Skip to content

Yoga-viṣaya

  1. गुरुश्च गुरुपुत्रश्च ये चान्ये गुरुबान्धवाः। अन्येषाञ्च क्रमाज्ज्येष्ठास्तेषां पादौ नमाम्यहम्॥
    • guruś – ca guru + putraś – ca ye ca – anye guru + bāndhavāḥ, anyeṣāñ – ca kramāj – jyeṣṭhās – teṣāṁ pādau namāmy – aham.
    • Mă prostern la picioarele acestora: maestrului, fiului maestrului și altor rude ale maestrului (părinți etc.), în ordinea cuvenită importanței acelora.
  2. यादृशी भावनातीतं तं गुरुं प्रणमाम्यहम्। भ्रान्तश्च भ्रमते लोको निर्भ्रान्तः कृतनिश्चयः॥
    • yādr̥śī bhāvanātītaṁ taṁ guruṁ praṇamāmy – aham, bhrāntaś – ca bhramate loko nirbhrāntaḥ kr̥ta + niścayaḥ.
    • Eu mă prostern acelui maestru (guru) a cărui natură este de neconceput – rătăcitor în exterior, lumea este colindată de el, nerătăcitor în interior, țelul suprem l-a realizat.
  3. तस्य सिध्यन्ति पुरुषा आदिनाथे व्यवस्थिताः। कुलजातिसमायुक्तः सुचरित्रगुणान्वितः॥
    • tasya sidhyanti puruṣā ādi + nāthe vyavasthitāḥ, kula + jāti + samāyuktaḥ sucaritra + guṇa + anvitaḥ.
    • Oamenii desăvârșesc acest țel suprem fiind ferm stabiliți în Ādinātha. Cel ce a dobândit o naștere într-o familie nobilă (kula), înzestrat cu calitățile unui comportament virtuos,
  4. गुरुभक्तियुतो धीमान् स शिष्य इति कथ्यते। अकुलेनादिनाथेन केजापूपीनवासिना॥
    • guru + bhakti + yuto dhīmān sa śiṣya iti kathyate, akulena + ādi + nāthena kejāpūpīna + vāsinā.
    • Devotat adorării maestrului, înțelept – astfel este descris acest discipol de către Ākula Ādinātha, cel stabilit în Kejāpūpīna.
  5. कृपयैव परं तत्त्वं मीननाथोऽपि बोधितः। मीननाथोऽपि सच्छिष्यं प्रत्युवाच समाहितः॥
    • kr̥payaiva paraṁ tattvaṁ mīna + nātho – api bodhitaḥ, mīna + nātho – api sac + chiṣyaṁ pratyuvāca samāhitaḥ.
    • Din compasiunea lui Ādinātha și prin propria înțelepciune, Mīnanātha a devenit Realitatea supremă (para-tattva); apoi Mīnanātha, realizat fiind, i-a răspuns adevăratului discipol:
  6. त्वं गुरुस्त्वञ्च शिष्यश्च शिष्यस्य च गुरोरपि। नानयोरपि भेदोऽत्र समसिद्धिः प्रजायते॥
    • tvaṁ gurus – tvañ – ca śiṣyaś – ca śiṣyasya ca guror – api, nānayor – api bhedo – atra sama + siddhiḥ prajāyate.
    • – Tu ești maestrul și tot tu ești și discipolul! Atunci când nu există aici diferență a celor 2, a discipolului și a maestrului, este produsă deplina desăvârșire.
  7. उमाशङ्करपुत्रोऽहं मीननाथो मुनीश्वरः। कथयामि परं तत्त्वं कुलाकुलविबोधकम्॥
  8. आधारः स्वाधिष्ठानञ्च मणिपूरमनाहतम्। विशुद्धिराज्ञा कौलानि षट्चक्राणि शुभानि च॥
  9. आधारश्च गुदे तस्थौ स्वाधिष्ठानञ्च लिङ्गके। मणिपूरं नाभिगतं हृदये चाप्यनाहतम्॥
  10. विशुद्धिः कण्ठदेशे च आज्ञाचक्रं भ्रुवोर्मुखम्। चक्रभेदमिति ज्ञात्वा चक्रातीतं निरञ्जनम्॥
  11. इडा वहति वामे च पिङ्गला वहति दक्षिणे। इडापिङ्गलयोर्मध्ये सुषुम्ना सुखरूपिणी॥
  12. आधारे लिङ्गनाभौ हृदयसरसिजे तालुमूले ललाटे द्वे पत्रे षोडशारे द्विदशदशदले द्वादशार्धे चतुष्के। नासान्ते बालमध्ये डफकठसहिते कण्ठदेशे स्वराणां हं क्षं तत्त्वार्थयुक्तं सकलदलगतं वर्णरूपं नमामि॥
    • ādhāre liṅga + nābhau hr̥daya + sarasi + je tālu + mūle lalāṭe dve patre ṣoḍaśāre dvi + daśa + daśa + dale dvā + daśa + ardhe catuṣke, nāsānte bāla + madhye ḍa + pha + ka + ṭha + sahite kaṇṭha + deśe svarāṇām haṁ kṣaṁ tattva + artha + yuktaṁ sakala + dala + gataṁ varṇa + rūpaṁ namāmi.
    • În ādhāra, în organul genital (liṅga) și buric (nābhi), în lotusul inimii (hr̥daya), la baza vălului palatal (tālu-mūla), în frunte (lalāṭa) – 2 petale, 16 spițe, 12, 10 petale, 12 pe din 2, 4 petale; în mijlocul dintre sprâncene, la finele nasului, se află ḌA-PHA-KA-ṬHA luate împreună, în zona gâtului (kaṇṭha) se află vocalele; mă prostern naturii / formei literelor care se află pe toate petalele, împreună cu înțelesul elementelor (tattva) acestora – HAM̐ KṢAM̐.
  13. प्राणोऽपानः समानश्च उदानो व्यान एव च। पञ्चकर्मेन्द्रियैर्युक्ताः क्रियाशक्तिसमुद्यताः॥
  14. नागः कूर्मश्च कृकरो देवदत्तो धनञ्जयः। पञ्चज्ञानेन्द्रियैर्युक्ताः बुद्धिशक्तिसमन्विताः॥
  15. पावकश्शक्तिमध्यस्थो नाभिचक्रे रविः स्थितः। बन्धमुद्रा कृतास्सर्वे नासाग्रे तु सुलोचनम्॥
  16. कारो वह्निदेशे च कारो हृदि संस्थितः। कारश्चः भ्रुवोर्मध्ये वचनाच्च निबोधयेत्॥
    • a + kāro vahni + deśe ca u + kāro hr̥di saṁsthitaḥ, ma + kāraś – caḥ bhruvor + madhye vacanāc – ca nibodhayet.
    • Litera A se află în regiunea focului, litera U se află situată în inimă iar litera M se află între cele 2 sprâncene – din pronunțare trebuie să cunoască.
  17. ब्रह्मग्रन्थिरधष्कारे विष्णुग्रन्थिर्हृदि स्थितः। रुद्रग्रन्थिर्भ्रुवोर्मध्ये विमुच्यन्ते त्रयस्तथा॥
    • brahma + granthir – adhaṣ + kāre viṣṇu + granthir – hr̥di sthitaḥ, rudra + granthirbhruvor + madhye vimucyante trayas – tathā.
    • Nodul lui Brahmā se află în partea de jos, nodul lui Viṣṇu este situat în inimă iar nodul lui Rudra se află între cele 2 sprâncene – astfel sunt eliberate cele 3 noduri.
  18. कारो ब्रह्म इत्याहुः कारो विष्णुरुच्यते। कारो च शिवं साक्षाच्छान्तेश्शान्ततरं परम्॥
    • a + kāro brahma ity – āhuḥ u + kāro viṣṇur – ucyate, ma + kāro ca śivaṁ sākṣāc – chānteśśānta + taraṁ param.
    • Se spune că litera A este Brahmā, se spune că litera U este Viṣṇu iar în M cu certitudine se află Śiva – a păcii Suprem de dincolo de pace.
  19. कण्ठसङ्कोचनं कृत्वा द्वे नाड्यौ स्तम्भयेद्दृढम्। रसना पिड्यमाना तु षोडशश्चोर्ध्वगामिनी॥
    • kaṇṭha + saṅkocanaṁ kr̥tvā dve nāḍyau stambhayed – dr̥ḍham, rasanā piḍyamānā tu ṣoḍaśaś – ca – ūrdhva + gāminī.
    • Făcând contractarea gâtului, cele 2 nāḍī trebuie ferm imobilizate; limba fiind presată de vălul palatal cele 16 kalā ale Lunii merg în sus.
  20. त्रिकूटं त्रिहठं चैव कोल्हाटं शिखरं तथा। त्रिशिखं वज्रमोङ्कारमूर्ध्वनासं भ्रुवोर्मुखम्॥
    • tri + kūṭaṁ tri + haṭhaṁ ca – eva kolhāṭaṁ śikharaṁ tathā, tri + śikhaṁ vajram – oṅ + kāram – ūrdhva + nāsaṁ bhruvor + mukham.
    • 3 vârfuri (tri-kūṭa) și, desigur, 3 forțe (tri-haṭha), diagrama golhāṭa și vârful (śikhara), tridentul (tri-śikha), diamantul (vajra), litera OM̐, deasupra nasului (ūrdhva-nāsa/nākha), interstițiul dintre cele 2 sprâncene (bhruvor-mukha).
  21. आकुञ्चयेद्रविञ्चैव पश्चान्नाडी प्रवर्तते। भेदे त्रिहठसङ्घट्टमुभयोश्शशिदर्शनम्॥
    • ākuñcayed – raviñ – ca – eva paścān – nāḍī pravartate, bhede tri + haṭha + saṅghaṭṭam – ubhayoś – śaśi + darśanam.
    • Desigur, Soarele trebuie contractat, după aceea nāḍī funcționează în străpungere, împreună cu tri-haṭha – în ambele cazuri apare vederea Lunii.
  22. प्रणवा गुदनाला च नलिनी सर्पिणी तथा। बङ्कनालि क्षया शौरी कुण्डली कुण्डलाः स्मृताः॥
    • praṇavā gudanālā ca nalinī sarpiṇī tathā, baṅkanāli kṣayā śaurī kuṇḍalī kuṇḍalāḥ smr̥tāḥ.
    • Praṇavā și gudanālā, nalinī și sarpiṇī, baṅkanāli, kṣayā, śaurī și kuṇḍalī – astfel sunt menționate încolăcirile (kuṇḍalā).
  23. कुण्डलीं चालयेत्प्राणो भेदिते शशिमण्डले। सिध्यन्ति वज्रगुम्फानि नव द्वाराणि बन्धयेत्॥
  24. सुमनः पावनारूढः स गाढं निर्गुणस्तथा। ब्रह्मस्थाननिनादेन शङ्खिन्यामृतवर्षिणी॥
    • sumanaḥ pāvana + ārūḍhaḥ sa gāḍhaṁ nirguṇas – tathā, brahma + sthāna + ninādena śaṅkhiny – āmr̥ta + varṣiṇī.
    • Frumos/inteligent, care a dobândit puritatea, acesta este lispit de calități precum în somnul profund – prin sunetul din locul lui brahman Śaṁkhinī este dăruitoarea ploii de āmr̥ta.
  25. षट्चक्रमण्डलोद्धारं ज्ञानदीपं प्रकाशयेत्। सर्वेषां स्नापनं देहे क्रियते देवतार्चनम्॥
    • ṣaṭ + cakra + maṇḍala + uddhāraṁ jñāna + dīpaṁ prakāśayet, sarveṣāṁ snāpanaṁ dehe kriyate devata + ārcanam.
    • Trebuie aprinsă lampa Cunoașterii (jñāna) ce eliberează din sfera de acțiune a celor 6 cakra. Îmbăierea în trup a tuturor vortexurilor (cakra) împlinește adorarea divinităților.
  26. चन्द्रामृतेन चिद्रूपमीश्वरं स्नाप्य भक्तितः। मनःपुष्पं तथा देयमर्चतेत्परमं शिवम्॥
    • candra + amr̥tena cid + rūpam – īśvaraṁ snāpya bhaktitaḥ, manaḥ + puṣpaṁ tathā deyam – arcatet – paramaṁ śivam.
    • Îmbăind din adorare pe Īśvara, care este de natura conștiinței (cit), cu āmr̥ta lunară, trebuie astfel adorat supremul Śiva oferindu-I floarea minții (manas).
  27. आत्मरूपं तमालोक्य ज्ञानरूपं निरामयम्। दृश्यते देहरूपेण सर्वव्यापी निरञ्जनः॥
  28. हंस हंस पदे वाक्यं प्राणिनां देहमाश्रितः। सम्प्राणापानयोर्ग्रन्थिरूपे … इत्यभिधीयते॥
  29. सहस्रमेकञ्च युतं षट्छतं चैव सर्वदा। उच्चारपदतो हंसः सोऽहमित्यभिधीयते॥
    • sahasram – ekañ – ca yutaṁ ṣaṭ + chataṁ ca – eva sarva + dā, uccāra + padato haṁsaḥ so – aham – ity – abhidhīyate.
    • Din pronunțarea cuvântului haṁsa, întotdeauna – desigur de 1600 (sic!) de ori – este considerat ca devenind so’ham (Acela eu sunt).
  30. पूर्वभागे अधो लिङ्गं शङ्खिन्यां चैव पश्चिमम्। ज्योतिर्लिङ्गं भ्रुवोर्मध्ये रक्तशुक्लात्मकं शिवम्॥
  31. पूर्वपश्चिमदिग्भागे वज्रदण्डे व्यवस्थिते। द्वौ षष्टिभोगिनी स्थानं पश्चाल्लिङ्गं प्रकाशयेत्॥
    • pūrva + paścima + dig + bhāge vajra + daṇḍe vyavasthite, dvau ṣaṣṭi + bhoginī sthānaṁ paścāl – liṅgaṁ prakāśayet.
    • Între prima și cea din urmă parte, aflându-se situată în coloana vertebrală (vajra-daṇḍa), este locul unde se află ambele 60 de bhoginī – de aceea liṅga trebuie manifestat.
  32. शीताशीतं परं स्थानं मेदोमज्जाभिपूरितम्। स्रवति ब्रह्मणः स्थानात्सिञ्चते भुवनत्रयम्॥
    • śīta + aśītaṁ paraṁ sthānaṁ medo + majjā + abhipūritam, sravati brahmaṇaḥ sthānāt – siñcate bhuvana + trayam.
    • Supremul loc, rece-nerece, pe deplin umplut cu grăsime (medas) și măduvă (majjā), curge din locul lui brahman / Brahmā și impregnează cele 3 lumi (bhuvana).
  33. सर्वव्याधिक्रियाकर्म वातपित्तसमन्वितम्। दशाष्टदोषरहितं मीननाथेन कथ्यते॥
    • sarva + vyādhi + kriyā + karma vāta + pitta + samanvitam, daśāṣṭa + doṣa + rahitaṁ mīna + nāthena kathyate.
    • Acțiunea de vindecare a tuturor bolilor (vyādhi) asociate cu vāta și pitta, ca absență a celor 18 dezechilibre (doṣa), a fost descrisă de către Mīnanātha.
॥इति मत्स्येन्द्रनाथविरचितं भक्तिसं सम्पूर्णम्॥
iti matsyendra + nātha + viracitaṁ bhaktisaṁ sampūrṇam
Astfel este împlinit cu devoțiune ceea ce a spus Matsyendra Nātha.

 

 

Textul sanskrit cf. Smt. Kalyani Mallik, Siddha-siddhanta-paddhati and other works of the Natha Yogis. Poona: Poona Oriental Book House, 1953, pp. 45-47.