mamatvād – vyapahāya sarva śrī + rāja + yoge sthira + mānasānām, na draṣṭṛtā na – asti ca dṛśya + bhāvaḥ sā jṛmbhate kevala + saṃvid – eva.
    • Pentru cei cu mintea fermă în Rāja-yoga, abandonând totul din cauza stării de „eu” și „al meu”, nu există starea de văzător și nici starea de văzut, doar acea conștiință (saṃvit) singulară (kevala) se manifestă.
  17. नेत्रे ययोन्मेषनिमेषशून्ये वायुर्यया वर्जितरेचपूरः। मनश्च सङ्कल्पविकल्पशून्यं मनोन्मनी सा मयि सन्निधत्ताम्॥
    • netre yayā + unmeṣa + nimeṣa + śūnye vāyur – yayā varjita + reca + pūraḥ, manaś – ca saṅkalpa + vikalpa + śūnyaṃ manonmanī sā mayi sannidhattām.
    • Atunci când ochii sunt lipsiți deschidere și închidere, suflul (vāyu) lipsit de expir și inspir, iar mintea lipsită de decizii (saṅkalpa) și indecizii (vikalpa) fie ca această stare de dincolo de minte (manonmanī) să se așeze în mine!
  18. चित्तेन्द्रियाणां चिरनिग्रहेण श्वासप्रचारे शमिते यमीन्द्राः। निवातदीपा इव निश्चलाङ्गाः मनोन्मनीमग्नधियो भवन्ति॥
    • citta + indriyāṇāṃ cira + nigraheṇa śvāsa + pracāre śamite yami + indrāḥ, nivāta + dīpā iva niścala + aṅgāḥ manonmanī + magna + dhiyo bhavanti.
    • Atunci când inspirul și expirul sunt liniștite printr-o suspendare de lungă durată a psihicului (citta) și a instrumentelor (indriya), cei mai buni dintre asceți (yamin), cu membrele nemișcate aidoma flăcărilor/lămpilor ferite de vânt, devin cu mintea (dhī) scufundată în starea de dincolo de minte (manonmanī).
  19. उन्मन्यवस्थाधिगमाय विद्वन्नुपायमेकं तव निर्दिशामः। पश्यन्नुदासीनतया प्रपञ्चं सङ्कल्पमुन्मूलय सावधानः॥
    • unmany + avastha + adhigamāya vidvann – upāyam – ekaṃ tava nirdiśāmaḥ, paśyan – udāsīnatayā prapañcaṃ saṅkalpam – unmūlaya sāvadhānaḥ.
    • – Înțeleptule! Descriem unica cale pentru tine în a obține starea de unmanī. Privind cu indiferență manifestarea (prapañca) dezrădăcinează cu mare atenție constructele mentale (saṅkalpa).
  20. प्रसह्य सङ्कल्पपरंपराणां संभेदने सन्ततसावधानम्। आलम्बनाशादपचीयमानं शनैः शनैः शान्तिमुपैति चेतः॥
    • prasahya saṅkalpa + paraṃ + parāṇāṃ saṃbhedane santata + sāvadhānam, ālamba + nāśād – apacīyamānaṃ śanaiḥ śanaiḥ śāntim – upaiti cetaḥ.
    • Atunci când are loc dintr-o dată și pe deplin despicarea succesiunii neîntrerupte a constructelor mentale (saṅkalpa), întotdeauna cu mare atenție, diminuate datorită dispariției suportului [lor] – mintea (cetas) dobândește încetul cu încetul pacea (śānti).
  21. निश्वासलोपैर्निभृतैः शरीरैर्नेत्राम्बुजैरर्धनिमीलितैश्च। आविर्भवन्तीममनस्कमुद्रामालोकयामो मुनिपुङ्गवानाम्॥
    • niśvāsa + lopair – nibhṛtaiḥ śarīrair – netra + ambujair – ardha + nimīlitaiś – ca, āvir – bhavantīm – amanaska + mudrām – ālokayāmo muni + puṅgavānām.
    • Prin disparițiile/suspendările respirației, imobilitatea corpurilor (śarīra) și prin lotușii ochilor deschiși pe jumătate, vedem cum sigiliul absenței minții (amanaska-mudrā) devine manifest pentru cei dintâi dintre asceți (muni).
  22. अमी यमीन्द्राः सहजामनस्कादहंममत्वे शिथिलायमाने। मनोऽतिगं मारुतवृत्तिशून्यं गच्छन्ति भावं गगनावशेषम्॥
    • amī yami + indrāḥ sahaja + amanaskād – ahaṃ + mama + tve śithilāyamāne, mano – atigaṃ māruta + vṛtti + śūnyaṃ gacchanti bhāvaṃ gagana + avaśeṣam.
    • Aceia, cei mai buni dintre asceți (yamin), datorită naturalei absențe a minții (amanaska) atunci când starea de „eu” și „al meu” s-a diminuat, dobândesc starea de dincolo de minte (manas), lipsită de mișcările suflului (māruta), ce rămâne precum spațiul (gagana).
  23. निवर्तयन्तीं निखिलेन्द्रियाणि प्रवर्तयन्तीं परमात्मयोगम्। संविन्मयीं तां सहजामवस्थां कदा गमिष्यामि गतान्यभावः॥
    • nivartayantīṃ nikhila + indriyāṇi pravartayantīṃ parama + ātma + yogam, saṃvin – mayīṃ tāṃ sahajām – avasthāṃ kadā gamiṣyāmi gata + anya + bhāvaḥ.
    • Orice altă stare a dispărut; când voi dobândi acea stare naturală (sahaja) alcătuită din conștiință (saṃvit), care întoarce înapoi toate forțele/simțurile (indriya) și determină manifestarea unirii (yoga) cu sinele suprem (paramātman).
  24. प्रत्यग्‌विमर्शातिशयेन पुंसां प्राचीनसङ्गेषु पलायितेषु। प्रादुर्भवेत्‌काचिदजाड्यनिद्रा प्रपञ्चचिन्तां परिवर्जयन्ती॥
    • pratyag + vimarśa + atiśayena puṃsāṃ prācīna + saṅgeṣu palāyiteṣu, prādur – bhavet – kācid – ajāḍya + nidrā prapañca + cintāṃ parivarjayantī.
    • Printr-o excelentă reflectare (vimarśa) asupra sinelui (pratyañc), atunci când atașamentele anterioare ale oamenilor au fugit, se poate manifesta un anumit tip de somn (nidrā) lipsit de insensibilitate (jāḍya) ce reprezintă o îndepărtare a gândirii (cintā) despre lumea fenomenală (prapañca).
  25. विच्छिन्नसङ्कल्पविकल्पमूले निःशेषनिर्मूलितकर्मजाले। निरन्तराभ्यासनितान्तभद्रा सा जृम्भते योगिनि योगनिद्रा॥
  26. विश्रान्तिमासाद्य तुरीयतत्त्वे विश्वाद्यवस्थात्रितयोपरिस्थे। संविन्मयीं कामपि सर्वकालं निद्रां सखे निर्विश निर्विकल्पाम्॥
    • viśrāntim – āsādya turīya + tattve viśva + ādy + avasthā + tritaya + uparisthe, saṃvin + mayīṃ kām – api sarva + kālaṃ nidrāṃ sakhe nirviśa nirvikalpām.
    • – Prietene! Dobândind repausul în cea de a patra stare ce se află deasupra celorlalte trei stări precum viśva etc., intră/bucură-te tot timpul de un somn precum acesta, alcătuit din conștiință (saṃvid) și lipsit de constructe mentale (nirvikalpa)!
  27. प्रकाशमाने परमात्मभानौ नश्यत्यविद्यातिमिरे समस्ते। अहो बुधा निर्मलदृष्टयोऽपि किञ्चिन्न पश्यन्ति जगत्समग्रम्॥
    • prakāśamāne parama + ātma + bhānau naśyaty – avidyā + timire samaste, aho budhā nirmala + dṛṣṭayo – api kiñcin – na paśyanti jagat + samagram.
    • Atunci când strălucește soarele sinelui suprem (paramātman), când tot întunericul ignoranței (avidyā) este distrus, cei înțelepți, cu vederea (dṛṣṭi) neprihănită, nu văd nici un pic din tot universul (jagat).
  28. सिद्धिं तथाविधमनोविलयां समाधौ श्रीशैलश्रृङ्गकुहरेषु कदोपलप्स्ये। गात्रं यदा मम लताः परिवेष्टयन्ति कर्णे यदा विरचयन्ति खगाश्च नीडान्॥
    • siddhiṃ tathā + vidha + mano + vilayāṃ samādhau śrī + śaila + śṛṅga + kuhareṣu kadā + upalapsye, gātraṃ yadā mama latāḥ pariveṣṭayanti karṇe yadā viracayanti kha + gāś – ca nīḍān.
    • Când este obținută în contemplarea (samādhi) din peșterile de pe vârful sfântului munte aceea stare desăvârșită (siddhi) de dizolvare a minții (manas), când trupul meu este înveștmântat de către liane și când păsările construiesc cuiburi în ureche?
  29. ब्रह्मरन्ध्रगते वायौ गिरेः प्रस्रवणं भवेत्। शृनोति श्रवणातितं नादं मुक्तिर्न संशयः॥
    • brahma + randhra + gate vāyau gireḥ prasravaṇaṃ bhavet, śṛnoti śravaṇa + atitaṃ nādaṃ muktir – na saṃśayaḥ.
    • Atunci când suflul (vāyu) a ajuns în apertura lui Brahmā (brahma-randhra), izvor din munte, aude sunetul (nāda) de dincolo de auz – eliberarea este fără niciun dubiu.
  30. विचरतु मतिरेषा निर्विकल्पे समाधौ कुचकलशयुगे वा कृष्णसारेक्षणानाम्। चरतु जडमते वा सज्जनानां मते वा मतिकृतगुणदोषा मां विभुं न स्पृशन्ति॥
    • vicaratu matir – eṣā nirvikalpe samādhau kuca + kalaśa + yuge vā kṛṣṇa + sāra + īkṣaṇānām, caratu jaḍa + mate vā saj + janānāṃ mate vā mati + kṛta + guṇa + doṣā māṃ vibhuṃ na spṛśanti.
    • Fie ca această minte/atenție (mati) să pătrundă în contemplarea fără de constructe mentale (nirvikalpa-samādhi) sau asupra unei perechi de sâni aidoma unor cupe ale celor cu ochii de căprioară, sau să pătrundă cunoașterea (mata) proastă (jaḍa), sau cunoașterea (mata) oamenilor puri (sat) – defectele (doṣa) sau virtuțile (guṇa) realizate de minte (mati) nu mă ating pe mine, cel omniprezent.

॥ इति श्री आदि शङ्करभगवत्पाद विरचितं योगतारावली सम्पूर्णम्॥
iti śrī ādi śaṅkara + bhagavat + pāda viracitaṃ yoga + tārāvalī sampūrṇam

Astfel a fost desăvârșită „O serie/multitudine de stele despre Yoga”,
alcătuită fiind de Domnul Ādi Śaṃkara.


1Var.: se dizolvă la picioarele lui Viṣṇu.


Sursele textului sanskrit:


Traducere de Vlad Șovărel

Kindle